stiinta populara, jurnalism de stiinta

chiar acum ma uit la un program despre jurnalismul de stiinta. si mi se pare interesant. discuta despre cercetatori si jurnalisti si cum s-ar putea imbunati "colaborarea" intre ei. panelu' e format din jurnalisti, cercetatori si politicieni.
se constata ca pe parcursu' anilor s-au facut progrese, ca unii cercetatori inteleg necesitatea popularizarii stiintei, daca nu din alte motive ci pentru ca cu cat mai multi is interesati de stiintza cu atat le va fi mai greu politicienilor sa le taie din fonduri (exemplu: campania "science is vital")

de ce am deschis subiectu'? pentru ca is in cautare de ziare pe net, care au o sectiune de stiinta (in special in limba romana) sau articole de stiintza populara.
stiu doar de sectiunea Stiinta si tehnologie din Dilema veche
si poate mai discutam cate un articol-doua

dintre ziarele din strainatate
The Guardian are sectiunea de stiintza
http://www.guardian.co.uk/science
si colaboreaza cu
http://www.newton.tv/

desprecopii spune:

Bun subiect de discutie. Parerea mea este ca cercetatorii fac un serviciu stiintei iesind din sfera exclusiva a publicatiilor de profil... Cred ca orice ziar sau publicatie care isi respecta cititorii are la acest moment o ribrica de stiinta-tehnica.
Daca pe vremuri, asteptam cu infrigurare acele cateva minute de la Teleenciclopedia, acum avem fericirea sa avem Discovery Channel sau National Geographic ... non stop. Tendinta de consumerism a stiintei este evidenta si mie mi se pare benefica.

Uite si Daily Mail are sectiune de stiinta http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/index.html



Sanatate si o zi cu soare va doresc!

**************
Linkurile mele: Supereva.ro | Blogul meu | www.facebook.com/#!/desprecopiicom" target="_blank">DC pe Facebook

beren spune:

Disponibilitatea oamenilor de stiinta de-a populariza subiecte de interes si de-a ajuta prin diseminarea de informatie este veche, chiar daca nu pare ca-i asa.

Un caz bine cunoscut este povestea lui Michael Faraday, geniu experimental in fizica, care nu avea o educatie formala in stiinte. Era insa foarte pasionat, avea o intuitie extraordinara, asa ca mergea la cursurile de seara gratuite adresate audientei generale, tinute de Humphry Davy, un fizician si chimist celebru. Interesul sau a fost apreciat de catre Davy, care mai tarziu l-a promovat ca asistent, ceea ce a devenit inceputul unei cariere ilustre in stiinte.

In zilele noastre, mediul electronic faciliteaza cu mult comunicarea dintre specialisti si ceilalti. Cateva resurse utile au fost deja indicate in acest sub-forum:

- Webinars (web seminars) de la site-ul TED (vezi subiectul "fierbinte" de mai sus), unde gasiti prezentari oferite de oameni faimosi precum Benoit Mandelbrot (“Fractals and the art of roughness”), Steven Strogatz (“Synchronization”), sau Robert Lang (“Origami”);
- Blog-ul de matematica al lui Steven Strogatz mentinut de New York Times, "Elements of Math";
- prelegeri si emisiuni realizate de regretatul Carl Sagan (cunoscut in special pentru seria "Cosmos").

Exista si alte eforturi in acest sens, mentinute de diferite institutii din lume, ca Institute of Physics (IOP) care face posibile:

- seriile de webinars http://physicsworld.com/cws/channel/multimedia/webinars
- un blog colectiv http://physicsworld.com/blog/

Desigur, este cateodata si mai util ca asemenea comunicari sa fie comentate "live" intre cei interesati, pentru o mai buna intelegere a continutului.

Adela99 spune:

si despre bosonu' Higgs s-a discutat pe forum, da' io nu prea intelesei mare lucru :(
prezentarea www.guardian.co.uk/science/video/2010/oct/05/brian-cox-quantum-mechanics-higgs" target="_blank"> asta de un pic peste zece minute m-a mai luminat, mai ales minutu' shapte

si ca sa vedeti cat de putine stiu, azi am "descoperit" ca masa Pamantului are doar 0,06% apa si ca probabil apa care acopera suprafata Pamantului cu peste 70% (asta stiam) provine de la ciocnirea cu comete la momentu' potrivit (asta nu stiam)
e dispus cineva sa ne spuna mai multe despre asta?

multzam de link-uri
beren pentru rabdare; "repetitia e mama invataturii" :) foarte valabila in cazu' meu. io nu prea am rabdare si cand primesc o lista de link-uri, obosesc. trebe' sa le iau bucatzica cu bucatzica si si atunci se produce un amalgam in capu' meu

Adela99 spune:

jurnalistii din programu' amintit spuneau ca cercetatorii iau contact cand au nevoie de bani si cand au primit bani.

beren spune:

Foarte urat din partea jurnalistilor, in cazul asta.
Se intampla si ce spun ei, dar nu e regula.
Iar ignorand acele cazuri (care nu-s neglijabile) de voluntarism adevarat, jurnalistii in cauza fac o eroare foarte mare.

E ca si cum eu as spune aici ca jurnalistii scriu numai tabloiduri de prostit cititorii, si ca Watergate a fost o exceptie.

Mai sunt multe de spus. Despre jurnalism si despre compozitia Terrei.

capcaunul spune:

Intalnirea dintre oamenii de stiinta si restul lumii este dificila. Nu e vorba de intalnirea fizica, ci de cea spirituala. Asta pentru ca putini dintre primii stapanesc arta de a se face intelesi in limbajul comun, iar dintre ultimii nu toti pot urmari pana la capat o expunere stiintifica, chiar daca-i facuta in limbajul comun.

Arta de a transpune in limbajul comun niste idei si teorii abstracte se bazeaza pe analogii. Insa nu orice om de stiinta reuseste sa gaseasca analogiile cele mai potrivite. De cealalta parte, capacitatea de a intelege o idee sau teorie abstracta pornind de la analogii se sprijina pe un anumit nivel de cultura si pe logica.

Prin analogie se incearca explicarea unui fenomen sau obiect din afara experientei comune folosind un fenomen sau obiect din experienta oamenilor obisnuiti. In felul acesta se faciliteaza accesul catre intelegerea unor fenomene si obiecte mult mai complexe.

E drept ca analogiile au limitele lor. Si din analogie in analogie constructia nu poate merge prea departe. Bineinteles ca cel care doreste o intelegere mai profunda trebuie sa faca pasul de la stiinta populara la cea formala, dar rolul popularizarii stiintei nu este de a explica totul ci de a deschide mai larg usa stiintei, lasand sa se intrevada ceva mai mult din frumusetea acesteia si facilitand accesul celor ce doresc sa pasessca dincolo.

Analogiile comporta multe riscuri. Precum cel al extrapolarii la nivel abstract pornind de la extrapolarea la nivelul analogiei. Cel care popularizeaza o idee sau teorie stiintifica trebuie sa aleaga analogiile cu grija, tocmai pentru a evita tentatia extrapolarii. Compromisul dintre simplitatea unei analogii si restrictiile care i se impun este greu de gasit, de aceea avem atat de putini savanti ce s-au facut intelesi de publicul larg.

Un exemplu de analogie prost aleasa este explozia pentru explicarea teoriei Big Bangului. Analogie care de fapt nu explica nimic ci doar socheaza. Wow! Cea mai mare explozie! Ce-a explodat? Cine s-a facut tandari?

Jurnalismul de stiinta este la aceasta granita dificila intre stiinta si experienta comuna. Cel care practica acest tip de jurnalism trebuie sa aiba ceva pregatire formala, altfel articolele lui vor avea multe bube, dar si talent jurnalistic pentru a scrie articole placute, captivante, incitante. Incintante, adica sa-i imboldeasca pe unii sa sape mai departe si, mai ales, mai serios. Evident ca cei mai buni jurnalisti de stiinta sunt oamenii de stiinta care poseda talent jurnalistic (sau echivalent, jurnalistii care au un premiu Nobel intr-o ramura stiintifica )

Adela99 spune:

povesteste, daca esti dispus.

si pe mine m-a mirat comentariu', fuse de fapt un sociolog (si unii - majoritatea jurnalistilor ii tinura isonu') care facuse un program cu interviuri cu cercetatori in ale biologiei cu tema homosexualitate; despre gradu' de mostenire si factorii de mediu. pornise la drum cu cateva studii britanice care au ajuns la concluzia ca homosexualilor le e mai greu sa se orienteze in spatiu si ca asta chipurile ar fi o trasatura feminina :) toti cercetatorii pe care i-a intervievat si-au dat ochii peste cap, au ras zeflemitor, samd cu exceptia unuia care a spus ca e mai bine sa fi deschis la orice teorie inainte de a rade zeflemitor. va spusei ca majoritatea erau din scandinavia? suedezi, norvegieni si unu' din Anglia. nush daca are vreo relevantza.
io consider (ma rog, atat cat is io capabila sa discern) ca jurnalistii astia erau de calitate. si pana la programu' asta am crezut ca cercetatorii scandinavi is mai deschisi catre multzime :)

capcaun, ai sintetizat, zic io, foarte bine situatia.

beren spune:

Sunt foarte dispus.

Alte resurse imi lipsesc, cateodata. De exemplu, timpul.

Insa pot sa fac un comentariu scurt chiar acum: multi oameni de stiinta dedica efort, atentie si timp considerand cu seriozitate teorii "alternative", chiar atunci cand ele se dovedesc a fi doar rodul ignorantei sau incompetentei.

Sunt multe cazuri de "crack-pots" in fizica si matematica, oameni care (demonstrabil) nu stiu despre ce vorbesc, insa au o explicatie pentru tot.

Asa, ca cineva care nu stie absolut nimic despre DC, venind sa explice de ce beren scrie 10 mesaje, adela 15 iar capcaunul 7 (exemplu ipotetic).

Oamenii de stiinta citesc acea "teorie" si o analizeaza cu aceleasi metode ca orice alta teorie: riguros, logic, in baza empiricismului, etc. Foarte multa munca, dar nu exista alta cale de-a demonstra ca e nonsens.

Sunt de acord cu jurnalistii ca "datul ochilor peste cap" nu este o atitudine profesionista. "Zeflemirea", nici atat.

b.nica spune:

Bine zis,poate si restul,dar ma opresc aici pt. ce am de zis.
Numai ce am terminat de citit cartea lui Neagu Djuvara "Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti" si in efervescenta impresiilor am si eu o mare nelamurire pe care sper sa mi-o edifice cineva luminat:exista o preocupare concretizata cu publicatii serioase legata de analiza/importanta limbii unui popor si concluziile/consecintele istorice care decurg de aici?

Perioada migratiilor este mai putin cunoscuta dar avem limba noastra pe care eu o consider ca are valoarea unui "cod genetic".
Daca luam in consideratie cuvintele preluate de la alte popoare si mai ales scopul pt. care au fost preluate(social,politic,militar)putem sa clarificam istoric anumite lacune.
Astfel,anumite speculatii nu-si vor mai avea rostul.

anca_a spune:

Adela, mie subiectul asta (deschis la forumul asta inca de anul trecut) mi se pare mult mai important decat doar la nivelul discutarii de "un articol-doua".

Pentru ca este vorba despre impactul asupra vietii fiecaruia iar prin aspectul educativ, e vorba in primul rand despre copiii nostri si viitorul lor.


Aici si aici sunt doua articole recente relevante pentru discutie.

Asadar, pentru un om de stiinta competent, integru si dedicat comunicarii efective cu publicul larg, situatia este dificila din mai multe puncte de vedere.

Inainte de toate, e vorba despre nivelul de expertiza la care este purtata discutia.

De exemplu, un participant ipotetic la subiectul despre "imortalitate" de la acest forum ar putea fi expert in teoria lui Stuart Kauffman despre "life emergence" in sisteme complexe si in cazul asta ar putea impune celorlalti participanti la discutie un nivel minim de expertiza, pe care probabil ca nu-l au.

In calitatea sa de profesor de biochimie si biofizica, educat la Darmouth, Oxford si UC, castigator al premiului MacArthur, Dr. Kauffman (si deci un ipotetic colaborator al sau in cercetare) se foloseste de concepte si rezultate bine-cunoscute in formalismul Keldysh sau metoda Peliti. Insa cum ar suna un dialog intre acest expert si ceilalti participanti la "discutie"?

"Draga corespondent, daca vei calcula functia Green de ne-echilibru pentru starea cuantica cu nivel de ocupatie n si vei integra in planul complex urmand conturul Keldysh potrivit, vei obtine o functie de amplitudine care prin transformarea Peliti iti demonstreaza ca in spatiul Fock nu este posibil existenta de structuri ierarhice conform teoriei lui Kauffman. Asadar, nu se poate vorbi despre "viata" in ciclul termonuclear (de tip Bethe) al stelelor, si cu atat mai putin la nivelul macro-structurilor galactice. Acest gen de nonsens este dezavuat frecvent de catre editorii jurnalelor reputabile de astrofizica, care-i trimit pe inocentii entuziasti (dar neinformati, un eufemism pentru inculti) fie inapoi la scoala, fie la jurnale de pseudo-stiinta sau SF cu iz "academic"."

Chiar daca argumentul de mai sus este complet, corect si formulat cu cele mai bune intentii, diferenta de cultura stiintifica dintre interlocutori ar da impresia de lipsa de bunavointa din partea celui cu expertiza, desi adevarul ar fi altul: simplul efort de-a comunica demonstreaza interesul pentru dialog.

Cu atat mai mult, atunci cand profesionistii fac efortul de-a comunica cu publicul larg intr-un mod cu adevarat accesibil, atitudinea lor ar trebui apreciata pe masura. Pentru ca un dialog real cere efort din ambele parti iar eforturile respective (de naturi diferite) trebuie respectate reciproc de catre interlocutori.



Edit: al doilea link spre articole ducea aiurea, am corectat.