despre cum crestem un copil...

Angie.C spune:

Timpul inca nu e pierdut, numai ca trebuie si tu sa-ti dai interesul mai mult, din joaca si prin joaca se invata multe, poate mai multe decat credem noi adultii. Baietelul meu e mic, dar intr-o zi sarind in pat i-am numarat "1, 2, 3 sii", iar acum zice el cand sare..pune-i sa asculte sau sa vada video educative, gasesti pe net o multime...A-ti invata copilul unele lucruri, nu fortat, prin joaca, nu insemana ca ii iei copilaria si inocenta, ci ca-i largesti orizonturile de joaca si-i dezvolti imaginatia. Si nu merge pe principiul ca daca ai tai nu au facut lucrurilea astea cu tine, tu nu trebuie sa le faci cu copii tai pentru ca nu ai repere de crestere si ca nu ai timp. Sper sa nu iei ca pe un afront ce ti-am scris. Sunt doar simple sfaturi pe care tu singura le vei discerene. Insa, cand sta cu nasa sau cu soacra, nu i-au citit povesti, poezii, cantecele, nu au incercat sa-i coloreze? Ah, da-o la gradinita, nu-i va face niciun rau. Tot copil va fi. Numai bine

szivarvany spune:

Daca tot vrei sa o dai la gradi, incearca sa vorbesti in prealabil cat mai repede cu educatoarea sa te indrume cu ce sa incepeti acasa.
Astfel copila ta nu se va simti frustrata sa nu poata tine pasul cu cei din clasa.
Eu zic ca e foarte important daca nu cel mai important sa mearga cu drag, mai ales ca la gradi inca e usor fata de scoala.
Astfel incepeti cate putin de acasa sa exersati tot ce va avea de facut la gradi si ii va fi mult, mult mai usor.

(chiar am trecut pe la fosta gradi unde mergea fie`mea si in grupa mica vor incepe sa coloreze cifrele 1,2,3, sa coloreze 1,2,3 animale dintr un grup :-)

edit: Andacos, ref. la tendinte :-) pe fi`mea a ajutat o enorm, enorm de mult acum in cls I ca ea a invatat sa citeasca din grupa pregatitoare; daca stiam cat de important e, o ajutam si eu, insa la vremea aia ma gandeam ca asa trebuie, sa invete la scoala; nu e adevarat, a fost un mare avantaj si i s a parut usor sa fie la scoala si sa prinda drag de scoala din acest motiv: "ca e usor mami" :-)

_

ruxandra_sb spune:

Noi suntem unii dintre cei care nu au "lucrat" (ce expresie!) cu copiii acasa. Adica nu am insistat sa coloreze/deseneze/lipeasca/puzzle/etc.

Rar (cand aveam eu chef sau cand cereau ei) am pictat impreuna.... cu pensule, amestecul culorilor si tot tacamul. Au avut la dispozitie mereu creioane colorate, carti colorat, foi albe, lipici, foarfeca, plastilina. Dar nu am colorat/desenat cu ei. Intamplator le place mult si deseneaza la greu. Tot asa au perioade plastilina si modelat lut. Sau "simpla" joaca de-a piratii.

Puzzle, nu am facut cu ei.. singuri s-au straduit, cand s-au mai impotmolit au cerut ajutor la tati.. dar rar; cel mic e chiar un as.

Nu i-am invatat sa scrie litere/cifre.. cel mare pana la scoala (sau a facut in ultima grupa de gradinita? habar n-am ), cel mic a mai intrebat de ele. Doar atunci i-am spus. Si tot asa..

Sincer, io cand aud de parinti ca "lucreaza" dupa fise cu copii de 2-4 ani ma minunez.. brrr.

Si mai cred ca joaca libera cu papusi/cuburi/masinute/mingii/ce vor ei ii stimuleaza cel putin la fel de mult ca si invatat de poezii/colorat/puzzle/etc.

Ah, si gradinita au inceput-o spre 4 ani; varsta perfecta din punctul nostru de vedere.. fara maraieli, plans sau "nu vreau". La scoala ok.

_

Eu zic ca.. in loc sa te apuci sa "lucrezi" intensiv cu ea pan la toamna.. ai putea sa incerci s-o dai de pe-acum la gradinita.. bine nu asa peste noapte; s-o pregatesti.

Asta inseamna sa fii relaxata si sa fii convinsa ca acolo va fi un mediu fain unde copila ta se va simti de minune. Apoi sa-i prezinti noutatea ca pe ceva atragator si incitant. Si bineinteles si restul familiei sa fie in acelasi ton.. si nu "vai, saracul copil il da la gradinita".

Cel mai bine program scurt. Si la o educatoare blanda si relaxata.. nu una disperata dupa "rezultate". Eventual si intr-o grupa unde mai merge vreo prietena de-a ei.



Denn die Ferne ist niemals dort, wo man sich befindet. (Janosch)

cristinuk@ spune:

Datul la gradinita nu e egal cu abandonul lui acolo si nici nu stirbeste din iubire

Am dat o de la 3 ani am vb foarte putin cu ea despre scoala in prima zi mi a zis du te acasa credeam ca visez
Dupa prima saptamana a invatat sa se sapuneasca pe maini singura pana atunci o spalam eu
Sa se imbrace singura sa se descalte sa se stearga cat de cat dupa ce foloseste toaleta
Ii place Ce face acolo vine acasa si se joaca repeta cu fratelo ce face ea la gradi de la gimnastica de dimi pana la litere desene nu am insistat deloc deloc totul vine de la ea
O las doar pana la amiaza pt ca nu i place sa doarma la pranz de la anu copiii de grupa mijlocie nu mai dorm asa ca o sa mearga la program intreg

I

AnnaBaby spune:

nu stiu de unde vine ideea ca activitatile de genul-colorat, pictat, puzzle, poezii si cantece ar fi pur si simplu sarcini de rezolvat, teme ca la scoala. Pentru copii ele sunt o joaca. A, ca stim noi ca pe langa joaca mai aduc si un aport de cunostinte, asta e altceva. Asa ca nu inteleg de ce ai "ferit-o" de ele.
Foarte tarziu nu e, insa nu mai pierde timpul. In putinul timp pe care zici ca-l petreceti impreuna se pot face niste activitati foarte frumoase, o placere pt copil. Si e important sa mearga la gradi, nu numai din punctul asta de vedere, ci si pt integrarea ei intr-un grup, invata ca sunt reguli care se respecta, invata sa se autoserveasca, sa gestioneze anumite situatii cu colegii, etc. Beneficiile mersului la gradi sunt net superioare statului acasa cu bunica, matusa, etc

Bee spune:

Departe de a te invinovati cu ceva, pur si simplu am impresia ca nu ai incredere in deciziile si-n alegerile tale ca mama. Daca tu ai crescut-o asa cum povestesti si ai facut o alegere in functie de ceea ce ai crezut tu, asta nu inseamna ca ai gresit! Si ce daca cei din jur isi cresc altfel copiii? Sunt copiii lor. AI incredere in tine si in copilul tau si cu siguranta cand va merge la gradinita va face tot ceea ce nu o intereseaza neaparat acum!
Ai mei toti trei fac acasa cam ceea ce le place. Cei mari au mers la gradi la aproape 4 ani, fiindca locuim la tara si asa e la noi aici. Au diverse activitati casnice care-i pasioneaza, dar asa-s ei, nu am lucrat cu ei, poate doar le-am trezit putin interesul pentru anumite activitati. Deci, fac puzzele-uri cu totii, mai coloreaza, mai mazgalesc, sunt pasionati de carti, mai construiesc. Poezii? Uneori. Cantecele? Cateva. Nimic la modul "Acum hai sa invatam un cantec/o poezie"
Inca odata, nu cred ca e cazul la 5 ani ai copilului sa-ti pui problema ca are de recuperat si tu de lucrat. Totul e sa se integreze in atmosfera de gradinita.

Selene_Bunny spune:

Ce brrr, ruxandra? Nu-s bau-bau fisele alea. Eu am descarcat de pe didactic.ro un purcoi de fise. Unele is chiar faine. Si i-am luat si caiete speciale cu exercitii simple pentru 3 ani.

Da' n-are rabdare defel pt. ele.

La sedinta cu parintii de la gradinita ni s-a spus ca unii copii nu stiu tine corect creionul in mana.

Blogul meu - de la noi, pentru ei!

Bazar general - fiecare implicare conteaza!

Lucrusoare de vanzare...

Martisoare de vanzare...

Ilinca_M. spune:

Inseamna ca-s faine pentru tine, daca ea n-are rabdare de asa ceva. Si mie mi se pare o enormitate ideea de "fishe" la copii sub 4-5 ani...vorba aia, "cumplit meshtesug de tampenie", brrrr.
In alta ordine de idei si on topic, nikol nu a spus ca nu i-a dat fetei niciodata creioane colorate sau puzzle, ci ca pe copila n-au atras-o si ea n-a insistat. Cine stie ce alte inclinatii o fi avand fetita, ca eu la a mea n-as fi avut ce insista, doar cand a vazut creioanele cerate pe la un an jumate si a si inceput sa "deseneze" iar la pensula si acuarele a fost o dragoste la prima vedere si mai si, de juma de an "picteaza" zilnic, face macar 4 coli albe pe zi.
Si eu cred ca ideea principala e sa se adapteze fata usor la gradinita, apoi toate vor veni de la sine, nu e mare filosofie, nu e ca si cum ar fi pierdut 3 ani de liceu sau facultate...

I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.

Roxxy80 spune:

Eu am inceput sa lucrez cu copilasii mei, in joaca, de cand aveau un an si ceva. Prima data cu jucariile sortator i-am invartat diverse forme, culori, le-am citit zilnic inca de cand s-au nascut, iar acum amandoi sunt innebuniti dupa povesti, le-am cumparat creioane de colorat si i-am pus sa mazgaleasca, sa coloreze de pe la doi ani.
Niciodata nu le-am impus ceva, dar le-am deschis usor usor apetitul si catre chestii educative. Puzzeluri fac de la doi ani amandoi, am pornit cu 4-6 piese si am ajuns destul de departe.
Eu sunt de parere ca atunci cand sunt mici sunt ca niste buretei si e bine sa li se arate cat mai multe, sa li se citeasca f mult. Dar totul in limite rezonabile, fara sa fie copilul sufocat. La desene au voie doar o ora pe zi, la calculator nu au avut voie niciodata.
Din punctul meu de vedere gradinita aduce multe beneficii: socializare, invatare, dezvoltare, independenta.

Roxxy80 spune:

Baietelul meu e innebunit sa rezolve diverse fise de activitati. Zilnic imi cere: labirinturi, diferente intre poze, incercuit grupuri de obiecte asemanantoare, de numarat si de scris in dreptul obiectelor numarul lor etc. Eu cred ca le dezvolta imaginatia, inteligenta. Eu sunt proactivitati educative zilnic, dar in limite rezonabile si cu interes si placere din partea copilului. Si, de asemenea, sunt de parere ca lucrand cu ei chestii dragute, in joaca, inca de cand sunt mici, clar capata gustul si catre acest gen de activitati.