Cum temperam crizlele copiilor de 3 ani?

adriuta spune:

Buna tuturor,
Va multumesc mult pentru eforturi si pentru ca mi-ati raspuns la mesajul meu.

Ilinca, nu este vorba de cantitatea pungii si cred ca a exclude din casa unele alimente nu este o solutie. Nu cred ca daca tatal lui vrea sa bea bere ar fi normal ca de acum in colo in casa noastra sa nu mai avem bere...era doar un exemplu mai radical. El trebuie sa inteleaga ca nu este voie si gata.

alex_andra....off de ar fi fost asa usor. Din pacate nu il pot pacali asa cu una cu doua:) Oricum inteleapta rezolvarea de situatie. Mergea cand era micutel dar acum e din ce in ce mai greu.

juliaSM din pacate manifestarile de acum se transforma in altele cu cat inainteaza in varsta. La 5 ani nu va mai reactiona asa dar cine stie cum ...Sa stii ca ai dreptate ca face asa de multe ori cand este surmenat sau obosit si nu se poate controla. Am incercat sa il gadil, sa-l distrag cu altceva ...degeaba dupa tot de acolo de unde am plecat ajungem. Stiu ca sunt frustrari si inteleg ca ii este greu sa inteleaga ca nu e voie ceva cand vrea el dar totusi...asta e meseria lui de copil sa invete. Crede-ma ca de multe ori metoda 123 functioneaza si nu urmeaza bataia ci pedeapsa. E un fel de atentionare, ceva de genul ...ai grija ca intreci masura. Sunt datzi in care tace si maraie putin dar a priceput cam cu ce se manaca 123-ul asta. Totusi uneori nimic nu pare sa-l opreasca.

ioanata off ce bine ar fi sa fie totul asa usor si sa se rezolve cu dialogul. Din pacate nu intotdeauna dialogul are efect, sunt datzi cand nu vrea sa asculte ce zic, este un copil ff ambitios cand isi propune ceva si isi urmareste scopul asa de bineeeeeeeee.

Oana, si el tot cand e obosit le cam face darrrrrr nu e o regula.

Lulu, asa si al meu, dupa ce trece furtuna ma uimeste ca zice el singur nu e voie aia pt ca... nu-i asa mamii??? Asa mama asa...ca si cum a fost faza cu pufuletii, repeta dupa aia prin casa: Azi nu mai am voie pufi ca ma doale bultica, maine mai pot sa pap o manutza cat imi dai tu mami, nu-i asa??? Bine mai imi vine sa zic disperata...si chiar era asa de greu sa pricepi din prima? :)))

ANYA, un raspuns incredibil de la obiect. Ma bucur enorm ca nu m-ai judecat si ai inteles exact ceea ce ma framanta. Asa fac si eu, ii dau alegeri, incerc sa gasesc calea de mijloc si sa il las pe el sa creada ca face ceea ce isi doreste. Daca nu vrea fructe de un fel ii mai spun ce fructe avem si intr-un tarziu zice el...banane nu dar vreau strugurasi. Sau cand e sa plecam de undeva (azi am fost la mall la locul de joaca) ii zic ca o sa mergem sa vedem ...daca au aparut desenele noi, sau sa il sunam pe tati sa vedem daca a reparat masina sau...etc etc. De multe ori functioneaza, dar sunt si momente in care nu, si stii ce am observat? Ca le face cu preponderenta cand are audienta, cand stie ca trezeste "mila" si uneori se uita cu coada ochiului sa vada ...ma baga cineva in seama? :) Is tare dulci :) Iti multumesc mult pentru mesaj.

In incheiere vreau sa va doresc tuturor copii cuminti...sau cat se poate de cumintei.

ladyJ spune:

Adriuta, uite, fix atitudinea asta iti va ingreuna comunicarea si relatiile cu cel mic.

Subestimezi copilul. Eu nu ´´trebuie sa inteleaga si gata´´, pentru ca el nu este acolo pentru a fi dresat si pentru a raspunde frumos la comenzi. Nu-i programat ´´sa inteleaga si gata´´.

Copilul poate mai mult decat un catel, de exemplu. Si e in stare de mai mult. Copilul are nevoie de detalii si explicatii pe care tu i le poti da. Daca nu i le vei da, va fi din ce in ce mai greu sa va intelegeti.

Ilinca te-a sfatuit foarte bine. Reciteste-i postarea :)
Ioanata de asemenea. Reciteste si postarea ei :)

Cea mai buna metoda reusita de educatie (cum te exprimi tu) este sa intelegi TU, ca parinte, ca virgula copilul e capabil sa gandeasca si are nevoie de explicatii. Restul vine de la sine.

Cand iti mai vine ideea cu ´´corner time´´ ia o pauza , respira adanc, pune-te la nivelul copilului, priveste-l si vorbeste-i calm despre problema voastra. Efectul te va lasa cu gura cascata .

Daca s-ar pune parintii in corner time mai des decat isi pun copiii, ar scadea tensiunea multora.

anya spune:

Berea e o problema . Foarte multi copii sunt innebuniti dupa gustul de bere. Nu stiu cum si in ce fel (pediatra zicea ceva de B-uri). Eu l-am prins pe pustiul meu mai mare, pe vremea cand abia reusea sa mearga, cum s-a strecurat la un pic-nic si s-a apucat sa scurga ultimele picaturi din dozele de bere. Nu l-au interesat deloc cele de suc. Acum, mare fiind (8 ani), stie ca berea contine alcool si ca acesta nu e bun pentru copii (cu toate explicatiile referitor la scaderea ritmului de crestere, ca ataca celula nervoasa...)si totusi cere bere - fara alcool. Cateodata, la vre-o ocazie, cedez si ii fac sprit de bere fara alcool (un deget de br fara alcool si restul apa). Exista riscul, odata cu cresterea in varsta, ca lucrul interzis sa devina din ce in ce mai interesant si nu vreau sa ma trezesc ca dispar beri din frigider.
Ce am vrut sa spun prin exemplul dat: chiar daca un copil intelege, nu e obligatoriu sa si faca cum ne dorim noi.
Copiii sunt diferiti. Eu am doi si ce merge la unul nu e musai sa functioneze la celalalt. Va trebui sa "furi" din experientele altor mamici si sa adaptezi puiului tau.
Cat despre manifestarile in public - asa e. Daca e bagat in seama va exploata acest lucru. E normal. Ai un pui istet . Incearca tu sa nu reactionezi diferit, functie de public, si daca va vedea ca nu-i merge, va renunta.
Cea mai tare faza care ni s-a intamplat, a fost cand unul din copii, dupa ce i-a motivat sotul meu "de ce" am ales o anumita decizie a stat, s-a gandit si foarte calm a zis:
- Stii, cred ca motivul acesta nu este suficient!

CorinaDani spune:

adriuta, cred ca ti-ar fi de mare ajutor sa incerci sa te pui in locul baietelului atunci cand are aceste "iesiri" cum le-ai numit tu. cred ca ai asteptari prea mari de la el. cu cat te incapatanezi tu, adultul, sa-ti impui parerea/decizia asupra lui, cu atat cel mic va protesta mai mult/mai tare. iar daca are si auditoriu, efectul se amplifica. copilasul nu este un animalut dresat, care executa comenzi. are idei proprii, atitudine si personalitate, iar daca se mai adauga si oboseala sau scaderea glicemiei inainte de masa, gata, ai o criza clasica de tantrum, specifica varstei.

citeste un pic cu atentie ce ai scris : in momentul in care i-ai pus pe farfurie o cantitate infima de pufuleti (comparata cu punga uriasa plina), spunandu-i ca atata are voie, fara alte explicatii/argumente/justificari, normal ca i-a sarit mustarul, pentru ca s-a gandit automat ca nu vrei tu sa-i dai mai mult, cu toate ca sunt destui pufuleti in punga; era mai bine daca el nu vedea punga, puteai sa-i pui pufuletii pe farfurie in alta camera/in bucatarie si lui sa-i aduci direct farfuria, fara sa-i mai falfai punga plina prin fata ochilor; lui nici macar nu i-a trecut prin cap in acel moment ca prea multi pufuleti inseamna dureri de burtica mai tarziu. nu. el a reactionat exploziv la cuvintele tale "nu e voie". degeaba ti-ai racit tu mai apoi gura cu explicatii, numarat, time-out - el nu a mai auzit nimic, era prea suparat, furios si frustrat ca tu nu vrei sa-i dai toata punga de pufuleti, cumva s-a simtit pedepsit cand i-ai dat farfuria si punga plina a ramas la tine. iar furia s-a amplificat in momentul in care tu ai inchis punga cu pufuleti in camara, parca pentru a-i face in ciuda.

nu exista metode reusite de educatie pentru aceste iesiri. sau exista, dar intra in categoria metodelor de dresat copiii, nu de educat.

grati.ela spune:

off!! am tot citit in speranta ca i se potriveste ceva si lui Tudor al meu. Tipatul la noi apare cel putin de 4 ori pe zi. Ignoratul nu tine, explicatiile nici atat pentru ca-mi da senzatia ca efectiv nu pricepe nimic, palmuta la fund a iesit din schema pentru ca e si mai violent dupa, bau bau e prietenul lui de cand cu cantecelul nu mi-e frica de bau-bau... de anul trecut am inventat un inamic: CRABUL...ciudat, dar uneori tine sa ma prefac ca am voce de crab si sa-i explic ce face rau...incepe sa converseze si se naste o mica sceneta...numai ca e pe expiratelea - l-am vazut ca intrase in pielea crabului cand certa un paianjen... Al meu e indaratnic, nu are simtul pericolului, aude doar ce vrea si ce-i convine, face numai nefacute de afurisit ce este.... Ma gandesc cu mila la educatoarele pe mana carora va intra in toamna asta... Sincer, oricat as incerca sa ma calmez si sa gestionez situatiile, sunt atat de dese si atat de surprinzatoare incat daca mai tin mult sfarsesc la Spitalul 9...

michelle-usa spune:

la noi inca mai functioneaza bine tactica cu cele 5 minute.

ii spun ca mai are 5 min pana plecam din parc/piscina/tv.

cand facea anumite crize pe la 3 ani noi il trimiteam in camera lui sa planga (metoda controversata pe forum). la noi mergea ca in 2 minute cel mult tacea si puteam dicuta omeneste.

cand mergem la magazin facem lectiile de acasa sa stie: cumparam/nu cumapram masinute ori alte jucarii

cand mergem in parc vorbim de acasa cum ne comportam cu ceilalti copii, sa avem rabdare, sa ne jucam cu jucarii la comun

cand ne imbracam are doar 2 optiuni

cand ne culcam amandoi 1 /saptamana trebuie sa-si faca curat in camera(o cam face din placere sa aiba frumos)

lectiile le face la alegere dar treb sa faca 2 subiecte/zi

teme individuale la alegerea lui, dar sa faca divers/saptamana

restul...ma mai gindesc. oriccum incercam sa evitam scenele.
la noi functioneaza bine si rugaciunea. cand il vad frustrat, nervos il opresc de la ce face, il iau in brate si vorbim, ne rugam la Dumenzeu sa ne dea rabdare, putere, intelegere...si trecem peste momente.

unori cand plange rau, sau e f. suparat il iau in brate si ii spun "hai sa numaram pana la 10 sa ne calmam", numaram, respiram de cateva ori adinc si se calmeaza. putem discuta, imi poate spune ce are pe suflet si incercam sa gasim solutii.
i-am spus ca atunci cand tipa eu nu-l inteleg , noi nu tipam si doar cu voce redusa putem comunica.

michelle

adriuta spune:

Sarbatoresc o saptamana fara nici o criza

Intr-adevar cine are acasa un exemplar de nici 1metru, cu un orgoliu mare cat o lume intreaga, singur (si nu numai) la parinti stie ce ghieu e...sa fi mama

Chestia cu numaratul am vazut-o pe un dvd de parenting aici la noi. Merge cam asa: Mama vreau sa fac aia aia... Puiule nu e voie pentru ca... Mama vreau...Nu se poate puiule pentru ca ...hai sa vedem daca(incercati sa gasiti o solutie) ... Mamam vreauuuuuuuuuuuuuuu striga el/ea fara a te asculta ...Nu e bine sa tipi puiule pentru ca...Mamaaaaaaaaa vreauuuu...Te rog frumos sa te potolesti, se uita lumea la noi...uite 1 ...oaoaoa vreauuu...te rog frumos sa nu mai titpi...oaaaaa 2....te rog inceteaza cu tipetele si vorbim frumos, daca nu esti pedepsit... si daca nu tace si spui 3 aplici pedeapsa: nu mai ai voie la desene, sau treci in camera ta, sau nu vom merge maine...
Cand era mic functiona chiar ff bine dar a stat cu bunicii 1 an aproape si i-au cam crescut cornitele.

adriuta spune:

1-2-3 -ul e un fel de atentionare ca el se comporta gresit, nu e vb daca are sau nu dreptate...ci doar ca reactia lui de moment este gresita.

Am vazut copii care la 6 ani zbiara la parinti: Shut uuuuuupppp...I hate youuuuuuuuuuu....ca sa nu mai zicem altele si bai rele...tocmai pt ca li s-a tot vorbit frumos...parintele nu s-a stiut impune. Si nu ma refer aici la impunerea prin bataie dar copilul trebuie educat spre binele lui si trebuie sa stie ca este respectat, iubit de parinti dar... trebuie sa urmeze anumite reguli la fel ca si noi, ca asa este viata.
Puteti da cu rosii, critica si face ce vreti...personal cred ca e bine sa iti cunosti copilul, ce merge pentru unul nu functioneaza pt. al tau. Important este ca la 20 de ani sa ai un copil educat, cu bun simt, realizat si fericit... Cat de tare trebuie sa apesi pedala, cum o faci...incerci toata viata metode si tehnici noi, si totul este pentru binele lui.

Vb cantecului ....de plangeam eu de copila nu-mi plangeati voi azi de mila.
Parerea mea personala este ca eu care nu cunosc copilul cuiva si situatia acasa nu pot avea una critica cu privire la metodele de parenting ale celuilalt. Ca e bine sau rau... nu se va stii pana la 20 de ani(ai copilului) cand se presupune ca este aproape format ca si adult. Daca pot il ajut cu un sfat, cu o idee.

Deci totul este permis si posibil cand vrei sa scoti OM ADEVARAT din mogaldeata cu nasuc cat un bob de mazare.

Happy Parenting!!

Bee spune:

Personajul meu foarte orgolios are aproape 4 ani. Si cred ca ma mai asteapta zile fripte cu cel care are 2 ani. Insa, oricat am crezut ca ar merge cu altceva decat cu infinite explicatii, m-am inselat!
Una peste alta, am realizat ca au o reprezentare a lumii, foarte diferita (de noi, dar si copiii intre ei). Si pana nu te lamuresti exact de ce urla si ce anume la deranjat, parca totul e inutil. Degeaba-l numeri, degeaba-l trimiti in camera sau il izolezi, pentru ca frustrarea lui o sa ramana la locul ei.
Gratie.la, cea mai mare gresala e sa afirmi "nimic nu intelege". Intelege tot, tu nu-l intelegi pe el si nu veti un mod de a comunica eficient.
Cand face crize, il iau pe al meu cu mine intr-po camera, in urlete lui evident si incepem sa cautam ce l-a suparat in halul asta. Iau situatia si o descompun si pun intrebari. Si copilul raspunde si in scurt timp uita ca urla. Si descoperim problema, care de obicei exista, e reala si foarte mare!
Cand iesim undeva, e foarte cuminte si nu prea are iesiri. De fapt toti sunt cuminti si destul de ascultatori.
Legat de bere, explicatii si nepriceputul explicatiilor. Tatal meu ii "ofera" bere celui mic. De fapt il indeamna sa ia din pahar, asteptand reactia lui, fara sa-i spuna ca-i bere. La care cel mic spune "Nu, nu, bere".

lulu77 spune:

Bee, zau ca te asteapta zile fripte cu leutul tau de 2 ani...cunoscam un leu veritabil acasa de 4 ani.
Crizele s-au temperat enorm, numai si numai prin discutii lungi, de ma doare gura uneori si raman cu gatul uscat.dar asa am constatat ca reusim sa ne intelegm. altceva nu a functionat( pedepsit, amenintat, ca bataia nu stie ce este). am devenit, adik a inceput sa contientizeze, ca noi 2 suntem cei mai buni prieteni, si ca prietenii nu se mint, nu fac promisiuni fara sa se tina de cuvant si nu se supara intre ei, si maia les ca eu ma tin de cuvant cu orice...adik si cand e de pedepsit si cand e de laudat si sa reusim sa stam pe linia de plutire.

Sucees iti doresc