Ne rugam pt VICTORIA - M&M mai-iunie 2008 (196)

cleo78 spune:

si Mara ia pozitia de NU AUD. O si intreb 'tu auzi?' . Ea nimic. O las asa. Sa videm cand om incepe gradinita cum o fi.

mi_bebelina spune:

Am avut si noi faze de incapatanare, mai ales dimineata cand nu voia sa se trezeasca sa mergem la gradi....intre timp a inceput sa-i placa asa de mult, incat se trezea inainte de ora ei(adica noi oricum eram treji, dar ma pregateam eu si abia apoi o trezeam pe ea)...de multe ori dupa fazele de netrezit venea la mine in camera ca sa vada cand ma machiez, mai umbla printre dermatografe, unora le-a zapacit varful...
Si acum mai e incapatanata, dar incerc sa-i explic ce facem, unde mergem, ce poate ea sa faca acolo...bine, acum poate sunt subiectiva....am totusi 2 saptamani jumate in care nu m-a batut la cap, am stat linistita si poate am uitat micile rautati ale ei....va povestesc peste vreo 2-3 saptamani daca mai e la fel.

Of, Lumi, nasol cu greturile...

Lorich spune:

Lumi, eu am invatat - the hard way - sa nu mai judec pe altii. De cate ori am facut-o m-am ars insutit.
Eu chiar cred ca abordarea cu bataia e gresita (vb despre mine doar, ca doar mie mi-a trecut prin minte), si daca as face-o cred ca as boci dupa aia, m-am deprima, pt ca eu simt aia ca pe o recunoastere a faptului c anu ma descurc comportandu-ma c aun om si treb sa ma comport ca ...altceva, sa nu zic ce. Si-n plus sunt studii, face mult mai mult rau, adica poate iti rezolva o problema pe termen scurt, pe moment, dar a la long cica sunt "damage-uri" (la naiba, numa imi engleza imi vin cuvintele) mari.

So..am descoperit ca s-a oftica rau de la masinuta. Bun, marsez pe asta, il mai "ating" unde-l doare daca nu ne intelegem, gen luat ceva drag, masinuta aia va sta la vedere, dar out of reach (ah,iar engleza)..si de cate o vede si cere o sa-i amintesc de ce nu o poate avea. Am zis cateva zile fac si asta.

Aseara nu voia la nani. De regula, noi cedam, il mai lasam cateva minute, aseara l-am luat pe sus, urlete, tipete, dar am zis prea multe ii cedam, poate de asta am ajuns aici. Nu am vrut sa-i "stric" spiritul cu "nu-uri" cu reguli multe, am fost ingaduitori, dar gata, o sa mai schimb un pic pagina.

Deci, sunt bune schimburile noastre de experiena. Poate ne ajuta.

Luminel spune:

ma bucur...


sa fim seriosi, ea uita in 5 minute dupa o palmita de ce i-am dat-o...ce mare damage poate sa faca o palma la fund!!!
nu sunt nici eu de acord cu bataia peste fata, in cap sau mai stiu eu unde...dar o atingere la fund...sa ma ierte Dumnezeu...



la Cristi nu merge asta....am incercat dar nu merge.

nu stiu cat ajuta schimbul de experienta, depinde de fiecare copil...dar nu strica sa discutam

Lumi si zulufina Elena Cristiana (26.05.2008)

www.onetruemedia.com/shared?p=733a9f9f274d6633afc942&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Montaj

Simonix spune:

Si io ma inscriu pe lista cu un copil capos - dar asa, mediu, sa zic De atins, raaaar de tot, uneori il mai trage Bobo de urechi dar dupa aia si-o ia Bobo de la mine (dupa ce se culca piticul sa nu dam exemplu negativ).

Le noi nu merge NIMIC in afara de vorba buna si prezentatul situatiei in culori roz bombon. Daca el nu doreste sa faca ceva - nu va face pana cand nu va fi convins ca EL vrea sa faca treaba aia. NU merge cu amenintari gen lasat singur - face circ efectiv, urla si plange si e impresionant si ma gandesc ca se si sperie (sau nu ). Oricum eu ma gandesc mereu ce as zice eu daca... deci: ce as zice eu daca m-ar ameninta x ca ma lasa singur nu stiu unde, fie si acasa. Ok, deci evident ca incerc, nu merge, ok...

Trecem la number doi: ducem jucariile la magazin, daca e si vreo jucarie implicata. I se mai confisca masinute etc - pt 5 minute caci evident ciiirc de ne stie tot cartierul.

Ok, varianta number trei: te roaga mama fii gentil, fi x si y - asta e esec din prima Singurele chestii pe care le mai accepta sunt can este un bebemic prin preajma si se calmeaza ca sa nu il sperie pe bebelush. pentru maica-sa nu are mila

Varianta pus la colt - la noi coltul este in sufra, langa usa, cu noi in camera, nu il inchid in alta camera singur. Pur si simplu este trimis (verbal, deci nu dus - se duce singur, ca stie) la colt atunci cand face ceva aiurea (in genere cand arunca jucarii fara motiv prin casa, sau cand ne bate pe noi, cand este rugat sa faca ceva gen spalat pe maini si are nervi si urla si ne bate pe noi de nervi). NU aplic regula cu minutul pentru fiecare an - practic e doar asa, demonstrativ, se duce plangand la comt, si peste 10 secunde ma duc la el si vorbim. Chestia asta e buna mai ales daca se aplica si de alte persoane implicate in educatia lui - de ex scoala. De fapt cand era la scoala asta mergea f bine, de-aia ne-am si hotarat sa fim "constanti" si sa aplicam si acasa. In vacanta nu merge prea bine :D

Ramane varianta 5 - convinsul - si da-i si lupta si spune-i ca ce mare este el, ce responsabil, ce minunat, ce extraordinar. Asta merge mai bien ca cele de sus.

Ah, si mai e inca o varianta: promisiuni - o aplic mai rar, caci nu imi place ideea de a il santaja oarecum, dar uneori da, este necesar. ceva de genul: daca x, citim povestea cu y. Sau (varianta mamaie) iti dau ciocolata.

Ce mi se pare cel mai fair: varianta cu responsabilizatul. Ce mi se pare cel mai eficace: aia cu promisiunile. Ce e vax albina : aia cu empatia + aia cu amenintatul ca e lasat in urma, singur etc.

Urecheatul - ineficient, in plus se sperie pe bune. Am avut o faza in parc cand Robert a atacat fara motiv un baiat mai mic si ta-su asa de tare s-a enervat ca a urlat la Robert si l-a si urecheat si il intreba non stop: DE CE DE CE, ca si cum Robert ar fi in stare sa explice motivatiile ascunse si obscure care l-au impins la asemenea gest. Deci m-am speriat si eu (care nu vazusem faza), si parintii copilului respectiv, lumea se uita ca la circ (mi-a fost teama sa n u sune vreunul la Politie ) iar Robert ce a invatat din povestea asta ??? Ca e ok sa isi rezolve problema cu urlete si bataie, asta in cazul cel mai rau, sau NIMIC, in cazul cel mai bun.

Deci la faza cu bataie nu stiu cat damage se produce dar eu zic ca efectul este LIMITAT daca nu chiar inexistent. Faza din parc a fost useless, eu pe moment nu am zis nimic, nu l-am consolat exagerat nici pe Robert si nici lui Bogdan nu i-am reprosat nimic pe moment dar am tinut neaparat ca dupa aia sa discutam toti trei si le-am expolicat frumos la amandoi ce au facut gresit si le-am zis ca nu mai vreau sa vad asa ceva, nici de la unul nici de la altul. Robert trebuie sa inteleaga ca NU E VOIE sa lovim copiii iar Bobo ca NU E VOIE sa il atinga asa pe Robert. ca noi suntem familie si nu ne lovim si nu ne speriem unii pe altii, chiar daca gresim. (Bobo si-a mai luat un perdaf de la mine seara cand i-am interzis :d sa imi mai sperie piticania :D)

Alta chestie improtanta zic eu: daca nu este ceva esenntial copiii ar cam trebui lasati sa isi aleaga activitatile si prioritatile. Al nostru isi ia cearta sau trimis la colt doar daca:
- bate alti copii
- ii pune pe altii in pericol (de ex vrea el sa fie mereu primul la orice si ii impinge pe ceilalti pe scara, la tobogan etc)
- isi bate parintii
- pus la colt daca se enerveaza si arunca jucariile si le agreseaza

regulile privind siguranta proprie (gen nu e voie sa bagi degetele in priza) au fost invatate cam de pe la un an si ceva - acum nu mai e cazul la noi.

De fapt noi pedepsim si actionam numai la agresivitate nejustificat. Evident ca asta nu o putem face fiind agresivi noi insine (vezi faza de mai sus din parc ).

In rest, fiumiu face cam ce ii place, cand ii place, cum ii place, ne joaca pe degete Dar cu metoda asta de pedepsit numai pentru cazurile de agresivitate, suntem f in limite, adica am incredere in el ca nu va sari de pe balcon, de fapt are acces full, nu va baga mainile in priza, nu se arunca in fata masinii, este foarte atent cand traverseaza singur cu bicicleta sau ma asteapta cand ii zic eu. Este suficient de autonom si de responsabil sa stie ca daca pune mana pe cutit se taie, ca nu are voie la cuptor deoarece se frige etc.

La noi e insa simplu ca avem doar un pitic, nu stiu cum as reactiona daca interesele celor doi frati s-ar bte cap in cap intr-un anumit moment, asa cum descria Lori - totusi, eu sper sa nu am asa probleme mai incolo pt ca diferenta de varsta va fi mare + piticii amandoi vor fi la scoala + cresa, deci asta clar amelioreaza mult.

Revin mai incolo

Simona cu Robert

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti

Lorich spune:

la noi coltul a inceputr sa nu mai mearga, nu mai vrea sa stea, pleaca si en lasa masca ca mai departe nu stim ce sa-i facem.

LUMI cu damage-ul, sunt studii facute de niste oameni cu niste calificari pe care eu nu-mi permit sa le combat/contrazic.

Chiar sapt trecute era un reportaj pe protv, nu stiu daca asta:
http://stirileprotv.ro/stiri/social/violenta-fata-de-copii-ii-transforma-fie-in-abuzatori-fie-in-victime.html
sau asta
http://stirileprotv.ro/stiri/social/educatie-cu-pumnul-asa-sunt-crescuti-80-dintre-copiii-romaniei.html

nu stiu, acum n-am timp sa le verific.
Stiu ca vei zice "palmita la fund" nu e violenta, dar eu zic mai departe "ce faci daca nu reactioneaza si daca nu obtii ce vrei din palmita?" ...dai cu sete, nu stiu...adica..ma gandesc ca violenta adevarata e chiar dioncolo de colt.
Inca o data iti zic, astea sunt problemele mele existentiale, nu-ti zic tie ce sa faci sau daca ce faci e intr-un fel sau altul; e nasol ca pe forum, in scris se poate intelege aiurea. Deci, aici sunt eu, pe canapea, la psiholog.

Faza e ca dincolo de "discutatul pana la moarte cu copilul", mai sunt momente cand eu tre sa zic "sari!" si el sa sara; nu am timp de explicatii cand trebuie sa nu sara in strada in fata masinii, cand trebuie sa faca una sau alta si sa le faca doar pt ca i-au zis mami sau tati.

In alta ordine de idei, mai vesela, ieri i-am lasat singuri cateva mine, Ana in centrul de activitati, Robert...free; aud urletele Anei, prima data zic ca e de foame, ca o lasasem infometata acolo sa aranjez ceva. Buun..vin si o iau si-l intreb pe Robert "ce s-antamplat?" Si el :s-antamplat ceva!", eu zic "CE?" si el "s-antamplat ceva cu creionul verde si plange Ana" si zice in continuare "ce?" si-mi arata cu gesturi, pe el insusi, niste ..."desene pe cap" Ana avea desen cu verde pe cap!!!! Rasu-plansu copiii astia!

mi_bebelina spune:

Simonixu, ce mesaj luuung....dar si constructiv.

Lori, amuzanta tare faza cu creionul verde. O fi rasu-plansu la tine, la mine a fost doar rasu...plansu mai tarziu, cand oi vedea pe pielea mea cum e cu doi cupchii.

Alysh spune:

LA noi situatia s-a imbunatatit semnificativ in sensul ca piticontii au inceput sa se joace impreuna din ce in ce mai mult...youppiiii!! Se alearga, se gadila, se ascund, rad de lesina, e f misto acum.
Dar stiu ca urmeaza si epsioade cu batai, probabil cand mai creste Luca, hmm, le astept cu interes

Revenind la subiect, pe mine m-au ajutat f mult cartile de psiho a copilului sa inteleg lucruri, fara ele sincer, cred ca as fi fost o altfel de mama. De acolo am invatat enorm. Asta nu inseamna ca respect 100% , nici pe departe. Fiecare copil e unic si fiecare mama actioneaza asa cum crede mai bine pt el.
Nici eu nu cred ca o palma la fund din cand in cand e asa de distrugatoare de vieti [:). Se mai trezeste la realitate Nu dati cu rosii, glumeam....nici noi nu-l altoim deloc pe Vlad, cred ca are un an de cand nu l-am mai atins....imi amintesc ca acum vreun an cand il rugasem sa nu umble la o crema pe care dadusem o carca de bani; a prins un moment cand eu tocmai il pregateam pe Luca si mi-a intins-o in tot patul pana la ultima picatura....mi s-a urcat sangilii la cap si i-am altoit vreo doua la fund si m-am si strambat cum fac eu de obicei cand ma enervez. Si cand i-am vazut fatzuca aia mica si speriata, m-am jurat ca orice ar fi nu-l mai ating...a fost nasol momentul. L-am simtit umilit si de-asta m-am jurat sa nu mai fac. Deci depinde mult de copil cum percepe lucrurile astea, ca daca dupa palmutza aia , peste 5 minute a si uitat, nu cred ca e asa damage. Dar pe Vlady l-am simtit tare afectat atunci....

Oricum cert e ca au nevoie de repere ca de aer, si aici contrazic unii specialisti si imi spun umila mea parere: sunt micuti, nu rationeaza inca la cote maxime, au nevoie de noi, sa le organizam viata, sa le aratam drumul cel bun, sa le punem limite, sa ii ajutam. Sa ii lasam sa exploreze, sigur dar cu limite. Nu alea gen cum aud in parc: "nu pune mana ca te murdaresti", nu sta pe nisip ca iti intra in chiloti, nu te urca pe tobogan ca frige,...mor cand vad bone si bunici mai ales cu gura pe ei ca niste mori stricate Co ma refer la cele importante, care chiar conteaza pt viitorul lor.

De-asta ma si bucur ca am reusit sa stau eu cu ei pana acum. Dar acum gata, de la 1 oct ma intorc la munca, am stat cat am putut de mult am 3 ani jumate de stat non stop in c de maternitate, au fost superbi, grei, cu foarte mult inedit, o alta viata practic decat cea traita anterior.

Ce imi reprosez mie personal e ca mai zbier si ma si stramb in acelasi timp, strang din dinti, in fine, chestii naspa. Asta l-a determinat pe Vlad sa-mi spuna intr-o zi: URATO! Dar cred ca v-am mai povestit...

Maine noapte plecam cu puradeii la mare asa ca va pupez cu drag!

Victoria_mami spune:

Azi-dimineata la 6 ne-au sunat ca au mutat-o pe soacra-mea la terapie intensiva; partea buna e ca nu o mai opereaza. Am plans aseara, e atat de incorect ce a decis ea, suntem toti trei (ea, daddy si eu) constienti ca nu ar iesi cu viata din operatie; e ca si cum ne cere sa stam deoparte si sa o lasam sa comita suicid... Aseara a fodst daddy singur la ea, cand o pregateam pe Victoria de culcare, si cand a plecat, l-a luat soacra-mea de mana si i-a dat o imbratisare si i-a zis "Eu ma duc la taica-tu". Si ca nu stie ce sa-i zica, doar sa isi aminteasca ca ea vrea sicriu inchis si toate bijuteriile ei sa mi le dea daddy mie. Ca perlele si nu'sh ce inel sunt foarte scumpe, sa nu cumva sa i le dea lu' fiica-sa aia mare. Ea e impacata, isi doreste sa intre in operatie, isi doreste sa moara (am eu impresia). s-a saturat de atatea boli si operatii, de spitale si doctori. Eu am zis aseara sa vb. cu dr. sa nu o opereze, chiar daca o sa ne urasca soacra-mea ptr. asta, dar parca nici nu pot sa nu-i ascult dorinta... din pur egoism o vreau aici, dar gandind la rece, o inteleg si pe ea... of, va mai spun ce si cum... cand mai am noutati.

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!

cleo78 spune:

mai, nu stiu ce sa zic decat putere multa, Desiree.
Eu imi aduc aminte de mamaia mea: la 69 ani diagnostic crunt. Dr-ii nu i-au zis ce e, doar au trimis-o la chimioterapie, unde dupa 3 zile au trimis-o la chirurgie ca nu suporta. La chirurgie, dr-ul i-a propus sa aleaga intre DA ori BA, ca are varsta la limita, ca daca avea 70 nu o opera, ca are deja alte 2 operatii, si probleme cu tensiunea fluctuanta etc. Mamaia, un om simplu (naiv) de la tara, a zis: daca e sa ma operati, atunci operati. A facut peste 2 luni si radioterapie, si acum este bine si in forta. Noi am crezut in puterea ei, si ca decizia a luat-o cu sufletul si cu increderea in Dumnezeu.
Si sa iti zic punctul de vedere al mamaiei mele: ea vrea sa fie independenta si sa se descurce singura! Se uraste pe ea insasi daca nu poate sa faca singura ecva si depinde de altii.
In plus, cati ani are soacra ta? Asta e o alta variabila.