iubitul nu vrea bebelusul

iubitul nu vrea bebelusul | Autor: tati_mami

Link direct la acest mesaj

buna gravidutze :*
as vrea niste sfaturi sau pareri.Eu sunt gravida in 10 sapt si 4 zile si de atata timp incerc sa-l conving pe iubitu meu sa acepte bebelusul si el cand vrea cand nu....cel mai mult zice ca nu vrea acum ca este prea devreme.Adevarul este ca suntem de 7 luni impreuna dar ne intelegem f bine in afara de problema asta.Eu vreau sa fac bebele dar sper ca intr-un final sa ajunga si el sa-si doreasca si sa nu ma mai sacaie la cap sa fac avort.App eu am 25 ani si el 24.A trecut cineva printr-o situatie asemanatoare?cum sa terminat?totul este bine sau fiecare cu viata lui.Vreau sa precizez ca are un suflet bun este un barbat foarte bun si sensibil.Astept parerile voastre.Pup mamici cu burtici

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns danielatt spune:

In primul rand eu te felicit pentru sarcna !
Depinde foarte tare de cel fel de om este el, cat de mult te iubeste, pana la urma treburile astea se fac in doi. Un copil nu poate exista azi da iar maine nu. Nu cred ca alte fete iti pot da o reteta genral valabila. Daca tu iti doresti foarte mult, iar el te iubeste, atunci, probabil ca este un pic speriat de eveniment. este si normal.
Incearca sa discutati la rece, faceti planuri pentru perioada sarcinii, proiectati-va apoi in viitorul apropiat...astfel incat sa eliminati toate necunoscutele. Oricum, nu le puteti evita ..pe cele neplacute cum ar fi noptile agitate si nedormite, efortul tau cu un bb si si cu un barbat..Asadar, discutati toate aceste elemente pana cand ajungeti la o concluzie.

succes mult si un bb sanatos !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Nu ar fi fost mai corect sa luati decizia de a avea un copil impreuna pana sa il concepeti?
Cred ca fiecare dintre noi, deci si tu si el in egala masura trebuie sa aiba convingerea ca este pregatit pentru a avea un copil.
Posibil ca la 24 de ani sa fie convins ca nu este momentul potrivit pentru a avea un copil, ca nu este pregatit. Insa cred ca trebuia sa ia masurile de rigoare daca nu isi dorea un copil. Acum ca vrea ca nu vrea - asta e. Insa de convins pe fortatelea cum s-ar zice... nu stiu daca merge. Oricum tu vrei sa tii copilul deci fiind viitoare mama asta conteaza acum cel mai mult. El ori va accepta - ori nu va accepta se poate intampla orice, si una si alta nu exista garantii. Legal - este destul de clar dar personal orice este posibil.
Eu zic sa lasi lururile sa curga - si multe se rezolva odata cu trecere timpului intr-un fel sau altul. Vezi tu - nu e deloc simplu sa ai primul copil si la 24 de ani cu atat mai mult. Este o chestiune psihologica pentru orice barbat nu doar pentru orice femeie.

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Burtocika spune:

Cred ca nimeni nu-ti poate da un raspuns, nu exista garantii in "domeniul" asta, al familiei ...

Poate sa nu-l vrea acum si cand se va naste sa fie innebunit dupa el; sau poate sa zica acum ca e ok, dar pana nasti sa dea bir cu fugitii; sau poate sa va paraseasca si dupa ce nasti, cand isi da seama cat e de greu sa cresti un copil si cata responsabilitate implica ... Sau poate sa fie alaturi de voi toata viata si sa fiti o familie implinita si fericita ... Sau poate sa va paraseasca si peste 5-10 ani ... Exista n-spe scenarii posibile, n-ai de unde sa stii cum va fi.

Hotararea este pana la urma a ta: esti dispusa sa-ti asumi riscul de a creste copilul singura ?

Ceva planuri de viitor ati discutat, inainte de a se intampla sarcina ? Aveti scopuri comune in viata ? Relatia voastra mergea spre o casatorie sau era ceva mai putin serios ? Cred ca astea sunt intrebarile la care ar trebui sa-ti raspunzi singura si problemele pe care ar trebui sa le discuti cu el, ca sa stii incotro te indrepti si pe ce te bazezi ...

*****************************
Irina (2006) si 32+ cu
www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai coase cineva goblen ?
www.dealemele.webs.com" target="_blank">cartile copilariei mele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns costyhunny spune:

In primul rand felicitari pentru .
Acum sa-ti spun din propria experienta ca un copil schimba pe oricine in bine sau mai putin bine.(la mine s-a schimbat in bine).
Eu am 23 de ani si am un baietel de 3 luni si iti spun ca aproape aceeasi pb.am avut-o si eu cu sotul meu;cand ii spuneam ca ar fi timpul sa avem un bebe(ce-i drept dupa 5ani de relatie)el era mereu contra,ca e prea devreme,ca nu avem casa,masa bani suficienti si pt.bebe si etc.etc.pana cand l-am pus in fata faptului implinit si am avut o discutie mai serioasa si i-am zis ca eu nu vreau sa-mi petrec timpul asteptand-ul pe el sa vrea un copil(el are 30 ani)si ca timpul trece ffff.repede;si in cele din urma l-am conceput aman doi.
Dar pe periada sarcinii era fff.ganditor,speriat ca ce va fii cum o sa ne descurcam,ca la un copil ii trebuie ffff.multe si toate sunt scumpe si mai ales imi era mie frica ca el nu prea era iubitor de copii;dar iti spun ca din ziua in care s-a nascut baietelul nostru sotul meu este un alt om:iubitor,fff.atasat de baiat,se joaca ce mai este INNEBUNIT dupa el.
Asa ca sfatul meu este sa va ganditi bine amandoi si sa mergeti inainte ca toate o sa vina de la sine indiferent de situatie.
Un copil este cel mai de pret miracol al vietii si al unei femei.
sper ca ti-am fost de ajutor!
pupiki

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andacos spune:

Citat:
citat din mesajul lui costyhunny

...si in cele din urma l-am conceput aman doi.





Eu zic doar sa te gindesti foarte bine ca nu cumva sa vii peste citeva luni sa deschizi subiect cu "Tati a plecat"!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Dorsilia spune:

normal ca l=ati conceput amandoi dar presupun ca ar fi trebuit sa discutati inainte si ce se intampla "daca"....cred ca ati avut un viciu de comunicare, presupun ca el nu si-a batut capul sa te protejeze, gandindu-se ca te protejezi tu cumva si tu nu te-ai protejat, cine stie din ce motiv

este trist ca acum dati din colt in colt, facand ping-pong cu un suflet nevinovat

nu stiu cum veti rezolva situatia, dar sper sa o scoateti la capat fara mari pierderi pentru nici unul din voi

relatia voastra nu e foarte solida, nu sunteti impreuna decat de 7 luni, asa ca e de inteles ca el e bulversat ca practic s-a trezit tatic "peste noapte". Voi chiar nu ati luat in calcul la 25 de ani ipoteza ca sexul neprotejat se poate solda cu conceperea unei fiinte?

nu vreau sa judec dar mi-e ciuda cand vad ca mereu copilul ajunge sa sufere, sa pice la mijloc, ca un balast pana la urma al unei relatii esuate

aici ti se pot impartasi povesti de succes sau povesti de groaza, insa nimic concret care sa te ajute, situatia ta e unica, particulara, pentru ca fiecare dintre noi suntem unici, experientele de viata ale unora nu pot oferi garantii altora

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

buna,
eu vin cu intrebari mai practice, de ordin material :

- care este situatia voastra dpdv al locuintei ? locuiti cu parintii, cu chirie, aveti apartamentul vostru?
- aveti job ? castigati multumitor ?
- va poate ajuta cineva, macar in primele saptamani dupa nasterea copilasului?
- parintii vostri ce parere au despre aceasta situatie ? sunt la curent cu sarcina ta ? sunt de acord cu concubinajul vostru ?

mie mi se pare ca prietenul tau nu prea isi doreste sa devina tata la doar 24 de ani, de aceea te "sacaie la cap sa faci avort". din pacate nu-ti poate garanta nimeni ca prietenul tau va deveni un tata model. poate se va speria de noua responsabilitate pe care va trebui sa si-o asume si va da bir cu fugitii. dupa doar 7 luni de trai in comun nu poti afirma ca ai ajuns sa cunosti perfect un om.

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana_lex82 spune:

Un copil inseamna o responsabilitate ff mare..eu am unul de 1 an..un copil ff dorit si asteptat (de tati)..pt mine doar dorit, asteptat nu pt ca am 28 de ani si nu cred ca-s asa batrana...Crede-ma ca pt a putea sustine o familie e nevoie de 2..e ff greu sa cresti un copil singura in ziua de azi..dar depinde de ce venituri ai..ca daca iei doar indemnizatia de 600 si alocatia de 200...e JALE...La noi e mare noroc de tati..ca altfel...E ff greu..plus ca un bebe in primele luni (al meu chiar si acum) poate fi un :stres pt un om care nu-i pregatit..pt ca poate plange ff mult, zi si noapte...E destul de greu...Voi locuiti impreuna?
Parintii tai te-ar ajuta in cazul in care tati ar da bir cu fugitii?
Aveti servicii?
Sincer e cam normal ca el sa fie rezervat deoarece sunteti impreuna de abia 7 luni..poate pt el era doar o relatie "pasagera" si chestia asta il face sa se simta constrans???

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

Eu zic ca in momentul de fata decizia iti apartine, daca sa pastrezi sau nu sarcina.
Mai zic ca daca e sa o pastrezi si tatal sa plece, situatia nu e ideala, dar nimic nu iti poate garanta o situatie ideala. Exista cupluri vechi, care se destrama, exista cupluri "proaspete" care rezista peste ani.
Nu stii ce va fi miine.
Odata ce "s-a intimplat" sa ramii insarcinata, decizia iti apartine. Decizia de a nu avea copii i-a apartinut prietenului tau atunci cind a facut sex, pe care a ales sa il faca neprotejat.
El poate sa plece oricind, tu esti mama si trebuie sa fii acolo pentru copilul tau, daca pastrezi sarcina. Dar el poate sa plece oricind chiar daca miine te cere de nevasta, chiar daca iti spune ca visul lui dintotdeauna a fost sa aiba un copil.
Nu exista garantii pentru nimic in viata asta.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Matzaila_81 spune:

Cum ai ramas insarcinata?

Mergi la inceput