Parintii-voluntari in scoala

happiness spune:

Hei, nu e cazul sa va certati...Nu sunt de acord sa fie copiii robotei si sa faca tot ce li se spune fara sa riposteze daca apare vreo nedreptate, si chiar am invatat-o pe fiica mea sa spuna daca se simte jignita sau nedreptatita, desi pana acum nu a fost cazul. Totusi, de aici si pana la a alege copilul ce poezie suna bine si ce trebuie sa invete si ce nu e cale lunga...Sunt de acord ca poezia in cauza e urata si nici fetita mea nu ar invata asa ceva. Si fata mea a avut dificultati in a invata pe de rost, mai ales rugaciuni la religie, ca erau extrem de grele si nu prea le pricepea. Acum de exemplu au avut de memorat o rugaciune de Eminescu si a invatat-o extrem de repede, pentru ca i-a placut cum suna . In momentul in care nu poate copilul invata ceva pe de rost, cred ca parintele ar trebui sa incerce sa il ajute sa retina, explicandu-i astfel incat sa inteleaga mesajul versurilor, sau in cel mai rau caz sa il puna sa invete altceva. Eu ca profesor nu m-as supara daca ar invata copilul alta poezie, si in niciun caz nu l-as pune la colt. Ce pedeapsa idoata...Dar, repet, sarcinile de lucru in scoala sunt menite si a dezvolta copiilor capacitatea de a se adapta unor reguli, si atata vreme cat regulile nu sunt complet deplasate, cred ca si ei, ca si noi adultii, trebuie sa le respecte...

Sabina spune:

happi, la scoala. da nu la gradi!! da-o incolo, ii punem la munci de la 3 ani?
eu zic ca nu e bine:)



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

corap spune:

complet off topic - happiness - cred ca nu m-ati inteles. acea poezie trebuia invatata in ziua in care l-a si ascultat - nu e ca puteam eu face ceva acasa. si era sarcina educatoarei sa se asigure ca toti au inteles poezia (desi, daca o intelegeau, putea primi si alte contraziceri, nu?) si ca o pot reproduce. ca de-aia e ea pedagog. asta in afara faptului ca e jobul ei sa nu-i invete tampenii.
si, in alta ordine de idei, eu prefer sa-l invat pe copil siruri de numere, de culori sau de figuri geometrice ca exercitiu de memorare (mult mai eficient, oricum) decat o poezie proasta.

busymummy, desigur ma voi muta in belgia pentru sistemul scolar, in elvetia pentru aer curat, in antarctica pentru ca sunt pinguini si in etiopia pentru ca au cafeaua care imi place.
tu faci o gramada de presupuneri si insinuari si ai tupeul sa zici ca "vorbesc doar despre ce fac sau as face eu"?


eu, de-aici, din lumea necivilizata

buflea spune:

Exact asta am vrut sa spun si eu ..."robotismul" a fost exagerarea Sabinei asa ca nu mi-o asum.
Mie nu mi-e clar despre ce varsta vorbim aici - pare ca vorbim despre gradinita, ori la acest nivel de varsta eu zic ca copilul trebuie sa acumuleze pe langa informatii (de preferat corecte) si moduri de comportament. Este varsta la care incepe formarea si educatia de a functiona in societate din punct de vedere social, este varsta la care se pune accent pe comportamnt, interactiune cu ceilalti, respectarea regulilor, urmarirea unui programului strict ...m-as risca sa spun ca se pune mai mult accent pe astea decat pe acumularea punctuala de cunostinte academice. Ca sa exemplific - in gradinita ii invata sa ridice mana cand au de spus ceva, sa se duca la toaleta fara sa deranjeze clasa, sa urmareasca parerea unui adult in caz de conflict si nu sa rezolve singuri conflictul, le da teme acasa dar nu urmaresc neaparat corectitudinea lor ci obisnuinta copilului de a primi teme ...etc. Sunt patternuri comportamentale (suna ca furculition dar nu am gasit alta rima ) care pe masura ce copilul creste isi pierd din importanta si informatia academica devine majoritara.
Ma mir si este foarte de apreciat ca un copil de gradinita a putut sa decida ca poezia aia e proasta, nu are rima si contine si informatie eronata astfel incat sa decida singur ca nu vrea sa memoreze o tampenie - totusi, desi prost aleasa ca si informatie, activitatea aceea cred ca avea alt scop educational, unul dintre ele fiind (poate ?) lucrul in echipa la un proiect (cititul poeziei de mai multe ori, memoratul in grup).

Eu personal am incredere in profesia didactica si cred ca ar trebui mai mult respectata social. Ca si profesiile medicale, sesizez ca in Romania exista o tendinta de a le minimiza importanta si pare ca se intra intr-un cerc vicios - parintii nu ii respecta pe profesori si sunt mereu nemultumiti iar profesorii sunt indiferenti fata de copii pentru ca parintii acestora oricum nu dau doi bani pe munca lor.
Pana la urma profesorii au niste studii didactice combinate cu experienta de a lucra cu copii, multi copii, de diferite varste, temperamente, proveniti din diferite paturi sociale - experienta care nu poate fi inlocuita acasa la homeschooling. Simpla interactiune a copilului cu multiple activitati, personalitati si situatii mai fericite sau mai nefericite, cred ca il pregatesc mai bine pentru viata reala de mai tarziu ...chiar si contactul cu informatii idioate, versuri fara rima, profesori imbecili, mai exagerati sau mai calmi - chiar si astea cred ca sunt experiente prin care descopera lumea in care traieste si invata sa le tolereze, sa balanseze avantajele cu dezavantajele unei situatii, invata sa fie si nedreptatit si sa guste frustrarea, invata sa fie si mandru cand este premiat in fata unei multimi - situatii care nu se pot construi artificial acasa in sufragerie.

Ce amvrut sa spun cu asta este ca eu nu prea agreez ideea de homeschooling si ca imi place sa imi las copiii sa se loveasca de nedreptati , pentru ca cred ca e util sa tzina la tavalelala de mici.

Sabina spune:

eu sunt prima care respecta profesorii si am si profesat ):D) n domeniu. De aia imi dau bine seama cand sunt ok si cand nu....
sunt de acord cu ce spui tu, insa asta seface asa, pe nesimtite, prin imitatie, cu lug lugu, nu cu posul la colt.

Eu mi-am restras copilul in ziua 3 de la o gradinita unde i s-au pus in primuyl rand interdictii si nu s-a mers pe adaptare din mers. Am considerat ca n-are sens sa-l adaptez cu forta acolo.
Sunt f sigura ca daca el simte ca parintii nu il lasa unde nu i se potriveste, si el va fi in stare in viata de adult sa faca acelasi lucru: sa nu staruie in directii inutile pt el.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

corap spune:

nici eu nu sunt fan homeschooling (asa cum ar parea) si nici nu detin suficiente cunostinte pentru a face asta - DAR intre a repara greselile altora si a face propriile-mi greseli, prefer varianta 2.
in alta ordine de idei, daca maine "s-ar da liber la homeschooling" nu i-as lua sa-i invat eu decat in domeniile in care m-as pricepe. in alte domenii i-as scoli de-acasa cu profesori, bineinteles. profesori pe care i-as alege eu, pe care i-as urmari eu, pe care i-as plati eu.

nu am absolut nimic impotriva a ceea ce se numeste cadre didactice (desigur, pana in momentul in care gresesc in meseria lor).

si la gradinita se invata, asa cum ai spus, buflea, regulile de comportare. una din reguli se cheama RESPECT fata de celalalt. Nu vad cum i-as putea demonstra copilului ca educatoarea l-a respectat cand l-a pus la colt. Dar astept sugestii.

Si revenind la voluntariat, ca de-acolo am plecat (restul a fost o discutie colaterala neinitiata de mine), eu sunt de-aia care da bani la buget (suficienti). desigur, pot sta acasa sa voluntariez pentru scoala copiilor. dar atunci n-as da bani la buget, ci as sta cu mana-ntinsa la acesta si as face concurenta bugetului educatiei.

Voluntariatul e ... voluntar, nu inteleg de ce va uitati chioras la cei care nu vor sa participe.

happiness spune:

Sabina, la ce munci te referi?
Buflea, normal ca respectul pentru dascal e mai redus acum si recunosc ca si eu, cadru didactic, am comentat macar de 2-3 ori la deciziile invatatoarei, stirbindu-i intr-un fel sau altul imaginea de autoritate suprema in fata copilului.In teorie, ceea ce greseste cadrul didactic si tie nu iti convine nu se discuta cu copilul, dar de multe ori nu te poti abtine.
Corap,daca fiul/fiica ta te cheama la scoala sa umfli baloane pentru petrecerea de Craciun sunt convinsa ca vei accepta bucuroasa.Nu cred ca ii spui ca nu vii ca dai bani la buget si nu iti pasa de ce face el/ea la scoala. Poate exista anumite lucruri in care te-ai implica totusi. Nu imi chem parintii sa imi indosarieze foile, fisele...xeroxez uneori din banii mei ca xeroxul scolii e defect...dar ma bucur sa descopar ca interesul parintilor exista totusi, macar la actiuni mai ample. De fapt ideea nu e sa fiti cu totii de acord si nici nu am nimic cu cei care nu sunt de acord, era doar un topic..interesant, zic eu...

buflea spune:

Pai cum poti urmari un profeosr daca isi face bine treaba sau nu cand tu nu ai cunostinte in acea profesie ?
Sa exemplific ... Copilul meu a inceput la scoala sa scrie cuvinte si propozitii. Limba engleza nefiind fonetica, copilul scrie foarte prost, pentru ca are tendinta sa scrie ce aude ... imitial, cand am vazut cu ce hartii vine de la scoala am gandit cum ca invatatoare aia nu ii urmareste si ca fi-meu o sa invete sa scrie ca porcul. Temele acasa i le supravegheam eu si ii dictam sa scrie corect ... la sedinta cu parintii am ridicat aceasta problema si am aflat ca aceasta este un exercitiu de exprimare care nu urmareste spellingul ci modul in care copilul isi asterne gandurile pe hartie. La acest nivel nu li se cere sa scrie corect, li se cere sa scrie cursiv (si prost) o fraza despre ceva - ce au facut in weekend, ce le-a placut dintr-o carte, cum e vremea afara ...deci un proiect care mie, parintele "atotstiutor" mi s-a parut prost gestionat in clasa, de fapt avea un cu totul alt scop decat cel banuit de mine.
In concluzie - eu nu incerc sa ii controlez pe profesori - am incredere ca urmaresc o programa, niste pasi care trebuie parcursi pentru varsta lor, urmaresc anumite puncte de dezvoltare caracteristice varstei ... chestii pe care eu nu le stiu, nu am cunostinte tehnice despre asta si nici experienta.


Nu pot comenta acest eveniment pentru ca nu stiu amanunte. Intuitia imi spune ca poate nu l-a pus la colt fix din cauza asta - ca poate copilul, nedorind sa invete, a deranjat clasa, a fost atentionat de cateva ori, poate a raspuns fara respect la solictarea de a inatat poezia ... daca am incredere in profesia pedagogica, atunci trebuie sa fi fost ceva mai mult decat un simplu "nu". Daca consider ca profesoara aia e o idioata care vine cu poezii cretine, fara rima si fara continut - atunci probabil ca din idiotenie, l-a pus la colt imediat ce copilul a refuzat o comanda.
Adevarul cu pedepsele astea este mai mereu la mijloc - eu mereu inclin sa ascult si sa am incredere in judecata adultului fata de cea a copilului, mai ales la varste atat de mici. Tot acum sunt oreum ingaduitoare cu "statul la colt" ...se practica si aici si se numeste time-out, il practic si eu acasa ... observ la copiii mei ca la varsta asta, tentatia de a face ceva interzis este mai mare decat consecinta de dupa - de aceea cred ca e bine sa cunoasca ca orice actiune are consecinte, bune si rele - si ca cele bune te incanta si cele rele "dor".

Sabina spune:

eu intotdeauna am incredere mai intai in copil, dupa aia in adult.
Pana acuma, nu m-am i selat absolut niciodata.

happi, cu obligativitatea invatarii poeziei pe de rost la varsta gradinitei.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

buflea spune:

Mie totusi mi se pare pericolos sa evaluez o situatie dupa informatiile primite de la copil - mai ales de la un copil de 4-5 ani pentru ca nu sunt foarte convinsa ca el, copilul o evalueaza corect ... mi se pare ca copilul nu are maturitatea necesara sa faca asta obiectiv. El stie sa isi exprime frustrarea lui, pentru ca il doare pe el, dar poate nu realizeaza ca asta se intampla ca rezultat al unei actiuni gresite care ii apartine, ca poate si el a ranit pe adversar.
Eu sunt uimita de ce variante pot primi de la copiii mei, cand se cearta pe ceva - il asculti pe unul, poti sa juri ca celalalt este de vina, il asculti pe celalat este exact pe dos ...desigur, in povestile lor, ei nu sunt niciodata de vina si orice actiune "necorespunzatoare" are o motivatie bine intemeiata.