House chores - treburile in casa
Raspunsuri - Pagina 2
Rufus spune:
Citat: |
citat din mesajul lui buflea Dar inca o data - desi i-am invatat de mici, de cele mai multe ori, trebuie sa stea cineva dupa ei sa ii strige, sa le arate haina pe jos, sau jucariile imprastiate ...deci este clar, ceva impus. |
Da' ce, pentru tine nu-i ceva impus? Nu tu iti impui sa faci aia si ailalta pentru ca ai niste standarde (de ordine, curatenie, alimentatie, spatiu, etc)?
Poate mai corect este sa ne intrebam de cand incep impunerile...pentru ca impuneri avem cu totii. Neincetat.
Parerea mea este ca impunerile nu sunt neaparat necesare prin rezultatul lor, ci ca un exercitiu de integrare. Intai in familie, apoi in societate.
Cand, cat si in ce ritm...asta dupa cum gandeste fiecare. Unii gandesc mai cazon, incep de mici, ca sa le fie mai usor cand vor intalni impunerile adevarate. Altii amana pana atunci...ca si-asa se vor satura de reguli.
Eu nu pot sa uit ca o multime de copiii sunt fortati sa munceasca pe bani, asta mi se pare infinit mai grav decat faptul ca-i punem pe-ai nostri sa-si duca chilotii la cosul cu rufe murdare.
Deci: da, e nevoie sa aiba indatoriri casnice, la momentul pe care parintele il decide.
Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010
ralcat spune:
Mi se pare normal sa implicam copiii in intretinerea casei. Cu drag si de multe ori in joaca, vazand la mami si la tati ca si unul si altul fac cate ceva. Nu-i normal sa fim toti echipa cand facem si in casa ca si in parc cand ne alergam ?
Fiecare are munca lui, parintii la job, cupilu la scoala, toti venim obositi dar cand suntem toti acasa nu e corect ca unii sa stea si sa fie serviti si altii (de cele mai multe ori, alta) sa fie in continuu in priza cu cate ceva.
Nici nu-i cer baiatului sa faca mai multe decat ar fi rezonabil, nu vreau sa-i rapesc prea mult din joaca, si asa parca trece in zbor. Ce are el de facut: sa-si puna hainele murdare la locul lor, sa lase in timp ce sa joaca cu diverse cale libera sa putem traversa locul (de obicei mijlocul sufrageriei e campul de bataie) si cand mergem la culcare sa adune (adunam) jucariile, sa ma ajute la pusul mesei, treaba lui sunt servetelele si pentru fiecare din noi le aranjeaza in alt fel (baiatul - cilindru, bunica - coif, tati - avion, mami - fundita). Si pentru ca am vazut ca-i place mult sa bucatarim impreuna, il mai invit sa-si desfasoare talentele de chef, deja se pricepe la rosii umplute, la salata de vinete (o mermeleste el la blender), oua umplute :).
Dar cred ca trebuie sa implicam copilul in treburile casnice, in functie de varsta, dar numai asa nu vom creste niste razgaiati care sa astepte si sa pretinda de la partener sa-i sclavageasca ca asa facea mama. Nu vreau ca baiatul meu sa stea pe canapea si ea la bucatarie, masina de spalat si eventual si teme de facut cu copiii ... cred ca l-as manca de viu sa vad ca iese un barbat de genul asta si as lua-o ca pe o infrangere personala, inseamna ca nu am reusit sa-i transmit niste valori importante.
Eu
cristoiu spune:
Am revenit cu exemple de ce face fii-mea in mod constant.
- stoarce portocalele pentru suc simbata dimineata
- e responsabila cu adusul chiflelor in casa (ni le lasa brutarul la usa dimineata)
- ea muta hainele din masina de spalat in dryer - cu supravegherea mea ca am transformat in trecut niste pulovere de casmir de-ale sotului in pulovere de bebe.
- ma ajuta sa pun cumparaturile pe banda la casa si sa le aduc in casa din masina
Si una involuntara
- sterge gresia in bucatarie si sufragerie cu blugii de pe ea. Care blugi acum au gauri in genunchi si ea ma cearta ca ii cumpar mereu blugi cu gauri
saskia spune:
Da ai mei fac, unu 13 si altul aproape 11, nu de placere, nici eu nu fac de placere sa fim clari . Dar daca vrem sa traim intr-o casa curata, asta e. Eu lucrez cand in Olanda, cand in Romania, in cadrul aceleasi firme. Cand sunt plecata trebuie sa se descurce 3 barbati intr-o casa si sa n-ajunga sa-i manance gandacii, nu ...asa ca asta e, fiecare are cate o bucatica ca asa au stabilit intre ei, unu pune masa, altul o strange, unul pune hainele murdare in masina de spalat, altul le scoate si pe pune pe sarma.
Si cum sunt si la varsta la care le place sa se ferchezuiasca pentru fete n-au decat, altfel umbla in tricouri jegoase pana vin eu inapoi, ca tatal lor face altele, de mancare de exemplu si da cu aspiratorul. Ba fac si cumparaturile cu el, ca fiecare vrea altceva si au lista de ce trebuie cumparat, unul rosii, altul mere si uite asa. Si nu, nu primesc nimic pentru asta, pai ce, eu fac dezordine si debandada in camerele lor?
tinatache spune:
acuma ca au mai crescut m-am mai relaxat putin si spun ca indiferent daca fac ceva cat sunt mici, se vor gandi de 2 ori cand sunt mari. Fiecare are responsabilitatea camerei lui si ma ajuta la pus/strans masa, golit masina de spalat vase si alte chestii mici. Ghiozdanele se aduna de pe unde sunt cel tarziu a doua zi dimineatza, pt asta avem regula doar in weekend ca ma impiedic de ele.
Nu sunt de acord cu recompense, ci cu consecinte: nu e curat in camera, nu vine nici un prieten in vizita. si alte asemenea. adica exact ca si la adulti, ca in viata reala.
szivarvany spune:
la noi e cum zice Tinatache nu e ordine si curat, nu vin fetele ...
Giuliei ii place, din sinea ei :-) sa puna hartie igienica in baie de exemplu sau sapun nou; in bucatarie ii place enorm de mult sa ajute, desi evit cat pot eu, mereu isi cere dreptul la munca; ii pune cainelui apa, da de mancare la pestii din acvariu.
_
histamina spune:
nu pot sa nu remarc mesajul lui Rufus,deosebit.
da Rufus,ai o imensa dreptate!
fara impuneri,fara exercitiul superii lor, rezultatul e dezastru.o imposibila integrare in societate!
am doua colege asa.
nici una, nimic nu a facut acasa, nu i s-a impus nimic si fiecare dintre ele crede ca toti trebuie sa faca asa cum zic ele si de aici stari conflictuale cu toti.
ce lupte seculare am dus cu una sa nu mai puna mancarea peste lucari sau sa aiba bunavointa sa isi arunce mancarea veche din frigider, nu sa o lase prada mucegaiului!
Ilinca_M. spune:
Mie nu mi-au impus parintii niciodata indatoriri casnice. Bine, ei erau de principiul ca tot ce am eu de facut e sa invat si "sa am grija de mine". Da' faceam si eu unele chestii de placere, sa ma simt si eu importanta: puneam farfurii, tacamuri si servetele la masa, pieptanam ciucurii de la covor:))) (moda anilor 80), stergeam praful...chestii marunte. Vase n-am spalat pana nu m-am dus la facultate in alt oras, ca nu ma lasa mama mea "sa nu-mi stric unghiile si mainile!"- era tare mandra de unghiile mele lungi si lacuite si tinea sa-mi ramana mainile fine
Fiica-mea are 2 ani si aproape 11 luni, normal ca nu i-am impus nimic, dar Taurii astia-s foarte harnici:
- daca da dinm greseala lapte pe jos sterge repede si cu seriozitate, cu bluzele mele (va dati seama ce ordonata-s io daca am bluze pe scaun/canapea);
- imi da rufele din lighean la intins si le face si "flici-flici"(adica le scutura in timp ce zice:"bishti-bishti")
I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.
Aqai spune:
Mai, eu nu sunt de acord ca responsabilitatile gospodaresti - sau lipsa lor - in timpul copilariei fac un adult harnic sau lenes.
In primul rand, chestia cu harnicia gospodareasca e cel putin relativa. Cine sta sa puta in casa, e lenes pe toate planurile si nu are a face cu faptul ca a spalat vase sau nu cand era copil.
Imi aduc aminte cand eram copil/ adolescent mama nu ne cerea decat sa avem oarece ordine in dulap si camere si mai puneam mana la curateniile mari de pasti si de craciun. Teoretic trebuia sa stergem praful, cand am crescut un pic m-am prins ca e bine sa voluntariez la batut covoare fiinda oricand era cate un baiat din bloc disponibil sa voluntarieze voluntariatul Mami era de parere ca o sa muncim suficient la casa noastra cand o sa fim mari si ca nu are sens sa ne chinuie cu asta de mici. Pe bune ca a avut dreptate.
Ca oricat urasc eu treaba in casa si oricat am facut orice efort posibil s-o externalizez, cand nu merge nu merge si tre' sa fac eu. Si fac, ca doar n-o sa stau sa ma manance purecii si paduchii. Nu-mi place, dar asta e.
Acu c-am lamurit-o pe asta - sorry Histamina da' mi-a zgariat pe retina postarea ta un pic - sa va spun ce si cum gandesc in privinta copiiilor.
Am pretentia sa-si puna lucrurile la loc si sa-si tina camerele cat de cat ordonate. E singurul lucru pe care il cer, insa am vazut ca le place sa se implice si sa lucreze alaturi de mine asa incat daca vor, cu mare drag lucram impreuna cat si cum pot ei fiecare. Aspira, spala geamurile si frigiderul - ma rog tot ce e cu fas-fas e nebunie - fac cu mopul pe jos si sunt suficient de maricei sa curete dupa ei daca dau ceva pe jos sau sparg o farfurie. Asta ii incurajez sa faca dupa principiul general ca trebuie sa ne reparam boacanele si accidentele de orice fel.
Spala masina vara cand e cald, uda florile si iarba cu furtunul (va dati seama cam care e proportia munca grea/ distractie la greu) si gradinaresc cu mare placere. Curata zapada, frunze toamna (mai ales ca din ele facem gramezi mari in care apoi sar de numa-numa) si acele de pin de pe drive-way.
Ca sa nu mai spun ca sunt si mari bucatari; azi dupa micul dejun am stabilit ca totusi o saptamana fara mancare gatita in casa ajunge si am inceput sa pregatesc cartofi cu ou la cuptor. Unul a curatat ouale, celalalt ceva cartofi si i-a taiat harcea parcea. Au inceput cand au dorit, cand a zis ca e enough work s-au oprit.
Vazut din afara, pare ca fac multa munca insa in afara de ceea ce spuneam ca le cer - ordine, lucruri la loc si sa se obisnuiasca sa curete dupa ei - in rest sunt activitati de voie si dureaza atata timp cat e fun pentru ei. Si in general participa cel mare, lui ii place teribil sa faca activitati de oameni mari cu oameni mari. Sa vedeti cum ruleaza chiftele face gogosi si pie :) o nebunie.
Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)
Mik spune:
de cind sunt mai mari am impus : fiecare pune masa pe rind si cel care pune masa goleste masina de spalat vasele. Baietii (am 2) intra lemnele in casa cind avem foc in camin, fetita se duce si cauta oua in cuibar , toata lumea isi "stringe" jucariile din camera lui inainte ca sa vina femeia care ma ajuta la menaj. Coboara punga cu gunoi la tomberon (o plimbare de 100m).
Cel mare ma ajuta la dus cosul de rufe dintr-un loc in altul (la masina de splat, intr-o camera, la fringhia) depinde de continut. Tot cel mare ma ajuta la luat de sus din dulapuri diverse chestii (are deja 1,75 si eu dor 1,58) si de asta e mindru tare.
DIn cind in cind impun la cite unul sa vina cind facem cumparaturile.
Asa, le mai impun sa-si puna hainutele curate in dulapuri dar le cam gasesc puse cu furca.
Si cind erau mici le impuneam sa-si pune rufele murdare in cos. Tot din epoca aceea am impus citeva reguli : spalat pe miini, venit la masa cind e chemat fara tantrum, mincat numai in bucatarie sau in sufragerie, etc. etc.