Cum ne controlam emotiile?
Raspunsuri - Pagina 11
ary_v spune:
Citat: |
citat din mesajul lui mihaela_s ary sa stii ca in ultimele zile m-am intrebat mult de unde as putea avea eu aceasta fobie sociala si nu am gasit nimic in trecut care sa se lege de asta...doar poate ca de cand ma stiu eram perfectionista si ca am stat cativa ani in umbra prietenei mele cele mai bune in liceu (ea era cu 10 pe linie, era perfecta in ochii mei, eu eram departe de ea...). Sper sa pot face terapia, inca nu am primit niciun raspuns... |
Felicitari, Mihaela!
Referitor la ce spuneai mai sus, eu cred ca problema vine din familia de origine. A contat probabil si ce ai spus mai sus, dar radacinile sunt mai adanci, dupa mine.
Oricum pana incepi terapia e bine sa ai gandul asta in minte: ca, rosie sau nu, esti un om unic si special, cu nimic mai presus si cu nimic mai prejos decat ceilalti oameni din jurul tau, ca ai dreptul sa pasesti cu capul sus in lume si sa te bucuri de viata pe care o ai.
Fii toleranta cu tine, gandeste-te cu drag la tine si da-ti voie sa gresesti. Chiar daca uneori te mai balbai sau te blochezi, nu fa o tragedie din asta, nimeni nu e perfect.
AgnesLuca spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui ary_v
Felicitari, Mihaela! Referitor la ce spuneai mai sus, eu cred ca problema vine din familia de origine. A contat probabil si ce ai spus mai sus, dar radacinile sunt mai adanci, dupa mine. Oricum pana incepi terapia e bine sa ai gandul asta in minte: ca, rosie sau nu, esti un om unic si special, cu nimic mai presus si cu nimic mai prejos decat ceilalti oameni din jurul tau, ca ai dreptul sa pasesti cu capul sus in lume si sa te bucuri de viata pe care o ai. Fii toleranta cu tine, gandeste-te cu drag la tine si da-ti voie sa gresesti. Chiar daca uneori te mai balbai sau te blochezi, nu fa o tragedie din asta, nimeni nu e perfect. |
Pai, TCC-ul din cite stiu eu nu cauta cauza; sau ma insel ? (acum e rindul meu sa o rog pe LadyJ sa explice sau poate ary_v ???)
Acum citeva luni as fi aprobat cu mult entuziasm primul tau mesaj ary_v, in care pledai pentru cautarea cauzei si nebagarea sub pres, intre timp sunt ceva mai reticenta si zic ca numai mihaela poate sa decida daca are vreun rost sa scormoneasca. Mie asa cum imi apare ea aici pe forum mi se pare ca nu.
Mihaela, felicitari, tine-o tot asa
N-am avut timp sa accesez linkurile postate aici, dar am reflectat putin la problema mea cu vorbitul in public si am ajuns la concluzia ca:
- imi lipseste contactul direct cu interlocutorul, feelingul ala pe care-l ai cind vorbesti cu un numar limitat de oameni pe care-i poti simti simultan (ultimul meu referat a fost in fata a cca 120 persoane )
- de felul meu nu-mi place sa tin discursuri sau sa-i invat pe altii in stilul clasic (frontal)
- este un mecanism insusit in copilarie (citesc repede ca sa scap) de pe vremea actiunilor de pionieri
Chiar sunt si eu curioasa ce raspunde Mik, eu ma simt pur si simplu opusul ei la tema asta
ladyJ spune:
Agnes, nu te inseli.
Cand zicem ´´cauza´´ ne gandim la inconstient,la ceva foarte profund aflat ingropat undeva si intr-adevar, TCC nu se concentreaza pe acesta precum psihanaliza de exemplu. Terapeutul in tcc lucreaza la nivel constient cu clientul si participa activ, nu ramane neutru.
TCC cauta insa o cauza, doar ca virgula cauza este de aceasta data aici si acum, si e reprezentata de modul de a gandi. Premiza terapiei este ca sentimentele,emotiile cuiva sunt direct influentate de modul de a gandi al persoanei. Practic emotiile negative sunt rezultatul unor ganduri din momentul prezent. Schimbi gandurile, schimbi starile.
Terapeutul , prin exemplele pe care clientul le da, ii arata acestuia cum e influentata starea lui emotioala de modul in care gandeste.
mihaela_s spune:
ary, eu asta spuneam, ca am cautat in familia mea, in copilarie, ceva ce sa ma fi facut sa fiu asa...nu am gasit. Am avut parinti foarte faini, nu erau severi, nu imi cereau mai mult decat puteam, nu au fost din aceia care sa ne bata, sa ne pedepseasca...deci chiar nu gasesc alte motive decat cele pe care le-am scris. Eu sunt o fire vesela, optimista (uneori pana la extrem) si nu ma las coplesita de griji asa usor.
Mi-a raspuns psihiatra particulara, ma costa 80 de euro sedinta, nu e platita de asigurare. Dar e plin la ea, nu ma poate lua deocamdata.
Medicul de familie ma va suna luni la telefon. Sa vad daca primesc prin el un specialist KBT (TCC) desi nu stiu cum ma voi putea tine de tratament, nefiind acasa...sambata si duminica (cand sunt eu acasa) ei nu lucreaza...
Probabil imi ramane deocamdata sa ma tratez singura . Oricum de cand citesc aici ce scrieti, ma simt altfel. Mai increzatoare, mai in stare sa nu mai las gandurile negre sa ma domine in momentele prezentarii si sa iau emotiile ca emotii, care vin si trec. Si sa ma simt importanta in momentele acelea de prezentare, nu dominata.
la toate, m-ati ajutat foarte mult.
Mik spune:
Mey, eu in public spun lucruri publice : imi fac cursurile, prezentarile, nu e nimic din sfera privata. Rar se intimpla sa nu stiu ce spune.
Public e pentru mine si o petrecere si in jurul mesei se discuta literatura, bucatarie, alte chestii.
In tête à tête, adica intimitatea stricta, ma simt neprotejata si prefer mai bine sa ma ascund. Cel mai mic conflict ma destabilizeaza si ma fac rosie.
ary_v spune:
Citat: |
citat din mesajul lui AgnesLuca Acum citeva luni as fi aprobat cu mult entuziasm primul tau mesaj ary_v, in care pledai pentru cautarea cauzei si nebagarea sub pres, intre timp sunt ceva mai reticenta (...) |
Ce te-a facut sa iti schimbi parerea?
ary_v spune:
[quote] ary, eu asta spuneam, ca am cautat in familia mea, in copilarie, ceva ce sa ma fi facut sa fiu asa...nu am gasit. Am avut parinti foarte faini, nu erau severi, nu imi cereau mai mult decat puteam, nu au fost din aceia care sa ne bata, sa ne pedepseasca...deci chiar nu gasesc alte motive decat cele pe care le-am scris. Eu sunt o fire vesela, optimista (uneori pana la extrem) si nu ma las coplesita de griji asa usor. [quote]
Mihaela, e posibil sa nu fie nimic, dar in acelasi timp e posibil ca tu sa fi uitat unele lucruri sau sa le consideri lipsite de importanta.
AgnesLuca spune:
mik inteleg ca tie conventiile sociale iti dau siguranta; si totusi, cam ce-ar putea sa se intimple intre patru ochi ?
ary_v am devenit inteleapta
lasind gluma deoparte, am mai citit cite ceva, am discutat cu persoane din domeniu (nu TCC, ci de orientare psihanalitica) si acum sunt mai putin radicala
ary_v spune:
Citat: |
citat din mesajul lui AgnesLuca ary_v am devenit inteleapta lasind gluma deoparte, am mai citit cite ceva, am discutat cu persoane din domeniu (nu TCC, ci de orientare psihanalitica) si acum sunt mai putin radicala Agnes si Alexa (21.06.2009) |
Eu nu cred ca lucrand cu efectul poti sa vindeci ceva. Poate pe moment dispare, dar esti sigura ca nu reapare peste cativa ani? Problema e tot acolo, in tine, chiar daca acum nu se manifesta.
Mik spune:
Citat: |
citat din mesajul lui AgnesLuca mik inteleg ca tie conventiile sociale iti dau siguranta; si totusi, cam ce-ar putea sa se intimple intre patru ochi ? ary_v am devenit inteleapta lasind gluma deoparte, am mai citit cite ceva, am discutat cu persoane din domeniu (nu TCC, ci de orientare psihanalitica) si acum sunt mai putin radicala "Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian) Agnes si Alexa (21.06.2009) |
Agnes, cind eram copil eram extrem de cuminte in casa si complet extravertita afara (se pare ca eram sef de banda). Treaba nu s-a schimbat si mi se pare ca in "tête à tête" mi se spune NU cu prea multa usurinta spunindu-mi ca "gasesti tu sa te descurci si fara".
In "societate" lucrurile stau invers, adica intr-un mod pe care il consider normal.