Ce ati alege?

anca_nicolae spune:

Oauuu, acum am vazut si faza cu magazin online pt prajiturit!!!! Mamaaaa, ce-mi surade ideeaaaaa.

Multumim Ariel, mi-ai dat o tema de gandire!!!

anca
.

Poze cu noi

Veronica-Elena 13 ani, Tudor-Iulian 11 ani, Robert-Adrian 2 anisori

Bee spune:

Miky, am votat ca un barbat, adica pentru job. De fapt, am votat ca barbatii pe care-i cunosc. SI asta gandesc si eu: job, in situatia data! Pentru ca totusi cred ca el stand acasa, cade in depresie. Indiferent cat s-ar face util, cata contributie ar avea la cresterea copiilor si cat ar scuti financiar din banii de bona sau afterschool, cred ca insatisfactiile se aduna! Si cand copiii nu vor mai avea nevoie de bona si afterschool, el cati ani de stat acasa va avea? Si la cati ani, supracalificat fiind va face munca sub nivelul lui de calificare?
Ca femeie, e altceva, din orice perspectiva ai privi lucrurile. Social, cultural, profesional.
In situatia mea personala, dupa aproape 5 ani de stat acasa cu copiii mici, m-am intors la serviciu. SI fiindca mi-am dorit mult, mi-am mai luat un job. De fapt mi-am dorit mult, am invata, am dat examen, am luat altceva decat meritam, fiindca nu am pile relatii si cunostiinte, iar sotul meu nu poate intelege! Nu intelege de ce aveam nevoie de serviciul ala si de banii aia putini in plus. El voia sa stau acasa, in grija lui, ca daca banii erau problema el ar fi putut cere si (poate) primi o suma comparabila de unde lucreaza. Dar la mine, ca si la voi, trebuie sa primeze perspectiva pe termen lung. Si in perspectiva respectiva, trebuie sa gaseasca resurse sa faca ceva.

Mickyyy spune:

Parerile vad ca sunt impartite, fara sa incline prea mult balanta intr-o directie sau alta.

Eu am o parere, el presupun ca are o alta, cale de mijloc nu e decat daca isi gaseste un job de-acasa, sau isi deschide o afacere (ceea ce e putin probabil, fara bani nu stiu ce-ar putea deschide, plus ca nici idei de afaceri "ieftine" n-am avut pana acum).


Aseara cand am ajuns acasa se juca cu cea mica, radea fata in hohote, si cu asa o pofta..... ca oricat de suparata as fi fost din cauza "statului acasa" in locul muncii de dragul de-a te afla in treaba, mi-a trecut instant. Oricat greu financiar ne-ar fi, cel putin copii beneficiaza din plin de asta.

gogosel spune:

din prajitureala ar iesi ceva fain- mai intai as face ceva usor, multe incercate, insa cine ar cumpara prajituri on line? poaate gandesc ca si mine- oua, unt, creme, frisca- sunt proaspete, de calitate?
as face pt prieteni si stii cum este, clientul este cea mai buna reclama, el recomanda.
uite, chiar o sa incerc cu chestii usoare, le faac poze, le pun pe net si vad ce iese.

Bee spune:

Si inca ceva. Ai mai spus tu despre problemele voastre complicate. De ce nu plecati din Bucuresti undeva la tara langa Bucuresti. Casele sunt la preturi derizorii la 30 km de centrul orasului. Chiar si case cu ceva pamant. Pentru tine naveta n-ar fi un capat de lume, iar el ar putea sa stea cu copiii si sa faca lucruri barbatesti si utile de-ale casei, care s-ar putea concretiza intr-o mica afacere. Nu mai e nici tara ce era. Ai net oriunde aproape, ai tot ce-ti trebuie.

pitzinuca spune:

Mickyyy, nu am inteles ce specializare are sotul tau, dar ceva consultanta on-line, nu poate oferi? de unde sa vina clienti sau proiecte? totul ar tb inceput cu un site. il poate face el, sau poate aveti prieteni ca re sa il faca gratuit in prima faza.

specializarea/pasiunile/hobbyurile lui nu pot fi promovate/vandute/aplicate on-line?

tatal meu a fost un inadaptat, nu a stat prea mult la serviciile pe care le avea. mama era cea careia ii placea sa fie provider, tata cel caruia ii placea sa se ocupe de casa.
aparent.
nici unul nu este multumimt cu celalalt, tata a ajuns un intretinut, mama il blameaza tot timpul.
da, statea cu noi, si ne asigura mancare, spalat, etc... dar, daca ei nu se simteau ok cu asta, nu am simtit niciodata ca am fi o familie adevarata, unita...asta a dus la multe minusuri si la modul in care eu si fratele meu percepem ideea de familie.
in plus noi am crescut, ei au ramas fara ”scopul muncii” (noi), dar cu multe frustrari...

Matzaila_81 spune:

As alege statul acasa pentru sot.
Noi ne gandim la varianta ideala in care bona este ideala si in care copii nu se imbolnavesc.
Sunt totusi trei si vine sezonul racelilor si poate or sa aiba nevoie sa stea acasa saptamani mai ales daca ai ghinionul sa raceasca pe rand.
Mai bine sta mai mult acasa si se concentreaza in perioada asta si sa-si gaseasca ceva ok, mai ok decat salariul minim pe economie.

Vivela spune:

job, clar.

nu e vorba numai de bani si de profit (ce iei, ce dai), ci mai este, pe langa aspectul stimei de sine, si acela ca este model masculin pentru copiii vostri. nu stiu daca aveti numai fete sau si baieti, insa eu zic ca e esential sa le creeze acestora un model sanatos: oamenii muncesc ca sa-si castige existenta, munca este ceva necesar si toti oamenii trebuie sa munceasca.

eu stiu ce inseamna sa "stai" acasa, e munca de 10 ori mai multa ca la un servici. cand am inceput serviciul dupa primul CIC - la un an - am avut senzatia ca am intrat in concediu, era de vis...

in constructii, ca muncitor necalificat chiar, nu se mai practica salariul minim, cu o singura conditie: sa fie serios, serios si iar serios. si cu dorinta de a invata ceva meserie. stiu ce vorbesc, si cu toate astea, oamenii vin fix cu replicile astea: "pe banii astia (10-12 mil), mai bine stau acasa". ce ofera ei in schimb: exclusiv prezenta lor si atat, ca pregatire n-au si nici bunavointa sa invete.

bona nu trebuie sa angajati full time, ci doar cateva ore, sa supravegheze copilul cel mare pana ajungeti voi acasa.

eu cred ca si daca diferenta e de 2-3 mil, tot asta e varianta cea mai buna.
copiii vor merge multi ani la scoala, deci vor termina cursurile la pranz. atunci ce face sotul, sta acasa toti acesti ani? ii va fi din ce in ce mai greu sa-si caute de munca si sa se adapteze. nu cred ca-i va fi bine lui in primul rand si nici voua ca familie.

lorelaim spune:

Cand vom invata sa nu-i mai judecam pe oameni dupa ideile unei societati invechite, plina de prejudecati si idei preconcepute - poate vom invata sa-i iubim si sa-i respectam pentru ei insisi!

Un barbat poate fii un tata MINUNAT chiar daca nu e "provider" si poate fii un model de sot si parinte nemaipomenit. Dar pentru asta trebuie sa ne dezbaram de ideile stupide "trebuie sa actioneze / gandeasca ca un barbat".

Vom deveni cu-adevarat mai intelepti si mai fericiti cand vom reusi sa ne respectam si sa ne iubim perechile fara sa-i judecam si sa le impunem ce TREBUIE sa fie in viata - ci sa-i acceptam pentru ceea ce sunt.

Pe acest forum am citit atatea predici "ca la carte" despre cum TREBUIE sa ne purtam cu copiii nostri... Dar din pacate remarc ca aceste invataturi nu se aplica nici atunci cand se vorbeste de parinti si nici de partenerii de viata. Daca sunt adulti inseamna ca ei nu "merita" aceeasi deschidere din partea noastra de a-i intelege, de a-i accepta, de a-i iubi - ca si pe copiii nostri? (fara a ne stradui din toate puterile sa-i transformam dupa cum ne convine noua)

Laura25 spune:

lorelaim, am senzatia ca faptul ca am aprobat mesajul tau nu e destul. Asa ca iti dau si o floricica .
Si eu cred ca tine. Avem un prieten apropiat care a intrat in CIC si sta cu fetele lui cat sotia e la servici si e un tata extraordinar, in ciuda faptului ca jobul sau e unul foarte 'masculin'. De 3 luni am un proiect pe langa job care imi 'mananca' serile si weekendurile. In acel timp sotul meu e cel ce sta cu copiii, ii duce la gradi, in parc, se joaca impreuna, au tot felul de proiecte la care mesteresc impreuna. Poate un alt mascul s=ar simti lezat ca el sta cu copiii cat nevasta munceste si aduce un ban in plus. Noi 4 suntem fericiti asa. Ne acoperim 'gauri' in buget, eu am sansa sa cresc profesional, copiii petrec timp super cu tati, relatia lor e minunata.

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me