Mica olandeza Freya

Cand am aflat ca sunt insarcinata nu a fost chiar o surpriza fiindca aceasta micutza rebela a fost dorita de amandoi, dar in ziua aceea mi s-a facut o frica cumplita...De ce?...Nu as putea spune precis, poate pentru ca rugamintea mea a fost atat de repede indeplinita si pentru ca nu avusesem timp sa ma acomodez cu ideea ca o sa am un copil, al meu.
Imi cunoscusem sotul cu trei luni inainte si deja pasiunea alerga prin sangele nostru cu viteza luminii, visam inca din primele nopti de dragoste cum vom avea trei copii, doi baietzi si o fata ceva mai tarziu...dar...Dumnezeu ne-a pregatit o surpriza, in luna a patra m-am dus la control fiindca acuzam dureri pelviene si una-doua la ecograf intreb ce este, Jan deja ma tachina ca o sa fie o mica papusa in miniatura, ca ma iubeste atat de mult incat a mai vrut sa aiba una ca mine, dar mai micutza...eu nu si nu ca este baiat, fiindca vreau un baiat...si deodata il aud pe doctor vorbind cu mine in engleza: it's a little lady! Jan deja avea lacrimi in ochi, el o iubea deja...eu nu pot spune ca simteam sentimentele materne, uneori chiar mi se parea caraghios cand toata lumea dadea atata importanta acestui lucru.Pana prin luna a saptea de-abia daca puteai spune ca sunt insarcinata, dar dupa burtica se rotunjea, eu ma deprimam din ce in ce mai tare.
Micutza mea se misca noaptea ceva de speriat, incepand cu ora 1-2 cand deja era somnul cel mai dulce si tot asa de ajunsesem un zombie, nu puteam dormi noaptea...pe 27 octombrie era termenul si eu ca de obicei la control. In Olanda exista o organizatie de moase care se ocupa de femeile insarcinate chiar daca ai un doctor de familie sau vrei sa nasti in spital. Ele iti fac training-ul pentru cazul in care nasti acasa, care in procente aici este de aproape 99%, exceptiile constituindu-le strainele care nu au de gand sa nasca acasa cu moasa, sotul si o asistenta. Eu mai viteaza, zic, Ok o sa incerc, dar cu optiunea deschisa de a merge la spital. Ele zambesc, dar au fost foarte dragutze si atente toata perioada asta si inca, fiindca te monitorizeaza si dupa nastere. Pachetul de nascut acasa este ca o cutie mare de jucarii pe care o pastrezi si care este gratis, plin cu toate cele necesare, vata, folii de pus pe pat, sapun pentru copil, un scutecel, etc. Patul este ridicat pe niste suporti ca ele sa te poata ajuta mai bine, ai un fel de olita de fier pentru placenta, saci de plastic si gata astepti sa vina momentul in care suni si le spui ca ai contractii la fiecare 4 minute si apar si ele. Dupa experientza mea am ajuns sincer sa le admir pe olandeze care de la mic la mare, directoare sau vanzatoare, toat nasc acasa si isi alapteaza copii...Ok...dar soseste clipa cea mare, seara de 29, cand eu stateam in fata computerului si jucam Age of Empires cand deodata simt o misculatie in zona burticii, care nu semana deloc cu miscarile copilului, si dupa vreo juma'de ora inca una...o sun repede pe sora mea pe mobil in Romania si ne conversam ceva timp si ea care nascuse inaintea mea cu 3 ani, imi zice, asta e, nasti!
Fain, frumos, dar de ce dor asa de rau, daca sunt rare, pai alea dese, nici nu vroiam sa-mi inchipui...si soseste si Jan acasa care imi spune vesel nevoie mare, ca vine Freya acasa...eu numai de glume nu-mi ardea si ce sa spun...noaptea aceea, a doua zi si noaptea urmatoare ma suiam pe pereti din in sfert in sfert de ora sau mai rau din 5 in 10 minute ca ale mele contractii erau neregulate si tare dureroase...ce nu am facut, baie in apa calda in cada, masaj la spate, Jan mai imi facea cate o felie de paine toast cu putina margarina, ca doar asta puteam sa mananc si imi uda mereu buzele cu apa...deja calvarul dura de prea mult timp si ma vazusera 3 moase care toate ma controlau si era cumplit de dureros si eu nu ma dilatam deloc, tot la 2 cm ramasesem...in fine in dimineatza urmatoare dupa mai bine de 30 de ore de false contractii cum le ziceau ele eram 3 cm, dar nu mai suportam, cu tot cu moasa si Jan eram in drum spre spital, unde mi se pune perfuzia cu oxitocina, mi se rup membranele, de catre un doctor tanar si dragutz, de mi-era o super-rusine sa raman in fundu'gol in fatza lui...si dai si asteapte,eu urlam ca vreau un pain-killer ca nu mai rezist si Jan le zicea ca sa fac ceva, doar nu vad cat sufar, dar cand venea doctoru'parca imi mai trecea nu era asa de rau...cred ca de rusine, dar tot vroiam operatie, el nu si nu ca ma descurc si vien si ma-ntreaba ce vreau: epidurala sau o injectie in fund care o sa-mi mai ia din varful durerii cum spunea el asa de frumos...eu ma uit la Jan si incep sa ma smiorcai nitzel ca nu mai pot de durere, el se-nfurie si zice ceva pe olandeza lor si doctorul zambeste si stie cum sa ma ia: ca daca face epidurala o sa ma simt mai naspa, ca totusi el are incredere in mine ca pot sa nasc natural, doar putzina rabdare...atunci zic ok, si-mi face injectia calmanta, care numai durerea nu mi-a luat-o...de la 9:30 dimineatza pana la 17:30 seara eu ma dilatam cu niste contractii monitorizate de vedeam numai cand vin, cum urca si nici nu mai simteam cum coboara...deja eram epuizata, beam apa cu paiul si numai cu ajutorul lui Jan care ma tinea tot timpul de mana si care imi uda buzele am rezistat...la dilatatzie 9 deja impingeam cu o fortza de moarte, vine doctorul si-mi spune ok, acum trebuie sa astepti juam'de ora si dupa o sa impingi, hai sa-ti fac training-ul...tii asa si asa picioarele si tragi bine in piept si cand impingi itzi respiratia...dupa o ora timp in care tot impingeam si intretimp mai vorbeam cu ei, ca erau cinci, doctorul, stagiara,o dulceatza de femeie si frumoasa de eu numai in ochii ei ma uitam ca era genul zambareatza si nu-mi facea frica, o asistenta, moasa mea si Jan care ma sustinea si-mi mai impingea si capu'in barbie...iata ca simt ca vine si odata doctorul hars cu foarfeca de parca taia ciorapi, dar oricum nu am simtit nimic...decat ceva cald si umed pe piept...era mica chinezoaica Freya, chinezoaica fiindca are ochii migdalati, leit-poleit ai lui Jan.

Atunci am uitata de toate si nici macar obosita nu m-am mai simtit, doctorul ma cosea si eu palavrageam cu Jan despre parul ei si dac i-a taiat bine cordonul ombilical ca vreau sa iaba buricul inauntru, ca asa e frumos...in fine peste jumatate de ora eram doar noi trei si sora ne si adusese de mancare si stateam la taclale de parca asa era de cand lumea si pamantul.

E o saptamana de atunci...Freya a facut ochii mai mari, ca de pisoi, si deja a inceput sa se rotunjeasca de la laptele matern...iar parul ei putzin carliontat de la nastere incepe sa se blonzeasca ca al meu cand eram mica.

Am uitat durerile cumplite ale contractiilor in clipa in care am vazut-o pe mica eschimoasa si inchei aici sperand ca nu v-am plictisit prea tare.

Va doresc nastere usoara la toate si copii sanatosi si frumosi, Lena

Irinel spune:

Lena, sa iti traiasca papusica sa fiti toti sanatosi si sa va bucurati de ea.
Nu cred ca povestea unei nasteri poate fi vreodata plictisitoare. Mie mi-a palcut tare mult. Te-ai chinuit mult, dar e bine ca si tu si bebita sunteti sanatoase.

Pupici,

Irina si bebe(ii?) din burtica

saptamana 10 (DPN 9 iunie)

Elenalove27 spune:

Felicitari multa sanatate si fericire alaturi de mica chinezoaica Freya (sau olandeza Freya)!!!

khristin spune:

Sa cresti mare si voioasa Freia, alaturi de parinti!!!!

Cristina

clau07 spune:

Felicitari!
Sa va traiasca minunea si sa va bucurati de ea.


Claudia

danab spune:

Felicitari Lena! Ai fost foarte viteaza, curajoasa dar a meritat. Am avut si eu un travaliu lung (vreo 17 ore de travaliu si doua de push)dar fetele zambarete ale celor din jur mi-au facut durerea mai usoara. Sa va traiasca Freia!

Dana

Aalina spune:

Draga de tine si draga de ea Fiecare poveste a unei nasteri ma emotioneaza. Sa iti traiasca chinezoaica mica

ane2 spune:

Lena SA-TI TRAIASCA CHINEZOICA SI SA TE BUCURI DE EA IN FIECARE ZI mi-a placut enorm povestea ta

anita

eli spune:

Lena sa iti traiasca fetita, sa se faca o frumusete si sa fie tare cumintica! Chiar e jumatate chinezoaica? Un chinez si o romanca se intalnesc tocmai in Olanda? Uau, frumos!

O zi placuta!
Eli

danv spune:

Draga Freya, m-au impresionat chinurile prin care a trecut mama ta pentru a te aduce pe lume.
Fie ca tu,fetitza cu ochi migdalati si par carliontat sa ai o viata frumoasa si fericita !
Si sa umpli de veselie casa parintilor tai !

bb Ioana

http://www.omfs-ct.ro/ioana/pagina_ioanei.htm

lena spune:

Fetelor dragelor,

Va multumesc la toate pentru urari si sper sa se implineasca. Draga Eli tatal Freyei este olandez suta la suta, dar are ochii albastri si migdalati, ca ea acum, de aceea ii zic chinezoaica sau eschimoasa.

Numai bine si pupici pe obrajori pentru bebei