Citim impreuna - "The Help "/"Culoarea sentimentel

corap spune:

? putem inchide mizeria asta si deschide un alt subiect - curat-curatel? (mie, bineinteles, nu mi-a placut cartea. adica de-un 2 din 5, asa. dar acum am convingerea ca buflea ma iubeste).

maria_alexia spune:

J G, fix de manipulare emotionala o acuzam si eu, pe la pag 5 a subiectului de fata .

Intr-adevar nu e "black culture" in poveste, nici privind de dinafara si nici de dinauntrul ei.
Condimentat din plin cu episoade gen "povestiri adevarate" (deja pomenitele faze cu separarea toaletelor, spalat pe maini cu clor, inghitit discutii umilitoare sau capricii ale stapanelor etc. - deja incep sa le uit). Apasat la maxim coarda sentimentala in fiecare caz.

Am recitit topicul - ar fi pacat sa-l pierdem, printre picaturi sunt contributii chiar interesante. Daca inchideti ochii la postarile intrusului, e chiar ok, zic eu...

Mik spune:

Subscriu !

corap spune:

pana la urma cartea este despre "the help". citind-o, ma gandeam la "bona mea" (a copiilor, de fapt). chestia e ca multe din lucrurile imputabile angajatorului (alb - eu sunt mai galbena la fata, cu cearcane negre - simt ca nu apartin niciunei comunitati/culturi, dar ma rog) sunt aceleasi, indiferent de culoarea angajatului. iar toalete separate - sincera sa fiu nici eu n-am acces la buda directoarei (dar e adevarat ca nu tre sa merg afara din cladire) si nici la locul ei de parcare

si unul din putinele lucruri care nu ii pot fi reprosate cartii este ca este profund subiectiva (ceea ce, din punctul meu de vedere, este o conditie esentala pentru orice scriitura cu ambitii literare)

mie mi se pare ca toata poliloghia despre segregare este "umplutura" cartii -mi s-a parut cam in plus (si nu neg in niciun fel nici discriminarea care exista (fara diacritice) si exista (cu diacritice). de fapt e o amestecatura de de toate - discriminarea femeilor (dactilografa ipotetic alba din anunt ar castiga ipotetic mai putin decat minny), discriminarea rasiala, discriminarea etnica...

despre asemanari/deosebiri cu pav/mm nu prea stiu ce sa zic, ca eu am citit pav acu' dooj'cinci de ani si nu m-a impresionat prea tare, scarlet aia ma calca pe nervi, deopotriva si mammie care o indopa cu grasimi si dup-aia o tragea de corset, iar intelegerea razboiului civil ma depaseste in totalitate - adica nu inteleg ratiunile niciuneia din parti)

acu' ca am citit cartea, am aruncat un ochi pe trailerul filmului - skeeter e cu juma' de metru prea scunda, aibileen e cu un sfert de veac prea tanara, hilly cu 20 de kile prea slaba... - astia iar n-au citit cartea. si ea (ks), saracuta, a dat toate detaliile antropometrice
(pp ca tupac nu da 50 de centi pe discriminarea meglenoromanilor)

maria_alexia spune:

tras si eu cu ochiul la trailere - se pare totusi ca autoarea si regizorul au mers mana in mana, iar de distributie si intreaga echipa sunt cu totii fericiti. www.imdb.com/video/screenplay/vi3494551065/" target="_blank">asta e documentul.
de skeeter sunt si eu dezamagita, deloc nu seamana cu descrierea. nici macar parul (unii oameni pur si simplu nu pricep ce inseamna par rebel si zburlit , nu e deloc acelasi lucru cu niste carlionti...) In carte ea incepe prin a fi foarte nesigura pe ea, in film pare rebela de la bun inceput.

mi-a venit cheful sa vad filmul .

galisia spune:

corap,asteptam cu curiozitate verdictul tau,pentru ca mai intotdeauna ,parcurgand "Clubul cartilor " m-am regasit cel mai bine in opiniile tale ( esti una din favoritele mele ; na,c-am zis-o!)
desi nu am terminat cartea subscriu parerii tale si celei formulate de maria_alexia.
in ciuda subiectului,a ritmului, a micului univers domestic ce-si are farmecul lui,dupa mine cartea e departe de a fi ....literatura.
un subiect valabil, ambalata neinspirat in forma fictionala.
spun neinspirat, pentru ca - ma gandesc - daca autoarea ar fi putut si ar fi optat pentru niste amintiri "cinstite ",autobiografice ,se prea poate sa fi avut un rezultat artistic mai bun.
"The help" e interesanta mai ales sub aspect ...documentar; ca roman mie mi s-a parut plat,unidimensional,un soi de cick-lit deghizat.
aceasta este perceptia mea.
respect insa ( si chiar invidiez) opiniile celor care s-au putut bucura de carte fara rezerve.
frumusetea este in ochii privitorului,si orice satisfactie estetica este perfect legitima.

Laura25 spune:

You made my day!

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

maria_alexia spune:

musca-n lapte: despre ce vorbiti voi pe-aici?

corap spune:

aia cu tupac n-avea legatura cu filmul. m-am exteriorizat si eu un pic

edit: galisia, acu' s galbena cu pete rosii-n obraji ; ma bucur ca nu-s numa' urata de la coltu' de lectura

alt edit: pai daca ks e multumita de distributie, inseamna ca nici ea n-a citit cartea

iulianm spune:

Aici (US) unii o acuza pe KS ca nu a prezentat si nu a inclus suficient partea cu segregarea, discriminarea, conditia femeilor/populatiei de culoare. Mie mi se pare imposibil sa scrii despre timpurile respective fara a prezenta si partea asta. E ca si cum cineva ar scrie un roman in care actiunea are loc in anii 80, fara a mentiona statul/sistemul comunist, lasind cititorul sa-si explice singur lipsa libertatilor de orice fel, frica si lipsa de atitudine/razvratire ale personajelor, mincarii, a utilitatilor (caldupa, apa, gaz), somajul tehnic, nedreptatile, restrictiile.

Contextul istoric ajuta la intelegerea dinamicii personajelor. Asa cum a scris si Ocebine, la vremea respectiva, cel putin in Sud, o persoana de culoare era batuta, inchisa ori linsata pt mult mai putin decit ce a facut Minny. De fapt, nici nu era nevoie de dovezi, o simpla banuiala si acuza erau de ajuns.

Istoric vorbind, actiunea se petrece la un secol de la abolirea sclaviei, opt ani de la incidentul Rosa Parks, in anul uciderii lui Kennedy, cinci ani inainte de omorirea lui Martin Luther King, patru ani inainte de Loving vs Virginia. Segregarea nu era numai practicata, era legiferata si legal incurajata. La fel discriminarea. Da, femeile erau in general discriminate, dar femeile de culoare erau discriminate in plus.

Pentru cei care nu isi amintesc, Rosa Parks a refuzat sa cedeze locul unei persoane albe, in autobuz. La timpul respectiv, legea cerea delimitarea locurilor, albii de o parte, cea din fata, cei de culoare in partea din spate. In cazul in care locurile destinate albilor erau ocupate, primul rind din spate se elibera, locurile trebuind cedate celor cu drept de stat in fata. Rosa Parks nu a fost prima protestatara, dar protestul ei s-a intimplat la timpul potrivit.

Loving vs Virginia reprezinta cazul unui cuplu mixt (el alb, ea de culoare), din Virginia, care casatorindu-se, au intrat sub incidenta legii care interzicea asemenea casatorii la vremea respectiva. Legea functiona in Virginia, cuplul s-a casatorit in Washington DC. Au avut de ales intre a ramine in Virginia si a face inchisoare, ori a se muta in alt stat, unde asemenea legi nu erau in vigoare.

Nu e vorba doar de interdictia de a folosi acelasi grup sanitar cu angajatorul, la vremea respectiva exista un lung sir de interdictii, legiferate, care separau cele doua populatii. Statutul de angajator era secundar, prima conditia de persoana alba. O parte din interdictii s-au pastrat, si mai exista/functioneaza inca. De ex. cluburi private ale caror regulamente prevad acceptare si participare exclusiv alba. Restul sint admisi doar ca personal muncitor (chelneri, bucatari, de servici).

Referitor la statutul de "help", la timpul respectiv accesul la slujbe al populatiei de culoare era iarasi restrictionat. Pozitiile de bona, femeie de servici, bucatareasa, spalatoreasa erau din putinele slujbe destinate femeilor de culoare. Erau tratate ca fiinte inferioare (ori obiecte) si curentul general era sa le mentina la nivel inferior, cu acces extrem de limitat la orice fel de resurse, in stare de lipsuri si saracie.

Cartea e deopotriva placuta si criticata, in US. Filmul deasemenea. Unii se identifica cu povestea scrisa de Kathryn Stockett, recunosc timpurile, limbajul, obiceiurile, situatiile si personajele, altii nu. Din punctul meu de vedere, bazat pe experienta mea, personajele se regasesc in societatea de azi, doar statistica e inversata. Sint mult mai multe Skeeters si Elaines si mai putine Hollys ori Elizabeths, chiar si in Sud. Mai multe Minnys, Aibileens, Yule Mays. Dar si mai multe Gretchens, din pacate...