Doresc cateva sfaturi
Raspunsuri - Pagina 13
vikinga spune:
*cit "procentual" din venitul unei familii, adica.pt o familie mai modesta cu 3 copii sa zicem si mersul la un mic si o bere repetat, al unuia dintre parteneri, poate destabiliza bugetul.nu inseamna ca sotul e sub papucul nevestei ori sotia o inapoiata daca discuta si treburile astea.aici exista respctul asta pt bani, neamtul nu e zgircit de fapt ci chibzuit si organizat la finante. in ro e asa mai "fara numar":). acum iar pot zice, ca fiecare neam cu stilul care i se potriveste, nici romanul nu tre sa copieze neamtul, corect.de aia pina la urma atitudinea e totul. vacanta dariuta din partea noastra, hai sa mincam fiule ce s-a chinuit trei zile la rind sa gateasca sotia, macar asa din respect si pt ca-s sarbatorile, ca pizza ori spaghetti tot avem timp sa mincam, chem politicos nevasta sa ne ajute cu taiatul cepei. pe mine una m-a oripilat exemplul ala! sa fi gatit eu mincare romaneasca traditionala de sarbatori, care stim cit timp si munca ia(!!!) si sa se doreasca nu stiu ce altceva cu bonus tipat dupa mine ca ce nu te prezinti drepti la taiat ceapa, munca de jos adica:)), aoleo si vai de ei. ok, vreti sa gatiti altceva, sa zicem, pai intii o muzica buna pt doamna casei, care s-a spetit la facutul mincarurilor, un vin bun desfacut de baietii prezenti si doamna asteapta cu un pahar elegant in mina, eventual merge sa se parfumeze si sa imbrace ceva dragut.asta inseamna atitudine moderna si cinstita.si cel mai important, asta e educatie si exemplu de la un barbat fata de fiul cel mare ajuns si el tinar barbat!ok, nu m-am potrivit cu mama ta, insa uite asa se poarta un barbat cu sotia lui, pe care o iubeste si respecta.ca astea ramin la urma cind tragi linie. nu banii, vacantele si ceapa taiata de craciun. astea-s mincate si probate si duse. altele ramin.la fel jucariile scumpe si mai stiu eu ce.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo
luisa1983 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui utilizator23 Ajutata si de sfaturile voastre, pe viitor o sa incerc sa dau dovada de mai multa intelegere, cu toate ca, consider ca am facut-o deja, o sa incerc sa mai discut si cu sotul meu, poate va intelege si el altfel lucrurile, si sper sa redresam oarecum situatia noastra. Pe de alta parte, citind si mesajele voastre si poate impartasind si din experienta voastra, am ajuns la concluzia ca de exemplu in cazul meu, sotul meu si poate fiul sau intotdeauna vor considera ca implicarea mea a fost prea putina, pe cand pe de alta parte eu consider ca a fost suficient. Important va fi sa gasim un echilibru. |
Nu prea ai ce-ti reprosa, cateodata orice am face pentru altii este prea putin sau deloc. Problema ta insa,este, ca sotul si-a schimbat total comportamentul,ca nu ai liniste ,ca se ivesc discutii interminabile care te pun intr-o situatie insuportabila.
Dar nu este vina baiatului !Cred ca nici nu stie de problemele voastre (de ex financiare), probabil i se spune ca esti deacord !
Si chiar daca asa ,,se vede" , daca sotul nu-si schimba atitudinea fata de tine...
off topic: cunosc un cuplu, cu doua fete .Fata din prima casatorie este a ei(nu a locuit impreuna cu mama fiind o sit delicata) si impreuna au tot o fata.
Sotul (tatal vitreg) nu a facut niciodata vreo diferenta (ma refer la partea materiala), si in ziua de azi totul se imparte la 2 copii. Multul sau putinul pe care l-a avut, l-a impartit in mod egal.
balanta spune:
da vikinga, sunt deacord cu tine...nu stim exact situatia si nici ce inseamna pt ei "venituri modeste"...ca eu am prieteni cu case si masini si dupa ei "traiesc modest"...cu siguranta nu e cazul aici dar fiecare are perceptia lui ... si asa cum spui vorbim de familiile din Romania... mai sunt si familii in care barbatii aduc toti banii acasa si le lasa pe femei sa taie si sa spanzure ...si acolo femeile nu mai intreaba daca sa cumpere perdele sau nu... ele administreaza banii si nu e vorba de lipsa de respect...
sunt ferm convinda ca discutiile noastre sunt departe de ceea ce contine primul post ... disensiuni intre ei au mai fost asa cum spune ea, dar asta a fost cea care a sarit calul in ochii ei. Deci deja vorbim de compromisuri si de ce e dispusa sa accepte sau nu.
Probabil am citit eu prea mult din Osho ca daca-l iubeste pe el , sotul, atunci bucuria lui de a face cadou excursia ar fi si bucuria ei. Adica daca isi vede sotul fericit ar fi fericit si ea.
Noi nu vorbim de o familie modesta cu trei copii ...deja e alt caz... vorbim de ei doi fara copii proprii, la o distanta rezonabila de prima familie a sotului cu "imixtiuni" suficient de rare a copilului in viata lor, atat cat ea sa poata tolera si sa fie incantata de traiul alaturi de el. In momentul cand s-a perturbat echilibrul care oricum era fragil, asta a fost sa zicem picatura ce a declansat si frica ca pe viitor casnicia ei se va schimba. Daca ar fi facut asta lunar de ani e clar ca ar fi de netolerat. Si da, daca se schimba conditiile ( ca probabil nu mai vorbim de iubire acum, vorbim de pragmatism si ratiune)e cazul sa discute si fiecare sa-si reconsidere pozitia fata de cum vad ei viata lor alaturi de adolescent.
eu nu intru in amanunte acum, mai ales AICI, dar indiferent daca imi convine sau nu, daca sotul meu isi doreste ceva, in limita masurii as fi deacord cu el, indiferent ca-mi e pe plac sau nu.De fapt nici nu-mi mai pun problem asa. Si culmea e ca atunci cand casnicia era ok, nu gandeam in felul asta ci si eu eram cu contabilitatea lunara. Acum cand nu mai e ok, gandesc asa. Adica ceva de gen ca pt el as da un rinichi chiar daca nu il mai iubesc ci doar il respect.Su chiar daca as divorta de el tot i-as da un rinichi.Iar daca as fi indragostita de altcineva nu i-as da un rinichi aluia ci tot lui.
balanta spune:
cristoiu, uite , am sa iti dau un exemplu personal...cu multi ani in urma,eu aveam si job si faceam si croitorie. Ca si program insemna 7,30- 16.00 la job, ajunsa acasa insemna 16.30-3.00 croitorie...somn 4 ore si iar servici si in acel timp faceam a doua facultate si invatam chiar si in putinul timp. Sotul uneori cu job , alteori nu, dar cu job 8 ore sau 9 ore.Si asta a fost multi ani ca asa erau timpurile plus ca ambitia mea era mare. Tu crezi ca in conditiile astea eu l-as fi intrebat daca sa imi cumpar sau nu pantofi mai ales ca nu era telefoane mobile sa intreb cand m-as fi aflat in fata vitrinei? Las deoparte faptul ca de fapt nu-mi cumparam si am prins zile cand "doamna inginer" mergea cu gauri in pantofi ca sa strang bani si daca el ar fi cheltuit fara stirea mea ii luam gatul si apaream in ziar.
atunci daca vedeam forumul asta cu acest subiect eram cu majuscule ...divort imediat...
no acum draga mea, la 50 de ani fac fix ce vreau si daca asta e lipsa de respect pt sotul meu ... pt care asa cum am spus mi-as da un rinichi iniferent ca merita sau nu, postez altceva prin prisma faptului ca eu am fost ca voi da voi ca mine nu ! ...ma refer la varsta si expierenta
Rufus spune:
Citat: |
citat din mesajul lui vikinga si cel mai important, asta e educatie si exemplu de la un barbat fata de fiul cel mare ajuns si el tinar barbat! ok, nu m-am potrivit cu mama ta, insa uite asa se poarta un barbat cu sotia lui, pe care o iubeste si respecta. |
Exact la asta m-am gandit cand am pus la indoiala actiunile sotului. Avand o anumita atitudine fata de partener (si vorbim de ambele sexe!) transmitem copiilor (indiferent de varsta, sex, daca sunt sau nu in custodia noastra) tot felul de semnale. Daca semnalele-s bune, putem spune ca le dam un exemplu bun. Daca nu...Doamne feri!
Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010
Dahriana spune:
Ei acum daca am luat-o pe partea cu parintii vitregi sa va dau si ex tatalui meu vitreg.
Mama taia si spanzura in casa , mama imi cumpara din bugetul familiei orice doream , tatal vitreg imi dadea bani pe ascuns sa imi cumpar toate prostiile , atunci cand mama mea considera ca deja am sarit bugetul la maxim .
Eu am avut un tata vitreg care a tinut la mine ca la copilul lui . Intotdeauna tinea cu mine indiferent ce faceam , intotdeauna imi dadea bani pt orice fitza sau prostie si intotdeauna ma prezenta drept copilul lui .
Multi nici nu stiau ca nu sunt pt ca ma trecuse si pe numele lui !
Deci sa zicem ca , crescand cu un tata vitreg asa , mi-e greu sa fiu o mama vitrega altfel !
NoUserName spune:
Tot citesc si recitesc: oare banii sa fie marea problema in relatia asta? Deocamdata nu m-am convins daca da sau nu. Si tind sa cred ca nu, pentru ca daca in loc sa dea banii aia ca sa plateasca excursia baiatului ar fi luat un tv lcd full-hd 3d cu nus'cate facilitati, dar pentru familie, probabil n-ar mai fi fost o problema asa de mare. Sincer, prin prisma modului meu de viata, mi se pare exagerata reactia daca doar asta e problema.
Ca sa definesc putin "prisma", eu cu nevasta-mea ne-am luat unul pe altul ca persoane. Fara averi, fara mosteniri, fara sa ne intrebam parintii daca sunt de acord si mai ales fara sa ne intrebam unul pe altul pe ce ne cheltuim salariul. Eu inca tin la modul asta de cooperare intre noi astfel incat cheltuim fiecare cat ne lasa buzunarul pentru casa, iar restul pentru nevoi personale. Nu ma intereseaza cat cheltuie ea pe coafor, haine, cadouri de Craciun ori produse de la teleshopping cat timp avem acasa strictul necesar. Ca daca am fi tinut astfel de socoteli, eram divortati de acum 7 ani de cand si-a cumparat mopul H2O pe care l-a folosit de 3 ori si a costat aproape 9 milioane. Din punctul asta de vedere, cred ca cel mai bine e sa-ti definesti nevoile si sa le comunici partenerului: adica luna asta trebuie sa platim impozitul la casa, sa facem revizia la masina, sa mergem la hypermarket sa cumparam de 1000 lei, si in plus mai avem un botez. Cat costa? Pai 30 de milioane! Ok, platesc eu la hipermarket si revizia la masina si tu restul. Si cu asta gata, nu-ti cer socoteala pentru restul banilor si nici tu nu-mi cere mie. Asa vad eu egalitatea intr-o relatie si asta-i motivul pentru care nu cred ca banii sunt problema utilizatoarei23.
Daca vorbeam de iubire de-aia chioara ca la inceputul unei relatii, atunci subiectul nici n-ar mai fi fost deschis. Numai ca au trecut vreo 10 ani de-atunci si se pare ca s-a transformat in iubirea aia cu "donatia unui rinichi" pe care a definit-o Balanta mai sus. N-ai variante, o accepti ca atare sau ajungi la certuri din ce in ce mai frecvente si pana la urma la divort. Pentru utilizator23, copilul e o persoana la fel ca orice alta persoana pe care o cunoaste pe planeta asta, nu vad de ce trebuie sa se implice in vreo relatie cu el (asta n-o spun din experienta pentru ca inca n-am copii din casatorii anterioare si nici n-am trecut prin vreun divort, ci doar am ajuns ca pana la varsta asta sa am experienta celei de-a II-a mame vitrege, pe langa cea naturala). Cred ca ar trebui sa aiba o relatie de respect reciproc, la fel ca si cu vecinul de la parter, adica "Salut vecine! Ce mai faci? Poate vii sa bem o cafea dupamiaza la mine!" si altele asemenea. Dar in niciun caz nu simti vreo frustrare ca nu ti-ai mai vazut vecinul de 3 saptamani. Sau pe cumnata, sau pe nepotul, sau alte rude.
Deci, utilizator23, eu propun sa-i comunici sotului tau ce te deranjeaza si sa-l lasi pe el sa decida in ceea ce-l priveste. In functie de comportamentul lui ulterior vei lua si tu deciziile potrivite pentru tine, nu neaparat de indreptare, ci macar de a elimina tensiunea prin intelegerea si acceptarea situatiei. Sau, poate cine stie, incheierea relatiei (desi eu nu sunt de acord cu asta, dar tu stii cel mai bine cat poti sa suporti). Nu te astepta ca daca i-ai spus gata, s-a si conformat in sensul pe care-l vrei tu, dar macar ai certitudinea ca nu actioneaza in necunostinta de cauza.
emanouela spune:
recunosc ca n-am citit tot, asa ca e posibil sa repet sau sa omit niste chestii
subiectul e oricum unul foarte delicat...situatia e foarte delicata si pt fiecare membru al familiei, situatia pt user e mai de neinteles pt ca nu este mama.
se pare ca alta e buba in aceasta casnicie dar e mai usor sa vezi suprafata decat sa cauti adevarata problema. pt tine e de neinteles, user, aceasta dorinta "subita" si instantanee a tatalui de a fi impreuna cu fiul, si pt mine era, acu ceva ani, inainte sa devin mama, inainte sa ma confrunt cu ignoranta tatalui fata de copil. nu incerca sa intelegi, sincer iti spun, nu ai cum cu "bagajul" pe care il ai acum. esti prea pornita, te deranjeaza absolut orice, te deranjeaza pana si faptul ca au iesit seara sa ia masa si n-au luat-o ziua...e modul tau de a-ti varsa frustrarea (te-ai pus nitel in locul tatalui, sau oricui primeste aceasta intrebare, sub forma de repros ca ma gandesc ca nu ai fost plina de griji si miere cand ai intrebat asta, sa vezi daca erai intrebata..."da de ce n-ai mancat atunci" sa vezi ce sentimente te incearca de primesti asa intrebare???). ce sa-ti spun, ca te deranjeaza si faptul ca el a platit o excursie???? mama ei de excursie...s-a imprumutat in banci, la camatar, ai ramas fara bani de paine din aceasta cauza???? zici ca nu e cadou de ziua lui....dar stii cate aniversari, acel copil, nu a primit nimic de la tatal lui? ....asta intra tot la "recuperat". e absolut firesc ca sotul tau sa te evite, nu zic ca e normal si bine, dar e o reactie fireasca, o forma de aparare....afirmand....o fi el fiul lui dar si eu, totusi, sunt sotia lui...imi pare rau, deja se vede o lupta pe care o duci, o lupta cu un adversar imaginar, pt a-ti castiga locul, atentia de sotie. copilul lui nu e adversarul tau, nu e cel ce intretine aceasta atmosfera, voi sunteti iar cel care tre sa caute sa remedieze sit esti tu, implicandu-l si pe sotul tau...dar n-ai s-o remediezi daca inauntrul tau duci aceasta lupta.
nikol24 spune:
Mie mi se pare normal ca ea sa se simta exclusa din viata sotului(sper ca nu e prea brutal cuvantul) pentru ca ni de a randul sotul nu a avut cine stie ce legatura cu fiul decat vacante si vizite de 2 3 ori pe an.
Mi se pare normala si relatia pe care autoarea o are cu fiul vitreg,nu cred ca se asteapta nimeni sa il adore pe baiat avand in vedere ca l a cunoscut cand acesta avea 15 ani,era deja adolescent,nu puteau sa se apropie f mult.
Ceea ce nu inteleg eu este atitudinea sotului fata de ea.Si eu inclin sa cred ca el este singurul vinovat in ecuatie,nu pentru ca nu a incercat sa i apropie pe cei doi,repet mi se pare ca au o relatie corecta intre fiu si mama vitrega,ci pentru ca as cum spune si autoarea nu stie sa pastreze un balans intre fiul de care s a apropiat brusc dupa cativa ani si sotia care i a fost alaturi in perioada in care isi vdea fiul in vacante.
Episodul cu masa de sarbatori mi s a parut f relevant pentru a descrie relatia pe care eu o vad intre sot si sotie
vikinga spune:
Citat: |
citat din mesajul lui nikol24 Episodul cu masa de sarbatori mi s a parut f relevant pentru a descrie relatia pe care eu o vad intre sot si sotie |