Ce ati alege?
Raspunsuri - Pagina 4
Rufus spune:
Mie imi place sa stau acasa. Am grija de copii, pot face mancare, bag rufe la spalat, le intind, fac piata, spal vase. Orice.
DAR: fac toate astea in perioadele in care n-am servici, in timp ce stau cu urechea palnie si n-a durat mai mult de 8 luni sa nu-mi gasesc ceva. Mult, totusi. In aceste perioade as accepta orice.
Nu-i vorba ca ma descalific profesional, nici ca-mi cade rangul si nici ca intru in depresie, ci, pur si simplu nu ne ajung banii fara un aport din partea mea.
Daca as castiga tot cat as cheltui, tot m-as duce, pentru ca doar asa am oportunitatea sa gasesc altceva mai bun. Chiar daca pana acum am avut bafta sa fiu solicitat pentru joburi bine platite, in general nu poti spera ca vine cineva la tine la usa sa te cheme la servici. Cea mai mare sansa o ai daca esti activ si te invarti printre oameni.
Stiu cum e cu trei copii, singura diferenta este ca fetele cele mari isi poarta singure de grija, iar pentru Ana avem bona, pe care o platim din ce in ce mai greu. NU mi-am permis sa n-o mai chem, pentru ca n-am intentionat sa stau acasa.
In toata ecuatia asta, au disparut pretentiile, satisfactiile profesionale, fitzele, in favoarea castigului. Cu o singura exceptie: am refuzat doua joburi foarte bune, dar in alta localitate. Prefer sa stau cu familia (aici conteaza si parerea Torei).
Mickyyy, sunt foarte multe necunoscute in ecuatia familiei tale. Dar, daca sotul tau accepta un job slab, cu balanta pe zero sau putin pe plus, eu zic sa mearga acolo. Poate ceva in ture, ca sa mai stea si pe acasa, poate lucru de noapte. Problema este la atitudine: eu nu gasesc nimic injositor, in momentul asta, adica orice-i bun, in fine, sa fie legal, moral, etc. Si cat mai bine platit...
Rufus, Tora si iadele
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010
michelle-usa spune:
si sotul meu ar putea sta linistit acasa,si ar face chiar treaba buna sa se ocupe de spalat, mancare, curatenie...tot.
dar a preferat mai ales cand a trebuit sa-si schimbe locul de munca din motive medicale sa munceasca pe un salariu mic dar care apoi in timp mai scurt decat credea i-a adus noi perspective.
eu sunt cea care ii face CV-ul(resume), cauta pozitii, posteaza aplicatii, stabileste interviuri...el doar se duce si face impresie buna .
parerea mea e ca pentru un barbat e mai bine sa munceasca,asta il defineste mai bine, il face sa se simta mai bine,ii da incredere, putere.
michelle
ariel_7000 spune:
Dupa ce am terminat CIC-ul am ales sa stau acasa cu copiii si mi-am deschis o afacere, din care castigam mai mult decat salariul la fostul job, plus ca am scapat de frustrarea si nervii de acolo (au fost inlocuite de altele :)). de 8 luni a ramas si sotul meu fara job (el care credea ca are un job sigur si bine platit, insa compania la care lucra a fost preluata de alta, l-au mai tinut o perioada, apoi au preluat altii si ... gata...) si am zis sa incercam sa lucram impreuna. eu oricum ajunsesem in punctul in care aveam nevoie sa angajez pe cineva, chiar si part time, ca sa ma ajute, deoarece nu mai faceam fatza. am zis sa incercam si daca merita, atunci sa ramanem in formula asta, daca nu, sa-si caute ceva de lucru.
nu numai ca ne merge mult mai bine decat ne-am imaginat, acoperim fostele salarii, ne-am platit datoriile si am iesit chiar pe plus, dar facem o echipa f. buna, ne intelegem perfect in ceea ce priveste copiii si "jobul". la inceput am fost sceptica, nu mi-am imaginat ca vom putea lucra vreodata impreuna, caci avem opinii diferite in ceea ce priveste obiectul de activitate, insa se pare ca aceasta a fost varianta cea mai buna.
la acest moment, niciunul dintre noi nu se gandeste sa schimbe cu ceva situatia, ne place foarte mult ce facem, chiar daca nu e roz mereu.
avantaje...ca suntem cu puii nostri oricand au nevoie, suntem "proprii nostri stapani", ne luam vacanta sau liber cand vrem sau cand avem nevoie, economisim timp si bani cu tranportul pana la job...
dezavantaje...muncim mai mult decat la joburile "caldute" de dinainte, nu ca ar fi un dezavantaj, insa la job aveam program fix, aici...muncim cat e nevoie, de cele mai multe ori pana la ore tarzii in noapte. sunt perioade moarte, cand trebuie sa le acoperim cu ce am economisit anterior, trebuie sa avem grija in permanenta sa fie totul perfect, ca sa avem clientii multumiti.
daca are un domeniu la care se pricepe f bine sau un hobby din care ar putea scoate bani...atunci ar fi o varianta si lucrul de acasa.
" SALVEAZA-L PE SILUAN!!! TU IL POTI AJUTA!"
Adriana mica spune:
Mickyyy, depinde foarte mult care din situatii l-ar face pe sotul tau sa se desprinda cat de cat din starea de frustare pe care a acumulat-o. Daca ar fi sa vorbesc despre sotul meu, varianta aleasa ar fi sa mearga la job. Am avut si noi prin perioade de stat acasa (in alte conditii, fara copii) si cu siguranta nu si-ar dori sa mai treaca prin asta (a fost cumplit pt el).
O situatie similara au niste prieteni de-ai nostri; ea a intrat intr-un proiect global la job si s-au relocat in alta tara. Sotul ei a renuntat la ceea ce facea aici, insa acolo nu a reusit timp de vreo 3 ani sa-si gaseasca nimic (intr-un domeniu similar cu cel in care lucreaza sotul tau). A stat o perioada acasa cu copilul, apoi s-a ocupat de dus - adus copilul de la gradi, stat cu el pana vine mami, facut pe langa casa, etc. Fara sa fie o problema de venituri, stiu ca situatia asta i-a nemultumit in mod constant (mai ales pe el).
Multa bafta!
mcoca spune:
MAi cand va vad ca vorbiti ca cariera, evolutie profesionala,relatii si alte asemenea la un job necalificat mi se pare ca nu aveti deloc simtul realitatii. PAi ce relatii si ce evolutie pot sa ai cand esti zidar sau paznic?
Nu zic ca munca e rusinoasa, departe de mine. DAr in cazul acesta, daca nu se alege cu nimic din job, si EL NU VREA, pai sa nu se duca.
Micky, parerea mea este ca trebuie sa discutati voi. Ce spunem noi aici nu are nici o valoare. Fiecare vede lucrurile in alt fel.
Apoi faza cu mi se pare injositor sa ma inscriu la somaj mi se pare o aiureala. Nu intinzi mana, ai cotizat greu pentru somajul ala.
Vicky si Printzesone
gogosel spune:
nici eu nu cred ca exista evolutie profesionala in meseria de vanzator, muncitor si altelee necalificate. eu sunt chimist si de 2 ani am terrminat CIC si nici pana azi nu mi-am gasit in domeniu. cine ma cheama pe domeniu zice ca mare lucru nu mai stiu (acum se lucreaza cu aparate, nu cu eprubete) si in alt domeniu gen vanzatoare in mall iar nu imi gasesc pt ca mi-au spus ca sigur voi pleca dupa o perioada la ceva mai bun in domeniul meu si prefera pe cineva cu 10 clase, care sa stea ani buni in firma.
ce as fi facut? daca aveam bani, imi deschideam ceva, nu stiu ce anume.poate mergea.
sau m-am gandit sa lucrez de acasa insa nu ma pricep la ceva anume in mod special. poate doar la prajituri. ca ma gandeam la o afacere mai intai la cunoscuti si poate imi mergea. dar sunt cam delasatoare 
ariel, ce afacere ati deschis? poate merge si la noi 
CorinaDani spune:
mickyyy, eu cred ca sotul tau a intrat intr-un cerc vicios, depresie, negare a realitatii - spune-i cum vrei. cert este ca in acest moment este cu moralul la pamant, nu mai are incredere in capacitatile lui profesionale, nu are tragere de inima sa-si caute job in cel mai serios mod, deoarece isi spune probabil "de ce sa ma agit, ca si-asa nu-mi gasesc in domeniul meu sau daca imi gasesc, ma tin doar pe perioada de proba si pe urma ma pun pe liber". adaugam la asta si problemele voastre financiare si perspectiva executarii silite. nu-i de mirare ca sotul tau nu prea mai are chef sau tragere de inima pentru nici-un fel de activitate, vegeteaza asteptand sa vada unde-l duce curentul vietii.
a incercat sotul tau sa-si trimita CV-ul la HP (hewlett-packard) ? pe site-ul lor sunt afisate o gramada de posturi in Bucuresti, poate are noroc si gaseste ceva cat mai apropiat de domeniul lui. o ruda de-a mea a lucrat pentru aceasta firma, ca project manager, pot sa-ti spun ca lucra de acasa, mergea la birou o data pe saptamana, avea un super-program si satisfactie financiara pe masura
anangel_lexi spune:
Sotul meu sta acasa din 2006. La inceput a fost in CIC, pe urma, cu 9 luni inainte de terminarea CIC-ului, ne-am mutat in Germania. Aici e extrem de greu sa gasesti ceva, romanii nu au drept de munca, el nu stia limba cand a venit aici. Asa ca a stat acasa cu copilul, a mers si la cursuri de limba dupa ce copilul a inceput gradinita si, daca nu venea bebe 2 acum, incepea sa bage CV-uri. Acum ca vine bebe 2 va ramane iar acasa pana cand va intra si cea mica la gradinita. Intre timp insa s-a ganidt sa faca o mica afacere cu Romania, sper sa-i iasa. In cazul nostru nu banii sunt principala problema, ne descurcam bine cu un salariu, la noi marea problema e ca suntem foarte singuri iar lui i-ar prinde bine sa socializeze. Ca sa nu mai spun ca l-ar ajuta foarte mult si in invatarea limbii mai bine (care nu prea se prinde de el, din pacate...). Oricum e hotarat ca, foarte curand, sa isi caute ceva iar daca nu-si gaseste si nu-si gaseste, exista varianta inceperii unei mici afaceri. Ramane de vazut. Si da, de prejudecati ne lovim si noi, ca sunt multi in tara care au impresia ca le stiu pe toate dar habar nu au ce inseamna sa te afli intr-o tara straina unde nu cunosti pe nimeni, cu o limba extrem de grea si pe care o inveti teribil de greu (mai ales daca nici nu ai inclinatii spre limbi) si fara drept de munca.
Cat despre sotul tau, fiecare are propriile lui sisteme de valori, daca el nu vrea sau i se pare injositor sa faca o munca de paznic/vanzator etc, cand el are calificare superioara, nu vad cum l-ai putea obliga. Pe de alta parte, faptul ca sta cu copiii iti ofera si tie o siguranta din acest punct de vedere (stii sigur ca cei mici sunt pe maini bune, ceea ce la un strain nu poti garanta). Asa ca trebuie sa puneti foarte bine totul in balanta. faceti o lista cu avantaje si dezavanataje daca s-ar duce sa lucreze si o lista cu avantaje si dezavanataje daca ramane acasa cu copiii. vVedeti care lista e mai mare la capitolul avantaje. Succes!
de 
Maria Cornelia (20.09.2006) si 
19+ cu 
Din ce in ce mai mare
Perlute de domnisoara
Bobuletul
ariel_7000 spune:
gogosel, eu am trei magazine on line,in 2 domenii diferite.
daca esti pasionata de prajiturit, poti incerca sa-ti faci un magazin on line pe tema asta sau ca sa iesi mai ieftin, un site de prezentare, cu formular de contact. am vazut in uk siteuri faine cu materie prima (gen martipan, coloranti, estente speciale), precum si ustensile (forme teflonate,de silicon, sprituri, duiuri, forme pt martipan). Eu am cautat ca disperata produse Wilton, am gasit la o firma din Romania care are depozitul in Ungaria. Ma apucase pasiunea cu
"jocul" cu ciocolata. Nu pot sa-ti zic cat m-am agitat sa fac rost de ciocolata adevarat, profesionala, caci ce gaseam aici in marile magazine era o mizerie. A trebuit sa import, sa platesc taxe de expediere, caci aici, la noi sunt doar cativa care vand, la niste preturi absolut nesimtite!!! Daca gasesti si aduci, promit ca ma castigi de client 
Am mai vazut niste siteuri cu torturi si prajituri grozave!!! chiar si la noi am vazut ca au inceput sa ia amploare afacerile astea.
Matusa mea sta in Miami si si-a deschis o afacere cu asa ceva, care merge excelent. Acum si-a deschis chiar scoala si preda cursuri de prajiturit, da diplome atestate international.
Nu-ti surade ideea? Mai ales ca e legata de pasiunea ta.
" SALVEAZA-L PE SILUAN!!! TU IL POTI AJUTA!"
anca_nicolae spune:
Mickyyy,
am citit ce s-a raspuns pana acum, si din toate parerile, eu te-as ruga sa o mai citesti 1 data, si inca 1 data si inca 1 data pe cea a lui Rufus. Este o parere COMPLETA, iti vorbeste acolo si de partea financiara, dar mai ales despre partea psihologica.
Prin urmare, banuiesc ca se deduce ce as alege eu, mai ales pentru un sot: Activitatea - intr-un anumit cadru, nu neaparat servici/angajat. Unii si-au facut firme partic, bravo lor, altii au mers la serv de stat sau firma.
Desigur, aceeasi alegere as face-o [am si facut-o] pentru mine, desi eu nu sunt "un sot" :). Dar cu 3 copii, mama singura, nici nu s-ar pune problema sa stau acasa!!!! In plus, universul mental se mai dezvolta cand traiesti SI in alte grupuri, nu doar la in parculet, la fundul copiilor. Si acest univers se va reflecta in mod pozitiv si asupra copiilor. Una e sa poti, ca parinte, sa afli noutati, diverse informatii, sa mergi cu copiii prin diverse locuri de care ai auzit pe la serv, sa povestesti diverse cazuri de viata, si alta este sa zici: dragii mei, noi ne rezumam doar la plimbat in jurul blocului...
Statul acasa pentru un barbat nu este ok, decat temporar. INSA: daca el nu are nici o apasare, pana la urma conteaza mult firea fiecarui om. Stim de teoria in-yang, asadar, in orice barbat e si un pic de femeie si invers. Poate acel sot din intrebarea lui Mickyy are o natura interioara foarte acomodata cu treaba casnica... Doar faptul ca sotia il cam preseaza sa isi caute serv [iar el pare ca nu se lupta prea mult] nu ar justifica un salariu tandi pe mandi cu salariu pt bona. Eu cred ca sotul trebuie sa se autoanalize, ce-i lipseste si ce ar dori sa schimbe. Si, asa cum a spus si Rufus, NU rangul serviciului ar trebui sa conteze in decizia sotului, nu, ci doar motivarea interioara. Va mai amintiti de scenetele cu Ileana Stana Ionescu si Octavian Cotescu, in care ea organiza militareste viata de familie si el cosea macramee? Eee, nu sunt imposibile aceste cazuri, ideea este ca cei doi soti trebuie sa fie MULTUMITI de drumul ales. Cand insa cel putin unul din soti este "racait" de viata partenerului, atunci clar trebuie analiza, dialog SINCER si decizii in concordanta cu firea interioara a fiecaruia si cu viitorul comun [atunci cand sunt sanse pt asa ceva :)].
Si acum, din caz similar si real, din jurul meu, o prietena buna a trecut identic printr-o perioada cu copil mic si cu sot fara serv de vreun an, la fel, ca nu poate lucra orice, doar designer de site-uri, erau la limita-limita cu banutii ei [salariu de educatoare], ff nashpa, pana la urma si-a gasit serv ca designer, insa la o firma cu sal la negru, nu mare, dar oricum, de cand s-a angajat, e muuuuult mai bine. Si ca echilibru in viata, si ca subiecte de discutie, e mult mai bine.
So... sotul trebuie sa se analizeze si EL sa se decida!
Succes!!!
Poze cu noiVeronica-Elena 13 ani, 
Tudor-Iulian 11 ani, 
Robert-Adrian 2 anisori 