probleme comportament copil 4 ani
Raspunsuri - Pagina 5
Andreea909 spune:
Consider ca fiecare este indreptatit la propria parere, buna sau rea, atata timp cat si-o formeaza singur, pe fapte concrete, nu din vorbe. Este singurul motiv pentru care am considerat ca este cazul sa intervin. Este o afacere de familie in care s-au investit nu doar timp si bani... tot ce am facut pana acum la gradinita Yuki, am facut cu suflet, dedicare si seriozitate. Am incercat si imi doresc sincer sa fi putut face mai mult in ceea ce o priveste pe dna. Adela, si chiar daca nu am reusit nu cred ca este cazul sa generalizam. Avem parinti multumiti la gradinita Yuki si asta ne da siguranta ca ceea ce facem e spre binele lor si al copiilor.
Va multumesc si va asteptam la vizionari!
andata spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Andreea909 Disciplinarea - se aplica metoda time-out, bulina - recompensa sau bulina fapta rea. Toti copii sunt disciplinati cu consecventa si asculta de autoritatea educatoarelor si isi inteleg faptele si consecintele. |
Stimata doamna, daca acesta e tot comentariul dumneavoastra referitor la disciplinare, nu ma mir ca exista atatea probleme. Ati uitat sa adaugati si "disciplinarea" prin umilirea copilului, denigrarea lui repetata in fata colegilor, a propriilor parinti si a celorlalti parinti.
Sper ca aveti cunostinte despre prevederile regulamentului de organizare si functionare a invatamantului prescolar, notiuni extinse despre drepturile fundamentale ale copilului si despre datoria si obligatia personalului angajat de a respecta normele privind asigurarea vietii, sanatatii si integritatii copilului pe timpul cat acesta se afla in unitatea prescolara. "integritatea" cuprinde atat integritatea psihica cat si pe cea fizica.
Din punctul meu de vedere, dumneavoastra aveti totusi noroc ca ati dat peste niste parinti cumsecade, care nu au dorit sa va faca probleme.
Cat despre parerea celorlalti parinti, mai lasati-ma cu buna parere pe care o au ei despre gradinita. Nu ma uit in jur, ci la propriul copil, batut la gradinita si amenintat ca daca spune acasa ceva noi nu il mai iubim. Abia cand i-am observat reactiile mi-am dat seama ca trebuie sa iau masuri. Toti copiii erau batuti, toti parintii observasera, dar nu a spus niciunul nimic pt ca nu aveau unde sa isi duca micutii. Chiar au declarat directoarei ca sunt foarte multumiti...
Deci, stimata doamna, aici nu vorbiti cu prescolari fara aparare si parinti terorizati de grija ca nu au unde sa isi duca micutul. Educatia nu se face prin negarea copilului, a spuselor sale, nu se recurge la umilinta sau la amenintari, nu se face de catre bucatareasa sau orice individa denumita pompos educatoare, fara notiuni de baza in psihologia varstelor si in special in cea a copilului.
Nu stiu unde ati pus sufletul, dedicarea si seriozitatea de care vorbiti, pentru ca mie nu imi sar in ochi decat bulinele de pe manuta copilului.
violetan spune:
Draga Andreea 909,
Intervin pentru ca si eu sunt in cautarea unei (alte) gradinite pentru baiatul meu, care va trebui sa intre la clasa pregatitoare, deci sunt direct interesata.
Inteleg demersul vostru si e laudabil ca interveniti intr-un subiect unde nu pareti sa aveti vreo sansa de reparare a imaginii.
Imaginea unei afaceri (oricare ar fi ea) se intretine prin actiunile de zi cu zi, prin daruire si implicare, prin rezultate, prin fapte, cu alte cuvinte. Urmarea logica si fireasca ar fi "word of mouth" care face mai mult decat orice reclama sau scuza pe forumuri.
Din pacate pentru afacerea voastra, mai ales ca e una de familie ar trebui promovata mai putin ca o "afacere" si mai mult ca o "familie". Din raspunsul tau de mai sus si aici citez "Disciplinarea - se aplica metoda time-out, bulina - recompensa sau bulina fapta rea. Toti copii sunt disciplinati cu consecventa si asculta de autoritatea educatoarelor si isi inteleg faptele si consecintele" eu nu intrevad din nefericire imaginea idilica a unei familii in mijlocul careia copilul meu s-ar simti bine, ci, din contra, retina mea e bombardata de cuvinte-cheie precum "disciplinare", "disciplina", "autoritate", "fapta rea" si "consecinte". Astea ti se par a fi cuvinte potrivite pentru transmiterea unui mesaj legat de educarea unor copii de varsta prescolara???? Inteleg disciplina, inteleg autoritatea dar mai inteleg si ca adelaki nu a avut niciun motiv de a intra pe un forum sa "ponegreasca" imaginea unei gradinite ci, din contra, a incercat tot ce e posibil sa ii fie bine copilului ei. Dovada clara a faptului ca nu copilul e vinovat (?!) ci adultii de la gradinita implicati in "disciplinarea" si educarea
lui este ceea ce adelaki povesteste referitor la cealalta gradinita: "Uite ca are o saptamana in alta gradinita si ma uit pe webcam si ma minunez cum sta la masuta si face toate activitatile, ieri s-a dezbracat/imbracat singur la somnul de pranz, nu l-am vazut tavalindu-se pe jos, etc. Si e foarte incantat de gradinita si de ceea ce face acolo, copiii se poarta frumos cu el."
Eu, ca parinte, ma intreb cum de s-a integrat acolo si la yuki nu? O fi vina copilului? Hm.....
Uite o idee de PR, daca vrei s-o accepti: pe mine m-ar fi convins si mi-ar fi insuflat o doza de simpatie un mesaj din partea gradinitei care sa fie mai sincer, mai deschis, mai apropiat, de asumare a responsabilitatii si a esecului. Lumea e satula de limbaj de lemn si scuze, de reclame si de promovare. Onestitatea si dorinta de corectare sunt astazi cheia transmiterii, dar mai ales a receptionarii corecte a unui mesaj.
adelaki spune:
Eu am deschis acest subiect anul trecut, cand dupa o perioada de 2 ani in alta gradinita, copilul meu a inceput sa aiba tot felul de probleme in noua gradinita. Am cerut sfatul mamicilor de pe forum pentru ca pur si simplu nu mai stiam ce sa mai fac. Am fost la psiholog din acelasi motiv. Ceea ce mi-a spus toata lumea este ceea ce stiam deja: adultii din gradinita trebuie sa indrume copilul, sa il ajute, sa comunice cu el. O educatoare competenta ar trebui sa stie cum sa faca acest lucru, cum sa corecteze un comportament nedorit, fara a-i face rau copilului, fara a pune etichete de genul " esti rau si obraznic " si de asemenea ar trebui sa isi asume raspunderea pentru faptele sale. Nu exista " copilul e de vina si nu se integreaza".
NU mi s-a cerut NICIODATA retragerea copilului, am cerut-o eu singura pentru ca ma saturasem de probleme si pentru ca la ultima sedinta psihologul mi-a spus din nou ceea ce imi spusesera toate mamicile: muta-l ca o sa fie si mai rau!
In prima zi in gradinita la care e acum le-am povestit educatoarelor care sunt problemele, apoi prima saptamana am stat ca pe ace, ma tot uitam pe webcam. Prima si a 2-a zi a mai avut tentative sa se ridice de la masa. De fiecare data l-au adus inapoi si am vazut ca vorbeau cu el. Pana la sfarsitul primei saptamani deja statea la masuta si nu se ridica deloc. Nu l-am vazut sa se tavaleasca pe jos. Le-am tot intrebat pe educatoare daca au probleme cu el, daca asculta, face activitatile si mi-au tot raspuns ca nu au probleme cu el. Cand le-am zis: stiti, va admir ca ati reusit sa il faceti sa participe la activitati asa repede si sa stea la masuta, s-au uitat ciudat la mine: Cum adica sa nu stea?! Stiti, noi le explicam detaliat copiiilor ce vom face, ordinea activitatilor, cand au voie sa se joace si cand trebuie sa stea la masuta.
Nu a intrat in conflicte cu niciun copil si nu mai plange seara pentru ca " el e cel mai rau si nu il iubesc copiii", dimpotriva imi povesteste cum se joaca el cu "prietenii".
Nu ma intereseaza sa dovedesc nimic, ma intereseaza doar ca in acest moment copilul meu se simte bine, nu mai este chinuit si marginalizat si am incredere ca gradinita il va pregati asa cum trebuie pentru scoala.
dana vio spune:
Citat: |
citat din mesajul lui adelaki Eu am deschis acest subiect anul trecut, cand dupa o perioada de 2 ani in alta gradinita, copilul meu a inceput sa aiba tot felul de probleme in noua gradinita. Am cerut sfatul mamicilor de pe forum pentru ca pur si simplu nu mai stiam ce sa mai fac. Am fost la psiholog din acelasi motiv. Ceea ce mi-a spus toata lumea este ceea ce stiam deja: adultii din gradinita trebuie sa indrume copilul, sa il ajute, sa comunice cu el. O educatoare competenta ar trebui sa stie cum sa faca acest lucru, cum sa corecteze un comportament nedorit, fara a-i face rau copilului, fara a pune etichete de genul " esti rau si obraznic " si de asemenea ar trebui sa isi asume raspunderea pentru faptele sale. Nu exista " copilul e de vina si nu se integreaza". NU mi s-a cerut NICIODATA retragerea copilului, am cerut-o eu singura pentru ca ma saturasem de probleme si pentru ca la ultima sedinta psihologul mi-a spus din nou ceea ce imi spusesera toate mamicile: muta-l ca o sa fie si mai rau! In prima zi in gradinita la care e acum le-am povestit educatoarelor care sunt problemele, apoi prima saptamana am stat ca pe ace, ma tot uitam pe webcam. Prima si a 2-a zi a mai avut tentative sa se ridice de la masa. De fiecare data l-au adus inapoi si am vazut ca vorbeau cu el. Pana la sfarsitul primei saptamani deja statea la masuta si nu se ridica deloc. Nu l-am vazut sa se tavaleasca pe jos. Le-am tot intrebat pe educatoare daca au probleme cu el, daca asculta, face activitatile si mi-au tot raspuns ca nu au probleme cu el. Cand le-am zis: stiti, va admir ca ati reusit sa il faceti sa participe la activitati asa repede si sa stea la masuta, s-au uitat ciudat la mine: Cum adica sa nu stea?! Stiti, noi le explicam detaliat copiiilor ce vom face, ordinea activitatilor, cand au voie sa se joace si cand trebuie sa stea la masuta. Nu a intrat in conflicte cu niciun copil si nu mai plange seara pentru ca " el e cel mai rau si nu il iubesc copiii", dimpotriva imi povesteste cum se joaca el cu "prietenii". Nu ma intereseaza sa dovedesc nimic, ma intereseaza doar ca in acest moment copilul meu se simte bine, nu mai este chinuit si marginalizat si am incredere ca gradinita il va pregati asa cum trebuie pentru scoala. |
Super !
Alexandra Maria
14.12.2007
dana vio spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Andreea909 Consider ca fiecare este indreptatit la propria parere, buna sau rea, atata timp cat si-o formeaza singur, pe fapte concrete, nu din vorbe. Este singurul motiv pentru care am considerat ca este cazul sa intervin. Este o afacere de familie in care s-au investit nu doar timp si bani... tot ce am facut pana acum la gradinita Yuki, am facut cu suflet, dedicare si seriozitate. Am incercat si imi doresc sincer sa fi putut face mai mult in ceea ce o priveste pe dna. Adela, si chiar daca nu am reusit nu cred ca este cazul sa generalizam. Avem parinti multumiti la gradinita Yuki si asta ne da siguranta ca ceea ce facem e spre binele lor si al copiilor. Va multumesc si va asteptam la vizionari! |
Se cheama REPUTATIE.
Alexandra Maria
14.12.2007