Trebuie sa vorbim despre Kevin
Raspunsuri - Pagina 22
olympia spune:
Rrox, ai dreptate. M-a revoltat teribil faptul ca o persoana ca autoarea a lucrat ca babysitter. Nu m-am gandit ca nu era adult cand a facut asta, ce ai zis de "fetita speriata" ma pune pe ganduri, asta chiar ar putea fi o perspectiva... Desi si aici e revoltator ca sunt parinti care-si lasa asa copiii in grija oriciui.
anca74 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ladyJ Anca, nu intelegi nimic. Chiar nu intelegi ce se discuta aici. Nu cauta nimeni scuze, asa vezi tu discutia. De ce o vezi asa? pentru ca repet, nu intelegi ce se discuta. Intreaba-o pe Ana Stroe daca intentia ei a fost aceea de a-l plange pe Kevin la topic. Cu siguranta nu. Argumentele care se aduc sunt pur si simplu pareri despre aceasta poveste. Si tu ai adus argumentul tau, anume ´´stricat la cap din nascare´´. Scurt, nepretentios,simplu. OK. Dar pentru unii lucrurile sunt ceva mai complexe. Si asta nu inseamna ca se ia apararea nu stiu cui. Intelege, te rog, asta. |
Ba am inteles foarte bine care-i scopul discutiei. Nu de alta, dar ati spus asta destul de des ca sa fie clar pentru toata lumea.
Ce ma revolta insa este faptul ca lumea in general este mai atrasa sa inteleaga si sa gaseasca "solutii" de paliere la ceea ce este deviant, impotriva normei, etc. cand firesc ar fi sa se ocupe sa intretina norma(lul).
Si uite asa se pierd inutil timp, bani, resurse, etc. - lucruri care ar fi mult mai practic sa fie investite in chestii stringente: gen copii care nu au ce manca, copii care nu au acces la scoli, copii ai caror parinti sunt omorati in conflicte si razboaie inutile, etc.
Tu poti sa intelegi ce spun eu aici?
Ca eu am inteles exact ce ai vrut sa spui de la bun inceput, insa mie personal nu mi se pare nici interesant, nici complex sa studiez "anormalul" cand raman atatea chestii de perfectionat la "normal".
Prioritizarea mi se pare de esenta aici.
daniela_b spune:
Citat: |
citat din mesajul lui anca74 Ce ma revolta insa este faptul ca lumea in general este mai atrasa sa inteleaga si sa gaseasca "solutii" de paliere la ceea ce este deviant, impotriva normei, etc. cand firesc ar fi sa se ocupe sa intretina norma(lul). ... Prioritizarea mi se pare de esenta aici. |
Nu poti intretine normalul ignorind anormalul. Anormalul interfereaza cu normalul, distrugind parti importante din el.
Cum sa intretii normalul fara sa controlezi anormalul si cum sa controlezi anormalul fara sa-l intelegi?
Oamenii cauta sa isi sporeasca puterea cu ajutorul cunoasterii.
Tu ai vrea sa izolezi anormalul si sa-l ignori, sperind ca acesta va disparea, pur si simplu?
Edit: gindeste-te si la titlul fimlului "We need to talk about Kevin"...We need,da? Nu we want, nu we have to... WE need!
We need because we didn't want when we have to...
Ajungem sa avem nevoie daca nu o facem cind ar trebui.
To live a creative life, we must lose our fear of being wrong - Joseph Clinton Pearce
nelia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui rrox3 Am vazut si eu filmul, pot fi in sfarsit on topic Povestea, asa cum e ea expusa in film, are multe fisuri, lucruri care nu se potrivesc pur si simplu. Trecand peste asta, Kevin are o latura sadica foarte vizibila. Sadismul se invata, nu ne nastem pur si simplu sadici si atat. E nevoie sa ni se si predea. In film Eva are si ea accente sadice, dar departe de ceea ce ar fi fost nevoie ca sa sustina povestea. Eva nu e capabila sa relationeze cu Kevin. Nu il vede, nu il simte pe Kevin. Are un comportament de mama evitanta pana-n panzele albe. Ea nu relationeaza cu copilul, incerca doar sa-l evite emotional. Nu am vazut-o nici macar o data zambind cand era gravida sau copilului - cu exceptia momentului in care copilul se supune si performeaza - ii returneaza mingea, o data. Nu pare sa-si fi dorit copilul, nu il place si nu stie ce sa faca cu el. E socanta faza cand el spune "tu te-ai obisnuit cu mine" si ea e perfect de acord. Pesta lipsa asta afectiva, vine insa si lipsa de structura si de limite. Eva ajunge sa fie victima lui Kevin, fiindca nu pune niciodata limite. Nu il incurajeaza niciodata, nu il sustine. Scena cu numaratul e edificatoare: copilul ii arata provocator ca stie sa numere. Ea nu se bucura, nu il lauda, ci il umileste. E un gest sadic. Practic nu e loc decat de ea insasi in relatia lor. E vorba doar de ceea ce ar vrea ea sa faca Kevin. Si Kevin nu vrea sa relationeze asa, el vrea sa fie vazut, cu orice pret. Scena cu ei doi fata in fata, Eva repetand obsedand :"spune mami". Si ea are mare nevoie sa fie recunoscuta ca mama lui, dar nu stie sa fie mama lui. Copilul, si mai apoi adolescentul, o provoaca constant, fiindca are nevoie de alt raspuns din partea ei. D-asta ii spune si ca s-a obisnuit cu el, d-asta ii demasca intentia de a bifa timpul de calitate impreuna. Asteapta alt raspund de la ea, ceva real, nu bifat. In final sadismul da in clocot, mor mult prea multi oameni. Ea se simte vinovata, d-asta il ajuta la proces. Dupa doi ani, Eva nu mai are alta cale libera decat spre Kevin. Toate celelalte sunt inchise. Si se intoarce in sfarsit spre el. Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Pfuiii, excelenta analiza!
nikol24, nu l-a dus pentru sanatatea sa mintala la medic, l-a dus pentru ca i-a rupt mina. Eu nu am vazut in film nici macar o referire ca ar vrea sa afle ce se intilma cu baiatul, sa ceara ajutor pentru ceea ce simtea si vedea in el, sadism cum spune Rox.
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
nelia spune:
XIO, am citit "Vinovati de dementa" a autoarei Dorothy Lewis.
Miereamara, stiam de cartea pusa de tine, dar nu am citit-o. Ma uitam acum pe Amazon, poate o comand... desi am zis ca nu-mi mai pun deocamdata nimic pe lista de lecturi, ca risc sa nu mai ies din casa.
Daniela, la need-ul ala din film m-am gindit si eu cind ii raspundeam Ankai. We need...
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
nelia spune:
Anka, tu ai dreptate in ce spui, dar deschide tu un subiect despre normal si acolo vom discuta despre asta. Aici se discuta despre anormal... despre cum se strica normalul sau nu se reuseste sa fie intretinut, cum spui tu.
Pina la urma, e clar ca interpretam orice cu ceeea ce sintem si felul in care vedem personajele din acest film este clar o chestie de perceptie.
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
ladyJ spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui anca74
Ba am inteles foarte bine care-i scopul discutiei. Nu de alta, dar ati spus asta destul de des ca sa fie clar pentru toata lumea. Ce ma revolta insa este faptul ca lumea in general este mai atrasa sa inteleaga si sa gaseasca "solutii" de paliere la ceea ce este deviant, impotriva normei, etc. cand firesc ar fi sa se ocupe sa intretina norma(lul). Si uite asa se pierd inutil timp, bani, resurse, etc. - lucruri care ar fi mult mai practic sa fie investite in chestii stringente: gen copii care nu au ce manca, copii care nu au acces la scoli, copii ai caror parinti sunt omorati in conflicte si razboaie inutile, etc. Tu poti sa intelegi ce spun eu aici? Ca eu am inteles exact ce ai vrut sa spui de la bun inceput, insa mie personal nu mi se pare nici interesant, nici complex sa studiez "anormalul" cand raman atatea chestii de perfectionat la "normal". Prioritizarea mi se pare de esenta aici. |
Anca, e ca si cum ai spune: bolnavii sunt bolnavi, lasa-i in plata Domnului, noi trebuie sa intretinem sanatatea.
Observi ca e ceva ce nu e ok in afirmatia asta?
Pe de alta parte, incearca sa nu mai separi lucrurile in alb si negru, adica normal si anormal. Ca daca faci asta risti sa capeti o perspectiva gresita asupra lucrurilor in general.
Chiar tu spui ca sunt atatea chestii de ´´perfectionat´´ la normal. Pai daca e asa, inseamna ca normalul nu e chiar normal, mai are ceva de indeplinit pentru a ajunge normal Te contrazici, iti dai seama de asta? Fireste, e imposibil de spus fix si exact cu arata normalul universal.
Intre alb si negru sunt o multime de nuante.
Asta ti-o spun in general, fara legatura exclusiva cu subiectul.
Inteleg ce spui, doar ca argumentezi gresit.
Sigur ca kevin avea probleme, si mama lui avea probleme, poate si tatal sau. Si uite asa o problema mica se poate transforma intr-o problema mare de tot, sub influenta diferitilor factori. Asta merita atentie si despre asta e vorba, nu despre a-l plange pe kevin, repet.