Teama de a nu i se "face rau" la scoala

Teama de a nu i se "face rau" la scoala | Autor: Mickyyy

Link direct la acest mesaj

Daca v-ati mai confruntat cu asta, dati-mi si mie un sfat, ce argumente sa folosesc, sau cum sa-i mai explic unui copil relativ maricel (clasa a II-a) ca nu poate sta acasa la infinit (adica sa traga chiulul de la scoala) doar pentru simplu fapt ca la un momentdat i-a fost rau?!

Azi dimineata a plans cu lacrimi de crocodil, ca ea nu se duce la scoala, daca i se face rau, dupa ce a stat deja 2 zile acasa, pentru o boala relativ banala. Totul a demarat marti, nu a mancat nimic dimineata inainte de plecare, si la scoala i s-a facut rau (stari de voma, dureri de stomac, plus panica de rigoare). A petrecut o ora in cabinetul doctoritei pana am ajuns eu sa o iau acasa, desi intre timp isi revenise. Miercuri au apucat-o din nou "durerile", iar joi si vineri am tinut-o acasa. Nu pot spune ca a inventat totul, pentru ca a avut si febra joi noaptea, a si vomitat ieri. Ceva exagerari sunt (am mai avut in trecut, cand era la gradi, episoade cu dureri de burta imaginare), dar imi cunosc copilul suficient de bine incat sa-mi dau seama cand chiar se simte rau, si cand se preface. Am mai trecut prin asta, cu analize, ecografii, mers la medic, si nimeni nu i-a gasit nimic, iar durerile treceau in mod miraculos cand era acasa.

In fine, azi de dimineata era ok, i-am spus ca in caz ca i se va face rau va merge tati sa o ia, ajunge in 5 minute acolo, ca la scoala e si asistenta si doctorita permanent, ca nu are ce sa pateasca grav. Cu greu am reusit sa o duc la scoala (multe plansete si parlamentari), unde evident ca nu a avut nimic toata ziua. Dar presimt ca maine o vom lua de la capat....

Nu cred ca e ceva legat de scoala propriu-zis, pentru ca ii place acolo, are prieteni, doamna e ok, pur si simplu e teama ca i se va face rau si noi nu vom fi langa ea. Desi probabilitatea sa i se faca rau e destul de mica, dar autosugestia de multe ori e suficient de puternica incat chiar sa creada ca o doare burta.

Cum sa ii explic ca intotdeauna exista acest risc, sa i se faca rau, dar ca nu poate renunta la a merge la scoala doar pentru ca e posibil ca intr-o zi sa se intample asta?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns roxy spune:

si totusi nu e normal ca unui copil sa i se faca rau asa din senin.Stiu se poate sa-i fie rau cand e speriata, pe fond de stres, (eu am din astea cand sunt stresata ca am un examen sau ca trebuie sa prezint ceva in fata la mai multi oameni, sau la scoala cand ma asculta la tabla , ma lua cu ameteli )dar de aici pana la ai fi frica ca ii va fi rau...
Poate e intradevar o metoda de a te impresiona ca sa nu mearga la scoala, dar daca ii vei prezenta ca pentru varsta ei scoala este echivalentul serviciului celor mari, e locul unde poate sa-si intalneasca colegii preferati, unde se petrec si lucruri frumoase care ii vor ramane amintiri pentru toata viata, poate ii va trece angoasa asta.Eu cred totusi ca e pe fond psihic.Un psiholog te-ar putea indruma cre ca mai bine.Nu stiu daca ignoratul e chiar in regula si sa astepti sa treaca de la sine, sa nu se aprofundeze si sa dai in altele ...
E doar o parere, mai ales ca zici ca nu de ieri, de azi face asa.
Nu trebuie sa fie neaparat ceva fizic .Stai mai mult de vorba cu ea si afla ce anume ii declanseaza starile de rau si cum pot fi ele contracarate, pornind de la ideea ca la scoala trebuie sa mearga, nu e ceva obtional si nici negociabil, dar ca starile pe care le are se pot cu ajutorul vostru rezolva.Si nu trebuie sa-i fie frica sa va spuna orice problema are , iar impreuna , cu maxim de seriozitate fata de problema respectiva (chiar daca pentru voi poate parea o exagerare)o sa-i dati de cap.
Posibil ca problemele pe care le ai sa nu-ti mai dea disponibilitatea de a fi mereu zen la orice exagerare dar trebuie ca fetei sa-i faca placere mersul la scoala, tocmai stiind ca voi sunteti primii de la care poate capata ajutor atunci cand o cere.Multa bafta sa rezolvati tot.

PS: poate sa aiba o problema cu vreun coleg care ii face sicane, si de care se teme, iar statul acasa i se pare un mijloc de a scapa problema?
E doar o parere...


revin cu o alta parere...sora mea avea stari de dureri de burta cand era mai mica, si nu-i iesea nimic la analize, dar ea tot acuza mereu aceste dureri.Doar ca ei ii iesea si la analiza de sange ca o infectie nedetectata in organism.Si pana la urma i-au descoperit niste paraziti intestinali, care nu ies asa usor la analize.Stiu ca trebuie repetata analiza de multe ori, analiza poate iesi ok dar ei sa fie si dau aceste stari de rau , aparent fara motiv.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

hm, greu de spus.
poate exista la scoala un motiv care ii genereaza aceste stari...nu neaparat legat de doamna invatatoare si colegii din clasa...poate a fost bruscata de colegi mai mari...sau i s-a intamplat ceva aiurea la toaleta...or fi ras ceilalti copii de ea cand i s-a facut rau.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mickyyy spune:

Offf....credeam ca e doar o faza, si va trece, dar au trecut deja 2 saptamani si problema persista .
Aproape in fiecare dimineata avem show cu mersul la scoala, nu vrea si pace!! Am incercat in toate modurile cu putinta sa aflu un motiv, altul decat ca o sa i se faca rau, dar n-am reusit. Am incercat sa vad daca e cineva care o supara, am descoperit chiar si un coleg mai rautacios, dar nu atat de "grav" incat sa ii fie teama sa mearga la scoala din cauza asta.

Nu i s-a mai facut rau la scoala in ultima vreme, chiar daca ea insista ca o mai doare burta (desi am dubii ca spune adevarul in totalitate, pentru ca intr-o varianta a durut-o doar putin la ora de sport, in alta a durut-o primele 2 ore, in alta n-a durut-o de loc, toate variantele ei de poveste apartinand aceleasi zile, depinde cine o intreba).

O problema exista undeva, dar nu reusesc eu s-o dibui. Nu e normal ca la varsta ei sa planga ca nu vrea la scoala, mai ales ca invata bine, prinde repede si fara efort, nu a fost certata niciodata pentru vreo nota sau vreo fapta rea (pentru ca n-a avut de niciunele , si chiar daca ar fi avut, i-am repetat de o gramada de ori ca atata timp cat eu vad ca ea si-a dat interesul si s-a straduit, poate sa vina si cu I = insuficient, ca nu va pati absolut nimic)!! Are prietene, doamna invataoare e chiar ok, si nu da semne ca nu i-ar place sa invete (e cam lenesa cand vine vorba de teme, daca ar putea sa le faca "oral" pe toate, ar fi cea mai fericita, cu scrisul e jale mare).

Nu stiu cata relevanta au asemenea detalii, dar ma gandesc ca de undeva porneste toata durerea asta de burta, probabil pe fond nervos, deci e ceva care ii provoaca o stare de "rau".....insa nu reusesc sa imi dau seama ce.

Aveti vreo idee? ce ar putea fi si cum as putea sa o ajut?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:

Nu cumva e o metoda de a atrage atentia? Ii acordati suficienta atentie?
Baietelul nostru a fost racit saptamana asta si lui ii cam place sa-l ingrijesti in mod deosebit (tipic barbateste: au...ma doare, vreau ceai...mai dulce, mai cu lamaie, acum isi administreaza singur medicamentele...adica ii dau seringa cu siropul si isi apasa singur in gura...eu stiu ca sunt doctor) si....joi ne-a facut sa-l ducem la urgenta ca-l doare, dar taaaaaaare, urechea. S-a dus sotul cu el si i-a dat aceleasi tratament pe care i l-am dat si eu:viroza respiratorie

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ingridnen spune:

Mickyy, noi am "tras" prin primavara vreo luna de zile cu ce povestesti tu. I-a fost rau, a avut o viroza respiratorie care s-a prelungit cu o enterocolita, cu voma, diaree etc. A stat o saptamana acasa si pe urma in fiecare zi se plangea de dureri de burta, uneori imi voma dimineata, il apuca burta la scoala, ma sunau sa vin sa-l iau... nu manca mai nimic etc etc. In fiecare dimineata aceleasi discutii, ca daca i se face rau la scoala, ca daca vomita, dar la after-school ce face, daca il forteaza sa manance si iar vomita. Am fost la dr, am facut analize, am facut ecografie, nimic. In sfarsit, mi-a zis ca fie a ramas cu sensibilitate fie are giardia, dar la nenumaratele probe de scaun nu a iesit nimic. Am rezolvat surprinzator pana la urma... am luat Giardinofyt de la Plafar si si-a revenit copilul.
Acu de ex. duminica a avut diaree, a vomat... ieri si azi iar a inceput ca daca i se face rau... sper sa treaca si asta

Ingrid si Cristi 8 ani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns EllaX spune:

Si daca isi "inventeaza" durerile, un motiv tot are s-o faca: fie ii este foarte urat de scoala (si ar fi bine sa aflati de ce), fie nu se simte prea bagata in seama de voi si incearca sa atraga atentia cum poate.

Poate ca e stresata de ceva si somatizeaza - si atunci ea chiar simte durerile acestea, desi nu au o cauza palpabila, fizica. E frecvent la copii. In cazul asta, in niciun caz nu "inventeaza", dar tot de la un stres e problema.

Si mai exista si varianta ca fetita chiar are ceva, dar n-a fost inca diagnosticata. Nu inseamna sa deveniti ipohondri, dar merita luata in seama si varianta asta, cand se plange. De data asta, pare sa fi fost o viroza cu manifestari intestinale (apropos, nu e bine sa duci copilul la scoala a doua zi dupa ce a varat, daca a fost un episod febril si cu varsaturi, cel mai bine e sa mai stea acasa macar o zi in care nu varsa). Altadata poate fi altceva. Ca fond, poate fi o parazitoza. Iar eu stiu sigur ca am avut ulcer gastric in clasa a 4-a. De stres, mai probabil.

Aaa, dupa o viroza cu manifestari intestinale poate ramane mucoasa intestinala un pic afectata si o poti lungi cu dureri de burta-greturi-scaune aiurea si o luna si mai bine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns EllaX spune:

Mai era ceva, stiam eu: cand esti copil, poti resimti ca pe un moment foarte jenant sa ti se faca rau si sa vada toata lumea asta. Si unii copii si fac glume (rele) pe seama celor carora li s-a facut rau.

Si nu stiu cum erati voi, dar eu aveam emotii cand trebuia sa ma intorc la scoala dupa cateva zile de stat acasa. Asa... parca nu stiam sigur ce o sa fie si daca o sa am descurc. Dupa ce ajungeam imi trecea. Si vad la fata mea acelasi gen de emotii, cand lipseste de la gradi, dar le cunoastem si ne descurcam.

Mergi la inceput