"Se vinde Romania" la Rosia Montana?(2)

marius spune:

diferenta dintre firmele private si statele de unde exploateaza acestea este simpla.
1. Firma ramane cu profitul
2. Tara ramane cu dezastrul si pierderea globala.

Vrei exemple? Sunt destule

---

Asta stii cu ce seamana. Vorbesc cu vecinii tai sa nu zica nimic pana iti golesc eu casa de tot ce ai mai scump si iti las un biletel in care te anunt ca it returnez 4% din ce ti-am luat. Desigur nu am sa imi cer scuze pentru usa sparta, mobila rupta, geamurile sparte, telefonul rupt.. toate aceste mici neajunsuri erau necesare ca sa pot eu sa iti golesc casa. Desigur tu te vei numi o familie castigatoare fata de vecinii tai pentru ca mi-ai dat ocazia sa iti golesc casa si cum am spus ca ramai cu 4% din ceea ce ai avut desigur ai stiut sa-ti folosesti resursele.

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

marius spune:

Hai sa vedem ce mai zic si specialistii:

---

Am participat azi la workshop-ul ”Protectia Mediului la Rosia Montana” organizat de Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultatii de Protectia Mediului, Universitatea Oradea. Am tinut sa dau curs invitatiei pentru ca acord o mare importanta acestui subiect si cred ca trebuie sa facem cât mai multe eforturi pentru a evita o catastrofa ecologica în Apuseni. Fac un apel la societatea civila pentru a se implica mai mult în a încerca sa sensibilizeze opinia publica, precum si pe cea a guvernantilor, pentru închiderea definitiva a acestui proiect periculos pentru mediul din România.

Închei prin a va anunta ca, alaturi de participantii la acest workhop (excelent organizat), subscriu la Declaratia Prof.univ dr.ing. Cornel Domuta, pe care mi-o asum în totalitate. Va invit sa o cititi mai jos, împreuna cu pozitia Academiei Române cu privire la acest proiect nefast.



DECLARA#538;IE

PRIVIND

PROTEC#354;IA MEDIULUI LA RO#350;IA MONTAN#258;



Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultatii de Protectia Mediului, Universitatea din Oradea îsi manifesta public opozitia fata de proiectul de exploatare a aurului din zona Rosia Montana de catre S.C. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Membrii Departamentului au luat act de luarile de pozitie ale Academiei Române, Academiei de Stiinte Economice Bucuresti, ICOMOS România si a altor organizatii si sustin întru totul protestul lor fata de explotarea aurului la Rosia Montana. Membrii Departamentului considera ca dintre luarile de pozitie legate de protectia mediului, cea mai complexa si cea mai pertinenta este cea a Asociatiei AdAstra (asociatie a oamenilor de stiinta români din întreaga lume), iar o parte din acestea sunt prezentate in continuare.

Consideram ca, pe lânga plasarea pe o pozitie net dezavantajoasa din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifica aprobarea si demararea acestui proiect. Pentru fundamentarea pozitiei asociatiei noastre, supunem atentiei publice urmatoarele argumente.

În ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranta exploatarii aurului utilizând tehnologia cu cianura, consideram ca nicio tehnica disponibila în prezent nu poate oferi siguranta deplina. Conform informatiilor RMGC, sterilul procesat cu cianura urmeaza a fi depus într-un iaz urias de decantare, dupa neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul înconjurator, infiltratiile afectând inevitabil apele subterane care la rândul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, continând substante potential primejdioase pentru mediu si oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide mentinându-se într-un orizont mult mai mare de timp decât cel prevazut pentru exploatarea si închiderea lucrarilor miniere la Rosia Montana. Suma de garantie prevazuta nu are cum sa acopere costurile datorate afectarii mediului pe intervale de timp de ordinul mai multor decenii. În acest context, pentru interesul public este mult mai profitabil ca aurul, argintul si alte posibile minereuri importante din zacamântul de la Rosia Montana sa fie pastrate pâna când tehnologiile de extractie vor fi îndeajuns de avansate pentru a nu constitui o amenintare pentru mediu si oameni. Pretul aurului si argintului va fi cu siguranta din ce în ce mai mare în viitor, când aplicatii tehnologice din ce în ce mai numeroase vor creste cererea pentru aceste metale.

Garantia de aproximativ 150 milioane de euro convenita de RMGC cu Ministerul Mediului este total insuficienta. Pentru comparatie, costurile de decontaminare / despagubirile necesare în urma accidentului de la Baia Mare din anul 2000 s-au estimat similare cu costurile de decontaminare ale minei Summitville din Colorado, ridicându-se în jurul sumei de 170 milioane de dolari. Exploatarea de la Rosia Montana urmeaza sa utilizeze un iaz de decantare de cel putin 10 ori mai mare, potentialul distructiv asupra mediului fiind urias. De aceea, consideram ca o garantie de 150 de milioane de euro este total insuficienta. În plus, suma garantata ar trebui depusa de catre RMGC într-un cont special destinat, înaintea declansarii oricarei actiuni aferente exploatarii miniere.



Problemele majore de mediu ale proiectului RMGC



1. Problema gestionarii deseurilor din iazul de decantare



Directiva europeana privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive (2006/21/EC), prin articolul 13(6) cere reducerea concentratiei de cianuri disociabile slab acide (weak acid dissociable cyanide) din iaz la valorile cele mai joase posibile, folosind cele mai performante tehnologii disponibile. La toate exploatarile demarate dupa 1 Mai 2008, concentratia deseurilor de tipul cianuri disociabile slab acide nu poate depasi valoarea de 10 ppm. RMGC nu a prezentat public documentatia care sa ateste îndeplinirea acestei cerinte a Directivei Europene privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive (2006/21/EC).

În urma procesului tehnologic vor fi solubilizate din minereu si alte metale nu numai aurul: fier, cupru, argint, cobalt, zinc, etc. Aceste metale (ca atare sau sub forma ionilor corespunzatori) vor fi de asemenea deversate în iazul de decantare conducând astfel la o poluare suplimentara a apei. În afara de poluarea cu cianura, exista pericolul ca în cursul procesului tehnologic sa aiba loc scurgeri accidentale de ape reziduale acide.



2. Problema contaminarii apelor subterane



Cianurile si alte substante toxice ce rezulta în urma exploatarilor miniere pe baza lor fac obiectul reglementarii prin Groundwater Directive (80/68/EEC) pâna în 2013, când prevederile acesteia sunt înlocuite cu cele ale Water Framework Directive (2000/60/EC). În ambele directive europene se cer masuri de monitorizare, planificare si interventie care sa previna deteriorarea calitatii apelor subterane prin scurgeri de cianuri care ar putea avea loc în orice moment al exploatarii sau în viitor, odata cu sistarea acesteia. Proiectul RMGC de la Rosia Montana implica cantitati mari de cianuri, dar ignora impermeabilizarea iazului de decantare, dupa cum arata chiar documentatia supusa dezbaterii publice de RMGC. Situarea iazului de decantare în apropierea orasului Abrud face ca riscul contaminarii apelor subterane cu cianuri, sulfuri, cupru, zinc, metale grele si alte produse toxice ale exploatarii miniere sa se traduca în cresterea semificativa a riscului de contaminare a resurselor de apa ale acestui oras cu grave consecinte socio-economice.



3. Problema contaminarii aerului si a reabilitarii mediului post-exploatare



Realizarea proiectului minier necesita despadurirea unor suprafete pentru a asigura accesul la zona de exploatare a minereului. Din aceasta cauza va creste vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de tipul alunecarilor de teren, scurgerilor pe versanti si inundatiilor rapide, accentuând impactul poluarii directe asupra mediului. Argumentul facut public de RGCM ca va contribui la plantarea cu arbori a unor suprafete mai mari decât cele despadurite nu e de natura sa multumeasca opinia publica: efectele despaduririlor pe versantii montani nu pot fi echilibrate prin plantarea de arbori în alte zone. În plus, efectele despaduririlor în apropierea exploatarii miniere pot mari semnificativ riscurile poluarii accidentale datorita inundatiilor rapide si a alunecarilor de teren.

Haldele de steril rezultate în urma activitatilor miniere vor contine compusi ai sulfului care pot persista de la mai multe decenii pâna la intervale de timp de ordinul secolului. Pe de alta parte, în conditii de lipsa a precipitatiilor, haldele de steril vor provoca probleme calitatii aerului prin cresterea concentratiilor de pulberi în atmosfera, probleme cu atât mai semnificative cu cât exploatarea este situata în imediata vecinatate a orasului Abrud. În plus, pH-ul apelor deversate va fi probabil apropiat de neutru ceea ce înseamna ca va avea loc poluarea aerului si prin acidul cianhidric – de asemenea foarte toxic – rezultat din cianura din aceste ape.



4. Riscurile asociate iazului de decantare



Iazul de decantare urmeaza a fi construit în spatele unui baraj de piatra. Acesta prezinta riscuri suplimentare pentru mediu, deoarece o eventuala fisurare sau deteriorare a sa ar putea conduce la o catastrofa ecologica. Reamintim dezastrul ecologic fara precedent provocat de scurgerea de cianuri la Baia Mare în anul 2000. În cazul Rosia Montana o eventuala contaminare masiva cu cianura a râurilor din zona ar fi chiar mai distructiva decât în cazul Baia Mare deoarece ar duce la distrugerea faunei si florei din pitorescul bazin al Ariesului, ulterior afectând bazinul Muresului, al Tisei si în final al Dunarii. Ca urmare a pericolului reprezentat de exploatarile cu cianura, Parlamentul European a adoptat recent o rezolutie prin care recomanda Comisiei Europene interzicerea completa a mineritului cu cianuri în Uniunea Europeana.



5. Impactul negativ asupra faunei din zona



Conform unui raport recent din anul 2007 elaborat de Universitatea din Queensland Australia, solutiile cu cianuri utilizate pentru exploatarea aurului au efecte dramatice asupra ecosistemului din zona exploatarii. În Nevada, SUA, între anii 1990 – 1991, au fost raportate 9512 cadavre animale din peste 100 de specii, desi acest numar este clar subestimat din cauza raportarii voluntare. În Northpakes, Australia, în 1995 s-au înregistrat 1583 de cadavre de pasari la o numarare initiala, si ulterior 2700 de cadavre documentate într-o perioada de patru luni. Contrar asigurarilor oferite de RMGC, raportul mentionat subliniaza faptul ca managementul concentratiei de cianuri este foarte dificil de realizat iar variatii mici de concentratie, datorate partial si concentratiei de cupru din zacamânt, conduc la o intoxicare rapida datorita curbei abrupte de toxicitate a cianurilor.

Iazul de decantare a sterilului tratat cu cianura mentionat în proiectul RMGC are asadar potential mare de a afecta dezastruos fauna din zona, în special pasarile al caror acces la iaz nu poate fi limitat. Proiectul RMGC, reprezinta o amenintare directa la adresa speciilor de pasari din aceasta arie protejata, încalcând directiva 2009/147/EC.



Concluzii



Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultatii de Protectia Mediului, Universitatea din Oradea considera inoportuna implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din zona Rosia Montana. Nu vedem nicio conditie economica necesara care sa justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricaror riscuri privind sanatatea oamenilor si animalelor. Ne exprima public împotriva exploatarii RMGC de la Rosia Montana si îndemnam clasa politica si societatea civila la responsabilitate.



Oradea, 16 decembrie 2011

Director Departament

Prof.univ dr.ing. Cornel Domuta

Cercetator stiintific I



------------------------------------------------------------





DECLARATIA ACADEMIEI ROMANE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERA DE LA ROSIA MONTANA



In ultimul timp mass- media sunt invadate de reclame care afirma ca un oarecare Gabriel are solutii pentru rezolvarea poluarii istorice de la Rosia Montana, promitând si mari foloase din exploatarea aurului care acum “zace sub pamânt”. Aceste reclame încearca sa convinga opinia publica despre beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului preconizata la Rosia Montana. Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere în legatura cu acest proiect si se vede nevoita sa revina, reafirmându-si cu aceeasi convingere pozitia si reluând argumentele sale împotriva proiectului. Academia Romana doreste sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului înconjurator si vestigiilor arheologice din zona Rosia Montana si sa semnaleze din nou consecintele riscante pentru Statul Român.

O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect.

Reamintim ca:

1. Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa încheierea lucrarilor. Numarul locurilor de munca în perioada operationala a expoatarii, estimat la mai putin de 500, nu rezolva nevoile locale si este mai mic chiar decât numarul locurilor de munca implicate în exploatarea actuala (ca. 750). Zona are nevoie de solutii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeana.

2. Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 ani, prin stramutarea populatiei, demolarea unor cladiri (inclusiv monumente istorice), biserici si mutarea unor cimitire este inacceptabila si aminteste de o perioada pe care am considerat-o încheiata.

3. Beneficiile economice ale Statului Roman (estimate la ca. 40-50 milioane dolari anual), rezultate din redeventele de 2 % asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecintele proiectului.

4. Anticipata stramutare si reamplasarea fortata a populatiei care refuza sa-si vânda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in situatii juridice dificile în fata organismelor internationale (europene) cu consecinte greu de evaluat in prezent. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de autoritatile competente.

5. Exploatarea la suprafata, în patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înaltime, închizând valea Corna, ar produce o mutilare grava a peisajului. Actuala exploatarea de cupru în cariera deschisa de la Rosia Poieni ca si alte exploatari miniere în cariera deschisa din tara ilustreaza clar consecintele unor asemenea lucrari asupra mediului înconjurator.

6. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezinta garantii în situatii extreme, dupa cum demonstreaza experienta mai multor tari în care s-au produs accidente grave în diverse exploatari miniere. Prezenta unui asemenea bazin de acumulare si baraj în vecinatatea imediata a orasului Abrud reprezinta un mare risc si nu exista nici o garantie ca un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.

7. Exploatarea preconizata pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica în lume si de mare valoare istorica si culturala. Distrugerea - chiar numai partiala - a vechilor galerii romane este total inacceptabila intr-o tara care îsi respecta trecutul istoric si originile.

8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic si depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, continând resturi de cianura, produsi de “neutralizare” (de asemenea potential toxici) si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de îngrijorare. Chiar daca “neutralizarea cianurii” promisa de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor ramâne o sursa de grave riscuri.

9. Nu exista garantia ca la terminarea lucrarilor si închiderea exploatarii firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienta altor tari (de exemplu SUA) arata ca asemenea costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinta mondiala actuala este de a preveni poluarea mediului si nu de a-l reface ulterior, prin folosirea în procesele tehnologice a unor substante si materiale benigne pentru om si mediu.

10. Proiectul încalca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene, semnalate de noi anterior. In situatii similare alte tari au procedat cu mai multa prudenta si au evitat sa accepte riscurile implicate în proiecte asemanatoare. Cunoastem documente care afirma ca “in Germania un asemenea proiect este de neconceput”, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip.

11. Exista serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, ca in cadrul operatiunilor pregatitoare efectuate pana in prezent s-au produs încalcari ale legilor tarii. Decizii recente ale justitiei confirma deja unele banuieli. Acordarea de descarcari arheologice pentru suprafete mai mari decât cele cercetate efectiv, declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca “zona industriala” împiedecând astfel alte activitati economice potentiale (de exemplu turism rural si cultural) reprezinta încalcari ale legislatiei care trebuiesc cercetate.

Academia Romana considera ca nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale si colective ale societatii civile, ale unor institutii stiintifice, religioase, culturale din tara si strainatate, ale unor personalitati si oameni de stiinta si cultura. Nu se poate trece cu vederea rezistenta si nemultumirile unei parti din populatia locala afectata de proiect, care risca sa-si cedeze proprietatile si sa paraseasca locurile unde au trait o viata întreaga ei si stramosii lor.

Academia Romana cere din nou autoritatilor Statului Român (administratia prezidentiala, parlament, guvern, justitie) sa analizeze cu multa atentie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialisti dezinteresati si onesti din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale libera acestui proiect atât de controversat si -dupa parerea noastra - extrem de periculos. Academia Romana încearca astfel sa previna un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinte inacceptabile."




"

---

Sursa

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

cait spune:

De parca CNA-ul s-a deplasat la fata locului sa vada exact ce era acolo.Omul ala din reclama a recunoscut singur ca a fost cumparat de cei de la RMGC.Ce e mai simplu de vazut ca era o reclama mincinoasa?

BESTUTZA spune:

Marius, multumim !

Sunt o multime de informatii care trebuie sa fie cunoscute de NOI TOTI!




http://community.webshots.com/user/BESTUTZA

BESTUTZA spune:

Doamne, cat altruism !!!

Mai e o diferenta in raportul pierzator-castigator, pacat ca nu ai sesizat-o: PASTRAREA RESURSELOR!! De optiunea asta ce zici?


http://community.webshots.com/user/BESTUTZA

olympia spune:

Zmeutza pastreaza-ti argumentele de tot rasul pentru cine inghite galusti cu cianura. Pe mine nu m-ai putea convinge niciodata. Tocmai pentru ca stiu ca traditional nu se mai poate exploata, tocmai de aceea ,din punctul meu de vedere, acolo sa stea aurul ala.
Topesti o tona , o tona da, hai sa ne imaginam cum arata o tona, de roca, pt 1gram de aur! Dispare muntele, distrugi totul si asta e chipurile o procedura ecologica.

marius spune:

Trebuie sa intelegem ca la mijloc este vorba doar si numai doar de profit. Daca acest profit ar fi obtinut corect nu as spune nimic.
Insa aici discutam de jaf. Nu este vorba doar de distrugerea faunei si florei nu este vorba doar de resturile de cianuri din halda nu este vorba nici de dezvoltarea regionala. Nici vorba. Atata vreme cat se face exploatarea salariatii vor avea cel mai mic salariu pe care il vor putea obtine. Nimic mai mult. La inchidere "pa si pusi de la gyusi". Nu uitati ca doar in Romania (traisca politicienii) castigul statului roman (adica averea mea, a a ta, a tuturor) este de 4% restul de 96% este a exploatatorului.
La finalizare 96% din tot ce va apartine a plecat afara voi, noi mai ramanem cu 4% + cianuri + fauna si flora compromisa pe zeci de ani + oameni bolnavi care trebuie intretinuti tot de noi. Acesta este adevarul crunt vandut de politicieni.


www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

ruxandra_sb spune:

Denn die Ferne ist niemals dort, wo man sich befindet. (Janosch)

b.nica spune:

Sunt curioasa ce au gandit "aia" din guvern atunci cand au semnat cu manuta lor (se stiu ei cine sunt si ar trebui sa stie bine de tot ca tradarea tarii nu se prescrie!) cu RMGC in legatura cu alte minereuri care se gasesc in zacamant!
Daca dau astia, sa zicem, de argint, de wolfram de inalta puritate, de uraniu, sau de alte minuni ale pamantului nostru, le vor lua la gramada cu aurul pe redevente de nimic date statului nostru, de fapt poporului nostru?

marius spune:

Mai degraba trebuie reluate aceste contracte, revizuite, reanalizate intoarse in sus si in jos pentru ca hotia este mare de tot.

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa