Daca nu erau acele zile ce eram noi azi? ...

Edip spune:

Interesante povesti dar stau si ma intreb de ce nu apare nimeni sa spuna... uite eu sau parintii mei faceam parte din tabara cealalta si asa percepeam noi viata... oare pe forumul asta sunt numai "victimile" comunismului?:) De parca a existat numai Ceasca cu 3 acoliti care au condus comunismul in tara... Unde sunt toti ceilalti.... de la secretarul de partid pe sectie sau cum se mai numea pana la cel de UTC? Chiar asa toti am avut parinti sau membri ai familiei simpli fara implicatii??? Pana la urma tot acel sistem a "mers" datorita celor multi de "jos" care isi "faceau" treaba...

Doar ma intrebam si eu asa ca am vazut multi zelosi la vremea aia... de la UTC-isti pana la membri de partid dar parca au disparut toti dupa revolutie...

Adela99 spune:

da, 7 (sapte)! oua pe luna. 100 g unt, 0,5 l ulei, 1 kg zahar (astea pe luna), o juma' de franzela pe zi si la un moment dat ne "dadeau" si ceva branza telemea ... aaa, si 0,5 kg carne tot pe luna ... la care trebuia sa stai la coada ... io imi dadeam cartelele ca doar nu era sa stau la o coada infernala pentru o juma' de kil de carne :(
si daca va intrebati ce mancam, mancam in oras ... suna bine, nu? :) ... la lacto bar: un pahar de lapte batut cu o placinta, la Zahana la ora 19 era gratar, la Casa Armatei mici cu vodca :) si mai era pe fosta Doja o "fasolarie" unde mancai cioba de fasole, fasole batuta, la "varzarie" un fel de varza á la Cluj si la ambele daca ajungeai tarziu puteai manca o pasta de peste cu ... mustar :) si mai erau autoservirile: la Ursus, la gara ... io imi faceam veacu' la Boema ca-mi placea un chelner de acolo :) ... aveam cantina si la fabrica ... ooh si tot pe Doja era si o pizzeria, unde puteai lua si un pahar de vin ... lux!
tin minte cand mergeam la discoteca la Belvedere, parca intra in biletu' de intrare un toast cu branza :) la Napoca mancam cas pane si mai erau Kios, Casino .. aici beam bere cu mici
si in rest cand mancam acasa, zacusca si da-i cu cartofi prajiti cu cas ras deasupra ... mie imi placeau si crevetii "inmuiati" cu vin cand mai dadeam un Whist, Renzt, Canasta ... sh-ar mai fi
acum sigur pentru mine era mai simplu, eram o gasca vesela care ne puneam ultimii banuti impreuna si mergeam la un film, mai cumparam un loz de trei lei :) in speranta sa castigam de inca un rand de beri :)
ma vad nevoita sa subliniez, asta era viata mea si nu spun ca era bine in comunism, sunt perfect constienta ca era foarte greu si nici io nu stateam pe roze, da' voiam sa Traiesc!
pe mine cel mai tare m-a afectat ca nu voiam sa-mi fac o familie, nu voiam sa fac copii in comunism. unele colege, ziceau sa sunt egoista, io ziceam ca dimpotriva

anya spune:

Hahahaha! Edip, eu am avut functie pe vremea aceea! Am fost comandant de detasament - la pionieri! Se pune? E adevarat ca la noi in clasa era comandat cine avea rezultatele cele mai bune la invatatura, dar tot functie se cheama, nu? In liceu n-am mai fost "sefa" ca incepusera sa-mi umble alti fluturi prin cap, dar am luat locul 1 pe tara la Cantarea Romaniei, cu corul, si am primit cadou o excursie la Babele si o masa la Piatra Arsa cu gratar si o sticla de pepsi!
Casa de comenzi, in Bucuresti, se "prindea" la telefon si nu avea legatura cu functia cuiva. Pe langa chestii ce se gaseau pe toate drumurile aveau bomboane cubaneze, ciocolatele chinezesti (ca niste caramidute mici, in poleiala aurie), Ciociosan (un vermut alb- asemanator cu Martini - productie Bulgaria, parca).
Ma gandesc acum ca, desi la Revolutie aveam 19 ani, ai mei ne-au ferit de foarte multe din realitatile acelor vremuri. Mancare noi copiii aveam dar imi amintesc ca bunicii mancau de zor gheare si tartite ca sa ajunga copanele la copii...
In tabere am mers cu scoala. Nu stiu sa fi existat si altfel de tabere (de comunisti sau nu). Cu parintii am batut tara in lung si lat. Vara, in aproape toate duminicile mergeam la Snagov si cel mai mult ne placea in saptamanile cand nu circulau masinile "cu sot" pt ca mergeam sambata si ne intorceam lunea (dormeam acolo). Seara stateam la lumina felinarelor, mancam seminte, ardeam carpe (sa alungam tantarii) si jucam canasta.
De ce zic ca ne-au ferit parintii de multe? Tarziu am aflat ca am facut gradinita particulara pt ca nu m-au primit la gradinita de stat, ca invatatoarea - comunista convinsa- avea "ceva" cu ai mei, ca nu aveam voie sa plecam din tara nici macar in Bulgaria si ca ei au avut probleme pt ca un unchi a ales calea vestului...
Intreba cineva daca s-ar fi murit de foame fara pile si relatii. Nu. Existau tot felul de conserve, se gaseau niste carnati oribili din zgarciuri, paine, paste, gemuri si compoturi, legume...Aveam pisica si tin minte ca ii cumparam niste conserve de peste cu marar (alea in sos tomat nu-i placeau) si "carnati de pisica" de 13 lei/kg.

Glicina spune:

Edip, eu zic sa mai citesti inca o data, cu maaaare atentie, tot subiectul :)
Ei? :)
Sau, alta varianta, mai putin malitioasa: poate ca "alesii" de atunci si-au primit rasplata dupa ce s-a terminat circul din '89, iar acum sunt ocupati, n-au ei timp sa se amestece cu muritorii pe DC.

In rest, eu sunt oarecum multumita sa constat ca oamenii n-au uitat, pt ca din uitare se pot naste o sumedenie de mutatii.
Apoi, as minti sa spun ca ma surprind anumite postari, unde mai c-un misto smecheresc si aparent relaxat, mai c-un iconut rânjit, se incearca impingerea spre derizoriu si o minimizare e experientei sau a traumei celuilalt (mai mult sau mai putin constient)... e si asta o maniera de a digera trecutul...
Cred ca ceea ce am trait noi a fost cumplit, inimaginabil pt cei care n-au fost implicati, cu mare capacitate de transformare a sufletelor celor implicati. Cred ca vom avea nevoie de f mult timp ca sa ne putem incepe vindecarea...

anya spune:

Sa stiti ca "haz de necaz" e o metoda de supravietuire.

Rufus spune:

Astazi cauti (si gasesti) cu greu in Cluj o placinta cu varza sau branza, dar in schimb sunt zeci de fast-food cu shaorme si hot-dogi (eu n-am reusit sa gasesc nici o placinta de sarbatori, acum); pe Doja sunt tot soiul de localuri, dar varzaria, cartofaria sau pastaria au disparut (la ultima s-a pastrat firma, e ceva local acolo), iar pe vis a vis era "Aperitiv", acolo chiar se manca bine. Iar lactatele nu lipseau, smantana varsata era la liber, mancam cu polonicu' la orice.

Acum ce sa zic...ia uitati-va, ce am castigat?
Vorbiti de zahar si ulei, cine consuma azi atata zahar cat era pe cartela? Ni se tot spune ca nu-i bun...si carne, mai moderat, fara paine, ce sa mai zic de mezeluri. Acum uleiul de rapita si de porumb sunt cele mai bune, iar soia e proteina perfecta, atunci le injuram cu tot cu mamele celor de le-au inventat. Pepsi si Cico? Otrava curata, nu vedeti ca va baloneaza si sunt pline de chimicale? De ce am fi ravnit la ele?
Adica inteleg ca se gasea totul greu, mancam putintel din ceea ce era cartelat...azi putem manca oricat si orice si toti sar cu gura sa ne abtinem. Si faceam atunci tot soiul de produse (zacusca, salate fara numar la borcan, dulceturi, muraturi, mezeluri de casa, prajituri de nici nu mai stiu numarul, mancaruri gatite) naturale, fara conservanti, cresteam pasari si porci cu graunte nu cu concentrate, adica ne descurcam cum puteam. Si puteam bine.
Oricum, in conceptia de azi, se pare ca au avut atunci mare grija de sanatatea noastra...da' noi nu stiam si ne revoltam

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010

maraki spune:

Da Rufus, eram un popor de silfizi Rar vedeai pe cineva plinut. Am ramas cu sechele din cauza uleiului de rapita. La un moment dat nu se mai gasea decat asta pe piata.Din greseala, fara sa ma uit, am cumparat in urma cu 2 luni o sticla de ulei si abea acasa am vazut ca este din rapita. Zace in bucatarie pana ma hotarasc sa il arunc

maraki spune:

Frumoasa viata ai avut in tinereteMi-ai amintit cateva locuri pe unde mergeam si eu

CorinaDani spune:

hai sa va lamuresc eu cu casa de comenzi, cel putin asa cum era in ploiesti : era un fel de magazin-depozit, in care erau aduse produse alimentare in general. nu era magazinul partidului, acesta se afla in alta parte, la subsolul cladirii in care era sediul partidului.
noi aveam "norocul" sa locuim vis-a-vis de blocul la parterul caruia era casa de comenzi, asadar ori de cate ori se primea marfa, eram pe receptie si imediat anuntam parintii sa sune, sa comande. ca nu gaseau intotdeauna ce voiau, asta e alta poveste. sau ca suna mult timp ocupat...

casa de comenzi avea geamurile astupate/vopsite pana sus, sa nu vada lumea ce marfa e in magazin. usa statea incuiata in permanenta, chiar daca inauntru erau salariatele. ajunsesem la asa o dibacie, incat pandeam cand iesea soferul din magazin cu laditele de plastic in care era marfa comandata si stiam cu aproximatie ce produse pot fi comandate/erau pe stoc; ulterior, cineva a avut "geniala" idee sa acopere laditele cu hartie de ambalaj, astfel incat sa nu se vada continutul. noua, ca si copii, ni se parea interesanta munca asta de detectiv, insa acum, privind in urma, imi dau seama ce trist pare sa-ti petreci o parte din copilarie urmarind la ce magazin s-a facut coada, ce produse baga, sa lasam rand ca sa mergem repede acasa, sa telefonam parintilor sa-i intrebam daca avem nevoie de produsele respective, luam bani din "fratii karamazov" (acolo tineau parintii banii de cheltuiala) si ne infiintam frumusel inapoi la rand.

nu uit cum stateam la coada la aprozar, sa cumparam cateva sticle de pepsi. nu ma intrebati de ce pepsi se gasea "la liber" doar la aprozare, cel putin in ploiesti. singurul loc in care se mai gasea, pe sub mana, era in restaurantele hotelurilor de pe litoral. parintii aveau o cunostinta in mamaia, lucra in sistemul de cazari si ne asigura cazare pe loc, tin minte ca am luat masa la restaurantul hotelului parc (unde s-a filmat "nea marin miliardar" cu amza pellea), copiilor le-a fost adus pepsi in cani mari de ceai (sa nu vada alti turisti ce bem noi), cred ca vi le amintiti, albe cu dunga albasta pe margine si cu numele hotelului inscriptionat...

vad ca s-a insistat mult pe problema controlului ginecologic obligatoriu si interdictia de a avorta : repet ce am scris intr-un mesaj anterior - desi la revolutie aveam 19 ani si eram in anul I de facultate la politehnica in bucuresti, ba chiar am prins cateva luni de armata pana la revolutie, NU am avut parte de un astfel de control.
primul control de acest fel l-am facut din proprie initiativa, dupa revolutie, dupa ce m-am casatorit - mi-am montat un sterilet, pentru ca desi dupa revolutie s-a legalizat avortul, la cativa ani dupa se zvonea ca se vor introduce din nou restrictii in aceasta privinta, deoarece se inregistrase un numar record de intreruperi de sarcina la cerere si scazuse foarte mult natalitatea, cel putin in datele oficiale...

in privinta metodelor contraceptive, se gasea o solutie pentru toti. fie pastile, fie prezervative, fie metode mai mult sau mai putin babesti. cu jena imi amintesc cum, copii fiind, eu si fratele meu am dat peste celebrele cutiute cu fluturasi frumos colorate (prezervative chinezesti), evident ca nu stiam ce sunt, am crezut ca sunt baloane, le-am umflat si ne jucam cu ele prin casa. cand au venit parintii de la munca, doamne, nu stiau - sa ne certe ca stricasem nu stiu cate prezervative din rezerva lor pretioasa, sa ne explice ce sunt de fapt si la ce se folosesc...pana la urma au lasat-o asa cum a picat, au schimbat ascunzatoarea cutiutelor si gata, au sters cu buretele intamplarea, n-au mai adus vorba despre asta.

intreba cineva cum se descurcau cei care nu aveau rude la tara, nu aveau pile la vanzatoarele de la alimentara, etc.: impresia mea este ca toata lumea se descurca intr-un fel sau altul, aproape fiecare familie avea un mic stoc de alimente de baza in camara, conserve, muraturi, dulceata, zacusca, carne in congelator. v-am zis, congelatorul era obiect de baza in orice casa, se vindeau si astea pe sub mana sau direct la producator, la arctic pitesti.

mihaela_s spune:

Nu, in Zalau SIGUR nu exista casa de comenzi. Caci ne-am fi aprovizionat si noi de acolo, ai mei aveau salarii bune in acea vreme si inmloc sa stea la cozi ar fi preferat sa cumpere de acolo. Dar din discutiile lor stiu ca asa o casa de comenzi era special pentru secretarii de partid. Vorbesc de Zalau, repet. Nu stiu sigur in Cluj, dar nici de la rudele mele de acolo nu am auzit...

Adela, ce amintiri ai trezit! Varzaria o stiu si eu, am mancat acolo de acteva ori inainte de Revolutie, Kios iar...le stiam si din povestile mamei, din studentia ei...Varzaria s-a inchis prin 92-93...nu mai manca nimeni acolo...s-a transformat in altceva.