Sistemul electoral!
Raspunsuri - Pagina 2
danielag spune:
Deceneus, te inseli. Redistribuirea nu are drept cauza diferenta intre dimensiunile colegiilor (dimensionarea diferita a colegiilor ii ajuta pe cei care candideaza in colegii mai mici, dar asta e alta discutie).
Sa presupunem ca avem in toata tara 10 colegii si la vot au participat 10.000 de persoane. Presupunem ca in fiecare colegiu candidatii partidului A au castigat 51% si cei ai partidului B au castigat 49%. Cum in fiecare colegiu candidatii partidului A au obtinut majoritatea, ei vor primi 10 mandate. Dar pentru ca sistemul e reprezentativ, votantii partidului B sunt si ei reprezentati. Partidul B are dreptul la un numar de mandate calculat astfel: 4900 / 10000 * 10 = 4.9. Vor primi si ei 4 mandate intregi in aceasta circumscriptie (se rotunjeste totdeauna in jos). Aceste mandate sunt suplimentare. Per total avem 10 colegii si 14 mandate.
Dupa cum vezi in calcul mandatelor redistribuite nu intra dimensiunea colegiului. Dimensiunea colegiului intervine (tangential) cand se aleg candidatii care trebuie sa primeasca mandatele suplimentare. Explicatii detaliate in al doilea link postat de mine.
Raspunsul cu numarul maxim de mandate suplimentare e in exemplul meu: doar doua partide votate, unul dintre ele putin peste 50% in fiecare colegiu, al doilea putin sub 50% in fiecare colegiu.
Deceneus spune:
Da. Mea culpa ca nu m-am informat. 
Deci pe scurt problema este in felul urmator.
Daca toti candidatii dintr-un judet castiga colegile cu peste 50% ei cstiga mandatele cu mai putine voturi decat norma de reprezentare.
Cei care merg la redistribuire castiga mandatele cu un numar de voturi egal cu norma de reprezentare.
Practic cei care au majoritate absoluta in colegii sunt avantajati, primesc mai multe mandate decat le-ar permite un sistem proportional corect.
Ca sa nu se intample acest lucru ar fi trebuit scazute diferenta de voturi de la norma la cate au luat candidatii castigatori, din voturile altor colegi de partid.
Dar de unde sa scazi, daca toti sau multi au castigat cu peste 50%?
Deceneus spune:
Explicatia fenomenului cresterii numarului de parlamentari.
www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/politologul-cristian-parvulescu-dupa-basescu-antonescu-si-ponta-am-fi-avut-partid-unic-287228.html" target="_blank">Politologul Cristian Pārvulescu: Dupa Basescu, Antonescu si Ponta, am fi avut partid unic
| Citat: |
| Cristian Pārvulescu: La alegerile din 9 decembrie, am avut o anomalie, o formatiune politica a cāstigat toate mandatele uninominale īn 25 de judete, cu 50% plus 1 din voturi, deci si le-a adjudecat, dar sistemul a ramas proportional, asta īnseamna ca mandatele se īmpart īn functie de numarul de voturi obtinut de fiecare partid politic. Pentru a se rezolva aceasta problema se introduce un principiu de compensare, care este luat din legislatia germana, si care īnseamna ca se adauga un numar de mandate īn plus pentru a mentine proportionalitatea reprezentarii partidelor. Daca sistemele de vot propuse succesiv de Traian Basescu, Crin Antonescu si Victor Ponta ar fi puse īn practica, acum, īn Parlament ar fi fost un partid unic. Tocmai pentru a evita o asemenea aberatie, am sustinut sistemele proportionale. Pe de alta parte, este de preferat sa ai un numar mai mare de parlamentari decāt sa nu mai ai opozitie. Nu mi-am imaginat ca o formatiune politica sa ia 60% din voturi. .. C.P.: Eu l-am avertizat pe initiatorul acestei legi, pesedistul Anghel Stanciu, ca se poate ajunge aici. El a introdus īn lege principiul obtinerii mandatului de catre candidatul care obtine 50% plus 1 din voturi. .. Si cum se poate modifica anomalia? C.P.: Se rezolva problema ramānānd pe un sistem mixt, cu compensare, cel care combina colegiul uninominal cu īmpartirea proportionala a mandatelor. Ar trebui sa se scoata un articol, cel care spune ca se da mandatul celui care ia peste 50% plus 1 din voturi. Mandatul ar trebui dat primului clasat, indiferent de procentul pe care īl obtine. Iar compensarea se facea dintre ceilalti, de pe locurile doi si trei. Compensarea nu s-ar face prin adaugare de parlamentari, ci s-ar face taind de pe lista pe cei care au intrat suplimentar īn colegiile uninominale. Mai exact, daca am pe partea uninominala 35 de cāstigatori, dar partidul are dreptul la 30 de reprezentanti īn Parlament, atunci tai de pe lista cinci dintre ei. |
capcaunul spune:
Daca tot e sistem bicameral, Senatul ar putea fi uninominal pur, fara conditionari de procente la nivel national, primul clasat ia colegiul.
Camera deputatilor - sistem cu repartizare de mandate in functie de procentajul pe tara, cu prag electoral, cu numar fix de mandate per colegiu, cu un singur candidat per partid in colegiu.
Mandatele si procentajele luate in calcul la deputati nu depind insa de ce s-a-ntamplat cu senatorii, s-ar putea in felul asta chiar decupla alegerile pentru Senat de cele pentru Camera Deputatilor, obtinandu-se o mai buna echilibrare a partidelor.
Chiar daca la Senat un partid cu 30% per total poate lua 100% din mandate, Parlamentul se echilibreaza destul de bine prin Camera Deputatilor. Numarul de senatori cam la 1/3 ... 1/2 din cel al deputatilor. In situatia ipotetica in care un partid cu 30% voturi ia 100% din Senat, in tot Parlamentul va detine 30%, poate 40%, hai 50% (unele procente la CD se redistribuie pentru ca nu toate partidele trec pragul electoral), dar nu 100%.
Independentii? La Senat e simplu, fiind uninominal pur, cine iese primul castiga.
La CD nu se poate stabili decat un prag in colegiu pentru independenti, poate nu chiar 50%, dar oricum mult mai mare de 5%, cat e pragul national pentru partide. De exemplu, daca un independent are cel putin 1/3 din voturile colegiului, primeste mandatul.
Iar pentru evitarea situatiilor in care un partid ia 100% din Senat, pe motive subiective (unii au trebuit sa trimita trupe militare cine stie unde sau au fost obligati economic la cine stie ce masuri nepopulare, iar poporul ii tranteste la alegeri), Senatul se poate alege pe bucati. Anul acesta o jumatate, peste doi ani cealalta jumatate. Sau ceva in genul acesta.
Imi dau si eu cu parerea. 
Deceneus spune:
Nu functioneaza un asemenea sistem, pentru ca este generator de crize politice.
Daca la Senat este dominant un partid politic si la Camera altul, ce aproba Senatul Camera respinge si invers.
Care program politic se aplica?
Al majoritatii din Senat sau al celei din Camera Deputatilor?
Situatia de camere cu majoritati diferite poate apare foarte usor. In ultimii ani majoritatile parlamentare au fost constituite la limita.