Si azi citim. 2

rrox3 spune:

Hmm... as zice ca optimismul se manifesta taman in capacitatea de-a percepe pozitiv ce se intampla.
Da, personajele Gavaldei sunt in plina renuntare, s-au retras fiecare in coltul propriu neavand energie sa faca nimic diferit. Asta pana se intalnesc si reusesc cumva sa se conecteze, insumandu-si energiile. Atunci, impreuna , isi recapata speranta si revin la viata.
D-asta si place cartea, e un semn ca se poate. Unul accesibil, direct digerabil.

maria_alexia spune:

eu am vazut putin altfel cartea: cele 4 personaje sunt clar pierdute daca judeci prin prisma conventiilor sociale curente.
dar impreuna, in grupul de "ciudati/altfel/diferiti" isi regasesc forta, se sprijina unul pe celalalt, se pun in valoare, isi regasesc increderea in ei. si ajung sa straluceasca fiecare in felul lui unic si diferit, si asta fara sa se schimbe / sa cedeze presiunii sociale curente. reusesc sa-si arate frumusetea unica si diferita.

BrimUnfold spune:

"Cit de tirziu seara straluceste soarele", G. Laporte.

Marox spune:

Mi-a placut "Impreuna" pentru ca personajele sint atasante, puternice si mesajul cartii este optimist. Mi s-a parut cam melodramatica explicatia renuntarii la pictura a lui Camille, cam trasa de par. Intrebare pentru cei care au vazut filmul: cum vi s-a parut Guillaume Canet? Mie mi-a placut la nebunie , desi nu se potriveste deloc cu descrierea autoarei.

In schimb am fost foarte dezamagita de "La consolante" (Cea care alina). Un roman dezlinat, care dupa mine sufera de parizianism. Nu cautati in dictionare, ca io am inventat termenul. Il folosesc atunci cind intr-un film sau intr-o carte eroii isi plimba spleen-ul din taxi in avion, intotdeauna in Paris in frumoasele cartiere, intotdeauna cu o meserie banoasa (doctor, avocat, ziarist, arhitect) si intotdeauna apare un/o amant/a in peisaj. Si am dat dreptate cui a scris ca in acest roman Anna Gavalda a suferit de "diaree verbala", prea multe "..." fara sa spuna nimic concret.

maria_alexia spune:

eu inca astept necredincioasa de la elefant - ori ei tocmai zilele astea isi muta depozitul, buna alegere am facut

intre timp ma delectez cu persepolis - azi-noapte am desigilat-o si ma intreb daca o s-o "citeasca" fii-miu pana ajung acasa au ba (are 6 ani si e mare amator de BD ).

corap spune:

ma indoiesc ca o sa-l atraga - poate prima parte :)

eu am mai citit, in afara de cartea clubului pe care nu apuc s-o comentez din lipsa de timp
gustul samburilor de mar - mi s-a parut excelenta la inceput, dar a avut ceva siroposo-dezamagitor la un moment dat; excelenta coperta
simetria ei infricosatoare - mi-a placut
the mousetrap (adaptarea) - una din putinele agathe care mi-au scapat
si o carte de bucate (nu am citit-o integral) - alice b toklas - murder in the kitchen

(plus carti cu paddington, hugo cabret si de-astea... abia astept sa-l dau la scoala sa-si citeasca singur)

Mik spune:

asta o crezi tu !
Cind va avea fise de lectura de facut ai sa vezi cine pune mina si citeste "de-astea".
(cind eram in Mexic am citit si in spaniola pentru cel mare care era la sfirsit de clasa primara si apoi la gimnaziu)

LauraNicole spune:

Mother of Pearl- Maureen Lee. Ador cum scrie femeia asta.

Marox spune:

Eu tocmai am terminat "Tipul de la mormintul de alaturi" de Katarina Mazetti. Sfirsitul m-a lasat cu gura cascata! A mai citit-o cineva?

corap spune:

oh, nu, mik. fiecare e pe cont propriu cu lecturile, am zis . nu sunt o mama participativa. mai degraba orientativa (si plina de speranta ca nu vor devia prea mult de la traiectorie, ca sa fiu nevoita sa devin participativa)

ma intreaba fi'mea : stii care e personajul meu preferat?
eu: rapunzel?
ea: nu, belle (din frumoasa si bestia).
eu: de ce?
ea: ca citeste mai mult decat tine.