Ce viitor ii asteapta pe copii nostri?

Am niste zile tare proaste. Haosul de pe burse, rascoalele din Anglia, problemele de la servici, razboaiele arabilor - toate m-au intors pe dos. Credeam ca sunt o fire optimista, si m-am tinut tare anii astia de criza, mai ales ca si eu, si sotul meu, am reusit sa ne pastram joburile. Ca toate lumea, cu compromisuri, cu beneficii taiate, mai la alb mai la gri, dar am dus criza pe picioare. Treaba e ca mai jos de atat eu nu pot sa-mi imaginez cum ne-am descurca. Si ma gandesc ca toate generatiile dinaintea noastra au trecut prin vremuri grele - comunism, razboaie, crize, revolutii. \ce viitor vor avea oare copiii nostri?

michelle-usa spune:

cred ca vor avea un viitor fff greu din care si noi vom apuca sa "gustam" .

Ba eu cred ca poate fi loc si de mai rau.Ma rog la Dumnezeu sa nu fie asa, si sa ne ierte si sa ne ajute.
dar parca unori rautatea oamenilor incerca sa depaseasca bunatatea lui Dumnezeu....



michelle

Deborah77 spune:

Ma gandesc ca singura generatie fara probleme existentiale f mari a fost cea din Occident, intre 1950 si 2007 sa zicem. OK, au mai fost recesiuni, tensiuni cu Rusia, dar oare putem compara cu ce se intampla acum? Nu doar economic, cel putin la noi in familie nu s-a ajuns inca la fundul sacului din acest punct de vedere, ci doar f aproape de el. Dar sunt prea multe amenintari, din prea multe directii, si eu ma astept la miscari sociale f urate, daca nu la vreun razboi mondial care sa ne aranjeze pe toti. Am niste zile proaste, si ma intreb - ce se intampla cu tinerii din Occident de sunt asa dementi? De ce este razboi in Libia? De ce ma impresia ca se pregateste unul in Siria? Si ce urmeaza? Ca Iranul e aproape, si acolo nu sunt niste munti pustii cu pesteri, niste deserturi si niste talibani cu arcuri.
De cateva zile sunt intr-o panica teribila. La servici nu-i nimic de lucru, asa ca stau si ma gandesc cand va fi - peste o luna, doua? momentul in care voi incepe iar sa-mi iau salariul cu intarziere. Apoi poate deloc? Urmaresc nebuneste miscarile de pe burse, evenimentele din UK, Siria, Libia, siteurile islamiste care numai de bine nu zic, bloggerii...De ex, articolul asta al lui Cioroianu http://www.dilemaveche.ro/sectiune/ieri-vedere-azi/articol/cruciada-lui-breivik-ce-cred-arabii

AB_AC spune:

Ia fiecare zi incet si calm si traieste-o cat mai frumos.
Nu te mai stresa:)!

Ne trebuie un dram de nebunie sa facem copii si de ceva mai multa ca sa continuam sa ne bucuram de clipele cu ei si cei dragi

chatonel spune:

AB, vino-ncoa la pupat, ca tare draga mi-esti :)

ellinia spune:

Nu stiu ce ne asteapta, eu sunt tare ingrijorata... Am trecut prin clipe de groaza in 2009, am sperat apoi ca va fi mai bine si ca lucrurile se vor indrepta, din pacate se pare ca mergem spre mai rau. Intrebarea e cat de rau mai poate fi? Cat mai putem suporta?
Si pe mine ma ingrijoreaza miscarile astea de strada, sunt din ce in ce mai violente, sper sa nu se ajunga si la noi la asa ceva. Si asa nu prea mai avem politisti, cine ne-ar mai apara? Cu atatea crime cate s-au intamplat zilele trecute, parca a fost facut, ziua si crima, plus o fata de 17 ani care a facut infarct miocardic din cauza stresului - asa zic medicii. Cum e posibil oare asa ceva?

Cristina si Stefan Costin (25.02.2005)

BazarGeneral

sileriki spune:

si mie mi-a trecut prin cap mai ales ca eu zilele acestea sunt in Londra si vad pe viu ce se intampla
dar m-am pus si m-am rugat la D-zeu sa ma linisteasca sufleteste sa nu am nelinistea fata de copilul meu , as vrea sa cred ca va fii bine nu doar in Romania ci oriunde in lumea asta ca doar noi mame ce ne putem dorii copiilor nostri decat siguranta zilei de maine .
eu sper ca am sa mai pot zambi vreodata din plin asa cu inima linistita
tot binele din lume va doresc

lala spune:

Nimeni nu poate spune ce ne rezerva viitorul.

Am vazut de curand documentarul intitulat 'Iarna demografica'. Una dintre teoriile enuntate este cea conform careia piramida familiei a fost inversata iar acest lucru va afecta negativ viata copiilor nostri (taxe si impozite foarte mari pentru ca sistemele de pensii si asistenta sociala sa poata functiona).

Care este parerea voastra?

mihaela_s spune:

Eu numai ma gandesc cum se gandeau parintii nostri(ma refer la cei nascuti si crescuti in comunism) la ce viitor ne asteapta pe noi...si pana la urma lucrurile s-au rezolvat. Mie parintii nu mi-au transmis niciodata stresul si grijile lor, chiar daca le aveau. Si am trait frumos, asa greu cum era...

Gandurile astea negre nu fac decat sa acumuleze stres si griji, inutile. Pentru ca nu pot ele conduce lumea.

Fiecare zi e speciala, dar depinde de noi cum o facem. Nu e bine sa ne crestem copiii cu frica de "ce ii asteapta" si sa ii inchidem intr-un glob de sticla. Viata e frumoasa, dar sa stii sa o traiesti! Nimeni nu stie ce ii rezerva viitorul, pentru ce sa stam cu stres in loc sa gustam ziua ce o avem? AZI.


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie

coracora spune:

Eu cred ca o mare contributie la starea generala de panica in randul omenilor o are mass-media.
Probleme au existat in lume dintotdeauna - razboaie, foamete, molime, nesiguranta, samd. Insa diferenta este ca in ziua de azi afli in 5 minute daca la capatul celalalt de lume a explodat un reactor nuclear sau tinerii englezi iau cu asalt magazinele din Londra. Tot acest bombardament informational continuu nu face decat sa ne adanceasca temerile, sa sporeasca anxietatea si nesiguranta sociala pe care le resimtim.

In contraofensiva la tendinta de-a prezenta numai stiri negative a majoritatii site-urilor / canalelor tv, au aparut site-urile de "good news" care ofera o perspectiva diferita asupra lumii in care traim.

Un aspect deloc de neglijat este si tendinta romanilor de-a exagera cand vine vorba de eventuale dezastre (e drept ca un climat economic total nefavorabil nu prea are cum sa sustina o atitudine pozitiva asupra vietii in general)... Vedeti exemplul cu epuizarea stocului de pastile de iod din farmaciile romanesti dupa incidentul nuclear din Japonia. Romanii intrasera in panica din cauza celor petrecute la 10.000 de km distanta de ei, pe cand in alte tari, aflate mult mai aproape de insulele nipone, nu erau luate nici un fel de masuri de preventie (sotul meu se afla pe 11 martie intr-o asemenea tara si n-a constatat vreo perturbare semnificativa a ritmului vietii).

Cu Dumnezeu inainte!

Lali spune:

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/scurt-acces-de-optimism

Si mai are un articol Plesu, pe care nu-l gasesc acum tot in nota mai optimista in care dezvolta, oarecum ceea ce spunea coracora despre importanta pe care unii dintre noi o dam stirilor exagerate despre cum lasam usor usor sa ne induca altii stari si ganduri...