Cum faci fata conflictelor si stresului asociat

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ionica spune:

Blue eyes,
Marea mea calitatea este aceea de a ignora oamenii care-mi genereaza stres.
Am reactionat asa findca si deoareceasa am avut eu chef in acel moment sa-ti raspund.Tu stii foarte bine la ce ma refeream cand am spus ca tu ma astepti de mult la colt cu maturoiu!
Iar cum tu ai pus intrebarea la misto,tot la misto ti-am raspuns si eu,este corect nu?
Nu pari a fi prostuta si sa nu stii ce inseamna opinant,dar tu oricum ,iti place sa arati in public cat de bine ai invatat la scoala si ce frumos ai trecut tu bac-ul la literatura

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blackgirl0 spune:

Ioi, Ionica si Blue eyes, nu prea faceti fata cu brio la stress si la at(z)at(z)at!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

nici fara brio :))))

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns chatonel spune:

Citat:
citat din mesajul lui Didididi

Pentru ca lucrez intr-un fel de corporatie, m-am lovit si eu de situatiile expuse de tine. Ce am invatat este ca:
-profesional trebuie sa imi fac cat pot de bine treaba, ca sa nu se poata reprosa nimic/aproape nimic;
-sa nu iau nimic personal, pentru ca barfitorii toaca marunt pe toata lumea, fara sa tina cont de nimeni, deci evident nu pot sa ma sara tocmai pe mine;
-sa nu fac parte clar din niciun grup si sa evit sa particip la discutiile care iau tenta de barfa personala;
-sa ma inconjor de persoane pozitive cu care sa ma ajut profesional in realizarea taskurilor si daca pot sa si invat ceva pe plan personal.

Clar ma ajuta faptul ca lumea in genere ma percepe ca o persoana saritoare.

Didi si bb Mihail (22.08.2008)


sint perfect de acord, as schimba un singur lucru: trebuie sa faci parte dintr-un grup, ori sa ai simpatizanti, pentru cazul in care vei avea nevoie de sustinere. Si, si pentru asta trebuie sa fii bine vazuta pe plan profesional.
Daca e asa, vei avea de partea ta cei care sint tot "oameni drepti", cu coloana vertebrala intreaga si care vad lucrurile ca si tine, adica spun un NU hotarit birfelor si calomniilor (ca birfa e nevinovata pe linga calomnii) si-si vad de treaba lor.
Iar cind se va intimpla sa fie vorba de tine in discutii calomnioase, nu vei fi pusa la zid de cei pe care tu ii respecti si care te respecta, si a caror opinie conteaza pentru tine.
Ca una e sa fii birfita de secretara care doar asta are de facut si alta e sa fii birfita de colegi... care in general vizeaza discreditul profesional pentru ca ei sa urce cu o treapta mai sus, sunindu-se pe "cadavrul" tau.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Didididi spune:

Poate ma marcheaza actualul loc de munca, dar am ajuns la concluzia ca daca esti clar intr-o tabara, sfant sa fii, celelalte tabere tot ti-o trag de cat ori pot. Asa daca nu esti clar in niciuna si pendulezi cand cu unii, cand cu altii, nu te au in vizor tot timpul.
Dar clar tb sa fii bun profesional si sa dai dovada de impartialitate sau macar de neimplicare personala.

Didi si bb Mihail (22.08.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns chatonel spune:

se poate sa fie mai agresivi colegii tai; aici taberele se bat mai ales unde e un os de ros, nu chiar degeaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns giulia71 spune:

Am intalnit si eu de-a lungul vremii astfel de persoane, puse pe barfa.
Acum am invatat sa recunosc barfitorul cam de la inceput, iata cateva tips-uri:
-sunt lipsite de rabdare, adica chiar daca esti nou, nu se pot abtine sa nu barfeasca pe colega care abia a iesit pe usa;
-se vaita incontinuu cat au de munca si cat de incarcata este;
-au un aer atotstiutor;
-e miel cand apare seful direct, foarte mieros cu el
-ramane des peste program, nu pentru a munci, ci pentru a da raportul
-de regula e un tip de om slab profesional, supravietuieste numai din asta;
-si nu e chiar tanar, are ceva statut in firma.

Revin

uneori gandesc prea mult....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Didididi spune:

Chatonel, pai taberele sunt date de top management; ceilalti se impart dupa ei.Deci au si ei de ros un os mare.

Didi si bb Mihail (22.08.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns salcia spune:

Va multumesc tuturor pentru raspunsuri (si sa nu cadem in capcana de a da in conflicte chiar la topicul asta ).

Asa cum spuneam, eu in general evit conflictele, cred ca genereaza doar stres suplimentar si nu au cum sa duca la rezolvarea unor probleme. Si cred eu ca sunt o persoana destul de diplomata si cu tact... pana la un punct (de ex., daca sunt acuzata pe nedrept de niste lucruri absurde, cum mi s-a intamplat, ma apar totusi, ca nu pot sa nu reactionez). Iar treaba mi-am facut-o intotdeauna foarte bine, nici nu se putea altfel, pentru ca aveam responsabilitatea unor rezultate foarte clare. De asemenea, sunt si saritoare, am ajuns chiar la concluzia ca poate sunt "prea" saritoare, asa am ajuns sa tin locul a patru persoane la fostul job, iar pe unii colegi sa-i ajut nu numai cu probleme profesionale, ci chiar si personale (culmea e ca apoi am aflat ca si ei infigeau cutitul...).

Nu sunt o persoana ranchiunoasa, care sa poarte pica, mai degraba sunt genul care analizeaza si despica firul in 4 la infinit, sperand sa inteleaga ceva si sa vada what went wrong. Probabil ca solutia ar fi mai multa (mult mai multa) detasare si obiectivitate, numai ca, atunci cand petreci minim 12 ore pe zi la serviciu, e cam greu sa te detasezi (de fapt, cred ca eu petreceam 12 ore la serviciu, si cateva acasa gandindu-ma tot la job). Si recunosc ca nu sunt genul detasat, ci mai degraba cel framantat, din pacate (din afara par intotdeauna calma si vesela, pe dinauntru sunt mai mereu intr-o furtuna).

A, si vroiam sa mai spun ca nu numai romanii au apetenta asta pentru mismasuri si jocuri de culise, eu am lucrat cu expati la nivel inalt, iar ei participau si incurajau din plin genul asta de "politica". Si erau si barbati... Daca as analiza cumva diferenta intre barbati si femei in privinta asta, cred ca, din cate am observat, barbatii nu au scrupule cand vor sa-si atinga un scop, in timp ce femeile, de multe ori, o fac gratuit. Adica e o diferenta de motivatie, caci rezultatul e acelasi, respectiv traumatizarea si terorizarea celor din jur.

Ma gandesc ca poate cazul meu a fost mai deosebit, pentru ca efectiv am dat de persoane cu probleme psihice (exista un anumit background, copilarie nefericita, parinti abuzivi, nenumarate tentative de suicid etc.) in pozitii foarte importante, si din pacate, in gratiile sefului (nu am reusit niciodata sa inteleg cum o ditamai corporatia poate sa tolereze un astfel de om, dar asta e un alt subiect). Cand persoana respectiva incepea sa tipe, sa urle, sa se manifeste foarte violent, plecam si o lasam balta (nu va spun ca ne-a amenintat intr-o zi, pe mai multi colegi, ca ne "crapa capul" daca nu iese bine nu stiu ce - si nu era sefa noastra, doar lucram impreuna pe un proiect). Stiam si ca ma denigreaza in fata sefului, avea obiceiul sa inventeze diverse lucruri, dar ce puteam face? Cum poti discuta cu un astfel de om, daca el in mod evident nu e in toate mintile?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:

Sunt genul de persoana care nu prea intra in conflicte si nici nu le atrag, la locul de munca sunt perceputa ca fiind in tabara neutra si am "privilegiul" de a afla ce barfesc cei pro conducere sau anticonducere Cum resesc?
-daca am o discutie cu un coleg si in ea se strecoara o informatie despre vreun eveniment sau alt coleg nu spun nimanui nimic.
-daca aflu o chestie de "ultima" ora nu spun nici ca nu stiam, nici ca stiam...."wau acum aflu....ce chestie, nu stiam!" uneori asa e alteori stiam din alta parte, dar nu am jucat rolul de raspandac!
-daca cineva imi face vreo dezvaluire intima, nu cad in capcana de a face si eu vreo marturisire pe aceeasi tema, ca de cele mai multe ori e o momeala.
-nu transmit mesaje prin intermediari, ci spun direct persoanei in cauza ce am de comunicat


Mergi la inceput