Norocul in viata!
Norocul in viata! | Autor: SIMONA_CL
Nici nu stiu cu care parte a vietii mele sa incep.Fiind prima data cand intreb ceva pe un site poate ar trebui sa incep cu ceva mai bun, dar singurul lucru bun din viata mea e fetita pe care o am, un inger de copilas care imi umple sufletul de bucurie, dar totodata si de tristete pentru ca-i pot oferi asa de putine.Am fost casatorita 6 ani, am divortat din cauza celui mai intalnit motiv de divort actual, infidelitatea sotului.Infidelitati exista mereu in cupluri, dar unele se simt, altele nu, dar sotul meu cred c-a fost campion la asta, iar limita mea de a mai accepta asta a luat sfarsit.Odata cu divortul, am aflat ulterior ca eram a patra lui sotie legala,eu stiind cand m-am casatorit ca eram doar a doua, asa ca am descoperit ca era as si la minciuni. A fost cea mai buna decizie pe care am luat-o. Mi-am regasit linistea oarecum si locul intr-o chirie nu tocmai ieftina pentru un salar din zilele noastre. Asta e oarecum mai bine ca in timpul casniciei pentru ca odata cu divortul, eu am ramas cu datoriile pe care le-am avut la prietenii mei si cu un credit ipotecar pe numele meu (creditul a fost facut cu scopul de a-i plati masina lui de taximetrie luata printr-o alta banca si am renovat casa veche de la temelie), iar el,cu casa ipotecata la care n-a mai platit multa vreme pentru ca amantele pe care le tot schimba de 2 ani incoace, vor bani, nu sa intretina casa asa cum am facut eu sacrificandu-ma pentru a-i oferi fetitei o familie si-o casa. N-am facut partajul din lipsa banilor, asa ca el s-a considerat stapan si gasindu-si o alta amanta cu casa,s-a mutat de acolo si a vandut tot ce-a existat in casa, inclusiv garajul care era doar pe numele lui. Nu i-a platit fetitei pensia alimentara de 10 luni, 150 de lei lunar, e prea mult pentru el, asa ca e si un tata... iresponsabil.Ce mai pot spune despre trecut? De bine nu, decat ca aceasta casnicie ma va urmari toata viata. Cerere de ANL nu pot face pt ca am casa pe nume,credit nu mai pot lua pt ca sunt in baza de date, asa ca pot spera doar sa gasesc pe cineva.Viata mea in prezent? Cred ca nici n-o simt.Cunosc multa lume, multi barbati ma plac, dar in acelasi timp ma respecta prea mult pt c-am stiut intotdeauna sa ma respect. Regret uneori ca nu pot sa traiesc clipa ca multi altii, nu stiu sa-mi traiesc viata si nu pot trai cu cineva fara a avea sentimente.N-am invatat nimic din cruda lectie de viata pe care am primit-o ca nici materialista nu pot fi.Am 36 de ani,sunt placuta ca aspect si ca persoana sociabila, cu o meserie buna si studii superioare ...degeaba, sunt un om normal ce sta in chirie, cu lipsuri ca oricare, dar cu prea mult bun simt.Am cunoscut in urma cu 7 luni un barbat pe net din Aganistan(mare problema pt unii tara si religia),sceptica la inceput in privinta acestor tipuri de relatii, numai ca vazandu-l si vorbind zi de zi am ajuns sa-mi placa chiar foarte mult. L-am ales nu pt ca duc lipsa de oferte, l-am ales pt ca asa am simtit. M-am gandit ce-ar fi sa incerc sa-l vad?I-am facut invitatie, mi s-a refuzat fara nici o explicatie. Ce pot sa fac cu viata mea? Greu de spus!!! Asa ca va intreb pe voi, acei ce puteti sa-mi dati sugestii despre:
1. cum pot scapa de acel credit?(mi se va tine si mie din salar?)
2. stie cineva de cati bani am nevoie pt a face o invitatie de acest gen? (cand am depus actele pt asta aveam 800 de euro din bani lucrati in strainate ca si asta am facut-o pt a ne intretine,si 1900 lei in contul de salarii, dar tot acolo un minus pe card de 5000 lei, locuiesc in chirie fara contract, in acest loc de un an jumatate, domiciliul meu stabil e la mama care desi initial mi-a facut la notariat o declaratie ca e de acord sa-l primeasca in casa ei,la vizita oficiala s-a schimbat cu 360 de grade, asa ca nu mai avea rost sa mai intreb de ce mi s-a refuzat)
Poate ma puteti ajuta dvs cu raspunsuri. Va multumesc!
Raspunsuri
SIMONA_CL spune:
Usor de zis cu partajul, insa realitatea e ca nu mai merita.Am plecat din acea casa in martie 2010,doar pentru a avea liniste (sotul meu e o fire impulsiva), desi nu mai locuia cu noi intra si isi lua ce ii trebuia, plus ca mi-a interzis sa aduc barbati in casa. Puteam sa fac partajul atunci si as fi castigat casa, dar nu am avut bani si nervi pt asta.Acum nu mai are rost sa-l fac deoarece el nu a mai platit nimic la credit de 1 an si 4 luni, ceea ce inseamna ca s-au acumulat niste datorii si restante care nu merita. In plus creditul e in franci(stim cu totii cum a urcat francul),iar in prezent rata ar fi de 1200 lei,iar salarul meu de 1400,deci mult prea mult pt a-mi permite s-o platesc.Mai sunt 18 ani de plata asa ca... mai bine lipsa.E mai iefin de cumparat un apartament, decat de platit acea casa.Lui nu-i mai trebuie casa acum, dar mi-a cerut bani ca sa fie de acord sa ma mut inapoi.Liniste nu voi avea pt ca la cei 43 de ani ai lui, in curand i se va termina si cu iubitele, iar el tot acolo va vrea sa se intoarca.
Am analizat toate variantele, dar partajul nu mai merita facut.
Mai mult ma intereseaza viitorul. Ce varianta as avea sa reusesc sa-l aduc in tara pe cel care vreau sa-l cunosc?
Va multumesc.