Baiat ce dezvolta o noua teorie a relativitatii

cruis spune:

Cum adica? 12 ani si inca n-a produs nimic demn de luat in seama? Jalnic. Si parintii aia, ce naiba nu l-au tinut in camera lui incuiat pana descoperea si el ceva, il plimba si-l arata pe bani pe la princeton si-l mai si baga aia in seama. Ntz, ntz... Exploatatorii. :))


Nothing is worth doing unless the consequences may be serious. --G.B.Shaw

nelia spune:

Pai, asta e problema. Copilul e inteligent, cei de la universitati i-au dat locul pe care il merita... daca parintii l-ar fi dus doar la Princeton si l-ar fi sustinut cum fac parintii (tinind cont de copil in primul rind si de virsta corpului lui, o fi avind el un creier super, dar tot in corpul unui copil de 12 ani este), ar fi fost cit de cit in regula si... sa speram ca viitorul va fi fructuos pentru mintea aceasta stralucita.

Dar parintii nu-l duc numai la Princeton, fac filme peste filme si le pun pe youtube, publice... il duc la emisiuni televizate, pe bani, bineinteles etc., etc. Poate ma insel, am citit doar citeva articole, dar stiu ca a fost la citeva emisiuni televizate, parintii si chiar si copilul dau deja interviuri... pentru mine e destul! E un copil de 12 ani, totusi! Care e scopul acestor iesiri de dincolo de peretii facultatii unde a ajuns datorita mintii lui?

Cornelia

cruis spune:

Mie mi se pare ca am gasit dispret si rautaciosenie in unele postari. Si mai degraba la adresa copilului si nu a parintilor. La urma urmei de unde stim noi ce vor parintii si cum cred el ca-l ajuta, cine le-a sugerat ce strategie. E clar ca nu e deajuns pentru el sa il limiteze la scoala generala. Sunt doar speculatii, noi avem de-a face cu alta realitate.

Sunt copii care fac modelling, joaca in filme, canta, recita, etc, si tot la 12 ani. Tot pe bani.



Nothing is worth doing unless the consequences may be serious. --G.B.Shaw

capcaunul spune:

Cald, cald!

Dupa cativa ani se poate fasai complet gogoasa si-atunci nu vor mai putea sa scoata bani din piatra seaca. De aceea sunt atat de disperati parintii sa nu scape vreun contract sau onorariu.

cruis spune:

Ce contracte? Cat e onorariul?
Altfel vad ca l-ai clasat deja. Bine ca nu e al tau gogsarul. :))

Nothing is worth doing unless the consequences may be serious. --G.B.Shaw

nelia spune:

Cruis, da, am o problema cu toti parintii care exploateaza talentul copilului. Eu nu spun sa ramina in generala, sa mearga la facultate, sa mearga la tot ce e interesant si stimulant pentru el. Daca un copil are talent si voce, atunci sa ia lectii de canto, sa puna bazele cum trebuie... si asa mai departe cu orice talent. Respectind ritmul, corpul si virsta copilului... si protejindu-i copilaria cit se poate de mult. Chiar si un geniu are dreptul la copilarie!

Dar dupa ce un copil munceste pentru ca are un talent iesit din comun si fierbe in el, vrea sa-l lucreze, sa-l scoata la iveala, dupa ce a oricum renunta la o parte din joaca, din alte preocupari copilaresti... dupa ce ca viata lui a devenit publica tocmai pentru ca are un talent... ii mai iei si putina intimitate si putinul timp pentru copilarit ca sa ce... sa-l vinzi? Sa-l tirasti la televiziuni (pai ia timp, e stres, e lume multa care isi face treaba), sa deschizi usa ziaristilor sa-ti intre in casa, pe masa... pai, ei abia asteapta ceva cald, vorba Capcaunului... parintii sint datori sa puna bariere, sa ofere atit cit se mai poate copilului un minim de timp pentru el insusi.

Pai, tocmai de asta mi-e frica, de acel cineva care le-a sugerat strategii... de vinzare a talentului, ca de prezervare nu se pune problema. Pai, ce rost mai are acel creieras cu tot cu IQ daca epuizarea ii distruge capul si restul corpului care il poarta?!

Eu nu critic baiatul. Si daca nu ar deveni decit un om de stiinta renumit sau poate intr-o zi ar renuntat la tot si ar face altceva, e un copil frumos si inteligent. Insa ce cauta aici? Ce rost are?

http://www.youtube.com/watch?v=hBW4S9xcTOk

Cornelia

sheherezada spune:

Exista tendinta ca atunci cand ai un copil iesit din comun sa il scoti in fata.Indiferent ca este un geniu sau doar isi depaseste putin varsta.
Asa cum spunea si Cruis ,sunt copii care joaca in filme sau canta,o fac pe bani.Este alegerea parintilor.Nu stiu in ce masura copilul are vreun cuvant de spus.
Nici tatal lui Beethoven nu a fost mai breaz si sunt sigura ca lista poate continua.Asta nu inseamna ca nu putem aprecia Sonata lunii!
Asemenea copii, oricum nu au o copilarie normala (sau ceea ce intelegem noi prin normal) pentru ca sunt diferiti de copii de varsta lor cu care oricum nu au prea multe lucruri in comun.
Atunci cand oamenii nu inteleg ceva, au tendinta de a arunca cu pietre...si vulpea zice ca strugurii sunt acrii..
Numai bine va doresc.

marius spune:

Ideea este alta dupa mine.
Concret:
1. ai un copil cu capacitati (X de mari) in raport cu media....cu cea mai mare valoare... etc etc. Asta este o constatare bazata pe diferite fapte concrete sau concretizabile.
2. vis a vis de aceste constatari poti sa procedezi de asa maniera incat sa le dezvolti, sa le integrezi.... sau sa le pierzi. Acesta este un plan.
3. de aici care este concretul real pana la a emite pretentii conform carora dezvolta o noua teorie sau.. sau... este o cale lunga. Faptul ca unii devin ironici sau potential ironici sau pur si simplu sunt mai rezervati sau chiar critici nu este altceva decat un efect bazat pe exact cele 3 punct de mai sus pentru ca sunt persoane care gandesc concret, fara povesti, fara reclame, fara TV. Degeaba vii cu afirmatii goale de continut cel mult vor zambi intr-un fel anume. Asta ca sa fie diplomati. Ok? In esenta cam asa vad eu.
Iar ipotezele, teoriile si de ce nu in esenta chiar demonstratiile sunt un rezultat al muncii dedicate pentru ca oricat de mare ar fi IQ(ul) rezultatele nu sunt stricto senso un efect al acestui IQ ci in general al unui mix de IQ+munca+pasiune+...alte ingrediente din care unul se numeste "timp efectiv alocat".
Restul sunt "televicisme"

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

capcaunul spune:

Comparatiile intre muzica si stiinta nu sunt tocmai potrivite.

Talentul muzical se cere a fi expus public. Pentru ca tocmai asta este finalitatea unei cariere muzicale: sa canti in public. Publicul este cel care apreciaza talentul artistic, si pe de alta parte talentul rezoneaza cel mai bine cand sala este plina. Artistii au nevoie de public ca de oxigen pentru a se putea desfasura.

Stiinta, din contra, se face in liniste. Cel care vrea sa gandeasca are nevoie de liniste, nicidecum de public, televiziuni, interviuri. Cariera stiintifica se sapa in biblioteci, nu in studiouri tv. In plus, publicul nu poate aprecia (aproape deloc) valoarea stiintifica, si nici nu rezoneaza cu zona stiintifica (fiind inclinat spre horoscoape, ozeneuri, homeopatii, conspiratii samd).

Sa-i lasam deci pe Mozart si pe Beethoven sa se odihneasca linistiti.

nelia spune:

Inainte credeam si eu asa despre muzica, despre sport, acum nici despre asta nu mai cred. Dupa ce am vazut atitia copii urcati pe scena la 5 ani pentru ca au talent, distrusi la 25 pentru ca e greu sa suporti faima la si munca si publicul la aceasta virsta, e frumos sa fii adulat, dar e greu tare sa nu mai fii... dupa ce am vazut sportive chinuite pentru care sportul preferat a devenit doar o aducere de medalii, cit mai sus pe podium cu atit mai bine... nu mai cred.

Sint de acord insa ca un talent trebuie sustinut sa iasa la lumina, vorbesc de artisti acum. Sa cinte in public cum spui tu, sa munceasca citeva ore pe zi din pasiune, pentru ca are acest talent si pentru ca isi doreste sa o faca. Dar oricit ar fi de frumoasa o voce, oricit de virtuos e un copil, la 5 ani e doar un copil. La 12 la fel. Mai poate astepta pina la 15 macar, cind va intelege mai bine lumea aceasta.

Daca atunci cind vorbesc de muzica clasica, pot sa inteleg ca un copil sub 12 ani poate sa cinte cu o orchestra sau pe o scena, pentru ca, asa cum ai spus si tu, finalitatea in arta asta este... Daca in filme mai ai nevoie si de copii si daca le place sa joace, atunci sa joace... dar tot asa, cu mare atentie si la fragilitatea lor... in muzica disco, show-uri televizate... eu nu mai vreau sa inteleg. Pentru ca nu se face decit din dorinta sta absurda de a scoate bani din orice, cu cit mai mic e copilul talentat, cu atit mai fenomenal si mai bine vindut este... Si nici in cazul celor cu muzica clasica nu vad rostul interviurilor peste interviuri, ca daca apari la o televiziune, te vor si altele, daca vine un ziarist, vor si altii... si apoi iti tot scormonesc viata personala, ce ai mincat, ce ai baut, cu cine te-ai tinut prima data de mina... etc.

Si nu vreau pentru ca nu copilul vrea sa cinte la 5 ani pe scena, nu gimnasta vrea sa cistige aurul la 9 etc, ci adultii din jurul lui. Ai un copil bun, ofera-i sprijinul necesar sa lucreze, dar nu-l mai purta ca pe un catel sau o haina noua sa o arati la toata lumea.

Dar mai ales cind e vorba de stiinta. Ce rost are publicitatea asta? Ce rost are sa demonstreze descoperirea lui in show-uri televizate? Ce rost au interviurile pentru ziare care pun titluri pompoase precum Is Jacob Barnett the new Einstein? cind nici macar nu stiu ce au facut acesta, au vazut si ei la TV si hai sa mai punem si noi un titlu... si asta nu pentru ca le pasa de copil sau descoperire, ci pentru ca vor sa vinda fituica lor mai bine.

Ii doresc copilului sa mearga mai departe, sa tina cont de el si sa reuseasca sa demonstreze stiintific ceea ce are acum in cap. Iar parintilor le doresc empatie si sa-si iubeasca copilul indiferent de situatie.

Cornelia