autism?

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns monicabo spune:

Smarandita, bravo, ma bucur ca te descurci cu copiii!
Pe masura ce mai cresc, se mai simplifica treburile (astea de ordin fizic: luat in brate, treziri peste noapte).

On topic: de bunica din partea mamei, cea care sta cu fata zilnic, intrebam ce activiati face zilnic cu fata, daca ies la plimbare, sau daca o abandoneaza in fata TV-ului.

OK, au venit parintii sa o ia mai devreme....da-i mamei tale sa citeasca ce am scris noi, si sa vorbeasca ea cu fratele tau! Ce, nu se mai poate vorbi cu el? Fata (impreuna cu parintii ei, fireste, si cu bunicii ceilalti) locuieste departe de parinti tai?

Monica, mami de 2 : Andreea Ioana (11 iulie 2007) si Ana Maria (13 noiembrie 2008)

Povestea sarcinii si a nasterii Andreei

Povestea nasterii super rapide a Anei Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Si eu te rog sa faci cumva si sa ajuti fetita asta. Daca problemele expuse de bunici sunt reale, atunci nimic nu trebuie sa va stea in cale si sa gasiti o solutie pt a comunica cu parintii. Daca merge la gradinita, incercati pron gradinita. daca nu, prin cineva din anturajul lor.

Dramele au loc langa noi tocmai pt ca sunt prea multi cu suflete sterile ce intorc capul repede in partea cealalta ca sa nu fie cumva deranjati chiar si de durerea de cap a celor aflati in suferinta. Ignora sfaturile venite de la astfel de persoane si incearca sa te asiguri ca i se ofera fetitei o sansa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Simonna spune:

Eu, ca parinte, as vrea sa mi se spuna asa ceva... Ca poate as zice ca nu se poate, ca poate m-as criza, nu stiu. Dar mi-ar deschide ochii si as incepe sa trec prin alt filtru ce face copilul meu...
Cit despre ce spune si ce face nepoata ta... ceva nu e in ordine. Din ce spui tu, fetita mea pare sa vorbeasca mai mult la doi ani i zau n-am stat cu gura pe ea sa faca si sa dreaga. Spune-i fratelui tau. Ce ai de pierdut?

Simonna

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

A nu te implica in acest caz nu e nicidecum o dovada de tact si noblete, ci dimpotriva.
Ar trebui sa iti asculti constiinta si sa pui COPILUL pe prim plan.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxy spune:

buna, daca altceva nu o poate face pe mama fetei sa reactioneze, poate ideea ca pe masura ce trece timpul diferentele intre ea si ceilalti copii se vor acutiza, copilul neajutat va vedea cum incetul cu incetul este marginalizat, dat la o parte de ceilalti copii (si de parintii lor din pacate) pentru ca nu vor intelege de ce e altfel, si toate astea nu din cauza fetei, ci din cauza parintilor care nu au vrut sa se complic esi au lasat sa se rezolve de la sine.Din pacate nu se rezolva de la sine, si in loc ca viata copilului sa fie una cat mai aproape de normal, va fi foarte dificila tocmai din cauza lor...asta ar trebui sa fie de ajuns. Mai ales ca nus untem vesnici si copiii nostrii trebuie sa traiasca si dupa ce noi nu vom mai fi.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns My_Lady0091 spune:

Smaranditza..dar mama fetei, fratele tau..nu si-au pus semne de intrebare pana acum?Totusi fetitza are cinci ani!

Ideea punctata de cineva referitor la faptul ca ar putea avea probleme cu auzul si de aici dificultatea de a comunica si relationa sa fie dificila, mi se pare pertinenta!
La fel si faptul ca bunicii sau chiar tu, ati putea-o duce la un logoped, un O.R.L.-ist pediatru poate..

Poti sa vorbesti chiar tu cu fratele tau..si de ce nu..arata-i lui acest topic..si sotiei.Daca relatiile dintre voi nu sunt asa de stranse..nu ai ce pierde.Vorbeste cu ei, cu amandoi..explica-le omeneste ca aceasta indiferenta a lor nu mai poate continua!

Copilul poate fi si sigur este o victima a parintilor ignoranti!

Succes!Eu cred ca vei reusi sa faci un bine!

PS:eu cunosc un caz al unor rude indepartate care, tot la fel au neglijat o boala neurologica a propriului lor fiu.spunand "lasaaaaa o sa vorbeasca el"..si dupa patru ani sa afle ca nu mai au ce sa-i faca ca au venit prea tarziu.Trebuia sa se intervina de la primele semne de intrebare rezultate din comportament anormal!Si mama respectivului copil a mers intr-un final la doctor la insistentele repetate ale soacrei mele!Deci nu-i de gluma.Timpul e o bomba cu ceas!



*Blackmoon Lady 17+si lipistocul meu iubit
Citat:
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BalMascat spune:

Mie mi se pare ca familia tatalui copilului nu prea e de acord cu mama copilului. Am o intrebare, care sunt relatiile intre parintii tai si mama copilului? si care erau relatiile dinainte de a aparea copilul?
mi-e foarte greu sa cred ca exista o mama ignoranta si care sa nu se ocupe de copilul ei pana la 5 ani. sau sa traiasca cu un val pe ochi sa nu vada realitatea.
insa dupa cum prezinti situatia.....ca au venit si au luat-o mai devreme (mie mi-a sunat a repros ca acei parinti au venit si si-au luat copilul LOR mai devreme). Au venit pt ca au putut sa vina si au preferat sa fie cu fata lor, nu ca sa va rapeasca voua ocazia de a studia copila si a emite diagnostice. Se pare ca exista animozitati in familie dinainte de a se sesiza o problema cu copilul.
Cine are un copil cu probleme, stie ca nu e asa usor sa discuti cu oricine despre asta. poate mama stie exact ce este, dar nu doreste sa discute cu persoane cu care nu e comfortabila si cu care a avut alte dispute inainte. asta nu inseamna ca nu se ocupa de copil. raspunsurile au pornit de la prezumtie de vinovatie a mamei, dar adevarul poate nu e asa.
ce mi-a atras atentia e lipsa de comunicare cu parintii copiilor, de unde se vede ca situata tensionata exista demult si fara legatura cu copilul. ce mama si-ar discuta situatia cu niste oameni ostili si cu care nu se intelege?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns My_Lady0091 spune:

Bal Mascat...e inca o idee..."mama poate sti" insa datorita rupturii dintre familii sa nu fi facut "public" acest aspect!Posibil ca fetitza sa fie si sub terapie/tratament!Insa smaranditza tot ar trebui sa deschida acest subiect!Daca se poate s-o invite pe mama fetei acasa la ea, sub pretextul ca sa je joace fetitza cu Timi si atunci...s-o intrebe delicat si diplomat despre problema!Parerea mea!



*Blackmoon Lady 17+si lipistocul meu iubit
Citat:
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Citat:
citat din mesajul lui smaranditza

Multumesc mult de raspunsuri.

Din pricina unei anonimitati partiale pe acest forum, precum si din cauza "ingerasilor pazitori" care bantuie, imi cer scuze ca nu pot da foarte multe detalii despre context.

So, pe scurt: fetita e pentru prima data lasata atata timp la bunici. Au mai fost bunicii la ea 2-3 zile, ea la ei 2-3 zile, dar nu a mai stat pana acum 3 saptamani doar cu ei. In acest timp, bunicii au observat multe lucruri pe care nu le-au putut vedea in doua-trei zile. Oricum, stiau ca nu prea vorbeste...asta e clar. Parintii mei nu au pregatire psiho-pedagogica ca sa stie cum sa se poarte cu ea. In plus, una din metodele invatarii este si repetitia!


Eu nu am vazut-o de cand avea cateva luni. Poate de aceea voi asculta totusi sfatul sotului si al unora din voi si imi voi tine gura deocamdata.

Fata a schimbat pana acum vreo 3 gradinite: ba nu ii placea ei, ba nu le placea parintilor. Asa ca, in final a ramas acasa cu mama ei care lucreaza part-time. Oricum, din aceasta toamna e obligatoriu sa mearga la gradinita; vom vedea cum evolueaza lucrurile dupa cateva luni de gradi...

Ai mei au motivele lor pentru care nu vor sa aduca acest subiect in discutie cu parintii fetei. Nu le pot expune aici.
Insa...mi-e tot mai clar ca nici eu nu am ce sa ma bag...oricat ma doare sufletul pt copil. NU pot vorbi din auzite, daca nu am vazut-o eu...as distruge niste relatii oricum precare...


Pe langa parerile voastre, astazi am avut un pic de timp liber si am scotocit pe net si alte info despre autism. Imi dau seama ca intr-adevar cunosc foarte putin datele problemei, nu am interactionat eu direct cu fetita, vad ca la multe "simptome" raspunsul meu e "nu stiu daca face/nu face asa".


Din lipsa unor informatii mai ample si din dorinta de a nu palavragi aiurea, rog moderatorii sa inchida subiectul.

Multumesc mult pt comentarii.



Mami de Timi nazdravan si micuta Dora pisicuta




Draga mea, nu ai nevoie de 2-3 zile sa-ti dai seama ca exista probleme! Iti poti da seama si dupa 2-3 ore. Eu ma uit la Victoria, care era de o timididate extrema! Dar daca intra cineva in casa, era timida 10-15 minute si dup-aia isi vedea de treaba ei. Nu ii trebuie zile intrebi sa se acomodeze cu cineva.

Mai scriai ca tu nu ai mai vazut- de vreo 5 ani (de la cateva luni), deci sa vii sa spui ca parintii tai s-au ocupat de fetita in astea 2 saptamani mai mult decat s-a ocupat maica-sa de ea in 5 ani, e deja cumplit de... jignitor, ca sa raman in termeni civilizati.
Daca, insa ai dreptate si nimeni nu se ocupa de ea, e (cum am mai scris) mare pacat ca nimeni nu se baga sa ii traga de maneca pe parinti. E pacat, pentru ca fetita probabil ca inca nici nu-si da seama ca are o problema si daca-si da seama, ce poate ea face? Nu se poate duce singura la un specialist. Nici nu ma mir ca arunca si se enerveaza; e cumplit sa nu poti comunica. E frustrant si un copil care nu poate vorbi, isi manifesta frustrarea in alte moduri, asa cum poate, in cazul ei, arunca, se enerveaza. Am o cunostinta aici al carei baietel spargea de toate prin casa, de nervi. Si in final i-au descoperit o tumora pe nervul optic. Ce vreau sa zic e ca (aproape) intotdeauna exista un motiv pentru comportamentele iesit din comun. Dar ca sa-l descoperi, trebuie facute investigatii. NU ajuta la nimic sa sari tu la 'beregata' mamei, sau a tatalui. Adica, da, desigur ca au si ei o parte de vina, DACA intr-adevar nu s-au ocupat de ea, nu au cautat raspunsuri, DAR acum nu e vorba de a gasi vinovati, ci pur si simplu de a ajuta fetita.

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Niciodata o mama preocupata de copilul ei aflat in dificultate ( de orice natura ar fi ea) nu il va lasa 2 saptamani la cineva acasa fara sa il previna de problemele copilului ... indiferent de problemele de comunicare ce exista intre cele 2 parti.

Exista parinti care neaga pana in ultimul moment problemele copilului, nu stiu de ce aveti impresia ca asta se intampla doar pe alte planete. Nu e asa, se intampla f des ca un parinte sa inchida ochii pana e prea tarziu.

Mergi la inceput