Brumarei si Craciunite nov.dec.2011 (19)
Raspunsuri - Pagina 20
madabout2003 spune:
Brambu si pe mine m'ai emotionat
! Nasterea lui S mi'a adus aminte de nasterea lui Emily. Eu am avut fisura a sacului amniotic la 37.2 saptamani, mi'au provocat nasterea la 6.30, contractii nasoale intre 9-13, apoi peridurala, boierie dar nu ma dilatam, eram numai cu al meu, mama trebuia sa vine la o saptamana..prevazusem nasterea la termen 
! La fel mi'a pus'o pe burtica de cum a iesit (de fapt aici iti spun da dai mainile sa o tii de subtioara si practic o scoti tu 
, nebuni, mi'era frica sa nu scap copilul si lor le era sa ma faca sa particip ..), si mi'a lasat'o vreo 20 de minute cat mestereau la mine acolo, eram doar noi trei, privindu'ne cu ochii mari si plini de lacrimi/stele/sperante...Tati a taiat cordonul, apoi au spalat'o si cantarit'o in aceasi camera, si am plecat toti 3 in salon. Si a ramas cu mine din prima clipa pana am plecat acasa 
Doamne ajuta sa fie totul bine si de data asta, e tot ce imi doresc..
MADA mamica de www.comboost.com/Gallery/GalleryDisplay.aspx?r=7359578&ab=1&n=0" target="_blank">Emily 07/08/07 si 
8+
ane2 spune:
Brambu ce poveste frumoasa
Anna ai fost o curajoasa,eu nu am avut curajul tau, dupa 6 ore de chin si dilatatie ioc am cercut cezariana.Am avut norocu sa am un dr extraordinar si in nici o ora m-au bagat la operatie.
Sotu chiar vroia sa asiste asta daca nasteam normal insa cand au inceput durerile toti nervii mei pe el i-am aruncatOricum nas fi acceptat sa ma asiste , nu mi se pare ok ca sotu sa ma vada in halul ala nu e o imagine placuta, parerea mea.
Ma luat o foameeeeeeeeeeee
Anita mami de printesa, Rachella Alexia -17.o1.2004
si 7 sapt
abramburika spune:
ane - si eu gandeam asa inainte de prima nastere . Sa nu ma vada sotul in chinurile nasterii, da' mi-am schimbat total parerea acolo, pe loc. Nu vroiam pe altcineva sa fie alaturi de mine, sa impartim noi momentele alea unice. Acum nici n-as concepe altfel si ma bucur ca aici le dau voie si taticilor. Bineinteles, daca se simt in stare, nu ii obliga nimeni.
La a doua nastere, cred ca eram dusa cu capul daca ma chinuiam singura, numai cu moasa. Mi-a fost de un real ajutor psihic.
******
Lacrimile sunt limbajul tacut al durerii.
Se premo la mano, mi batte più forte ancora:
Sai tu dirmi perché batte così?
Perché il mio amore per te sta tutto qui!!!
bellasamoyed spune:
buna fetelor....
imi pare rau ca gasesc asa vesti proaste pe aici.
Many imi par sincer rau pentru pierderea ta...ma rog la Dumnezeu sa te intareasca.
eu nu prea mai am noutati....m-am ciondanit ieri cu sotul din cauza soacrei si nu mi-a mai trebuit nimic, saracu si-a dat seama ca a gresit si baga in sema fitzele lui maicasa si aseara nu stia ce sa imi mai faca. mai ales ca ma luase durerea de cap(ca in fiecare seara de vreo sapt, nu stiuc e sa mai fac) si in plus am mai avut si niste crampe de am zis ca mor. ieri ca niciodata de cand sunt gravi m-am constipat...si sa te tii nene seara ce durere m-a luat.
in rest nu mai am rabdare sa vina odata data de 19 sa fac eco ca deja stau cu morcovul mai ales cu toate intamplarile nefericite de aici
.
ma rog la Dumnezeu si sper din tot sufletul sa fie totul bine cu bebe, sa se dezvolte normal, sa creasca off ce sa zic sa fie bine. eu m-as duce si azi la eco da ma mai pondereaza sotul si nu ma lasa. mi-a zis ca daca doamne fereste e ceva ce pot face? si are dreptate, asa ca stau cumintica si astept eco.
plus ca dupa eco pe 27 plec in concediu si acolo chiar ca nu mai am motive de cearta cu al meu, de nervi etc
hai ca am scris cam mult
p.s: diseara trb sa merg la o onomastica si maine la un botez....doamne si nu am nici un cheffffff
fetelor e urat sa ma imbrac la botez in blugi? nu m-am mai imbracat asa niciodata eu eram numai la rochita. da nu am chef
Cu ajutorul lui Dumnezeu sunt 
+12
samburelul meu
abramburika spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui bellasamoyed buna fetelor.... p.s: diseara trb sa merg la o onomastica si maine la un botez....doamne si nu am nici un cheffffff fetelor e urat sa ma imbrac la botez in blugi? nu m-am mai imbracat asa niciodata eu eram numai la rochita. da nu am chef |
Depinde unde, la biserica sau la petrecerea de dupa? Daca e la biserica, merge, zic eu. Eventual compensezi cu o bluzita mai deosebita. Daca e la petrecere ... parca, nu.
******
Lacrimile sunt limbajul tacut al durerii.
Se premo la mano, mi batte più forte ancora:
Sai tu dirmi perché batte così?
Perché il mio amore per te sta tutto qui!!!
Bianca77 spune:
Irina, Ralu, aveti dreptate cu atitudinea optimista si ganditul pozitiv. Cu siguranta e mai usor cand ai trecut o data prin experienta aceasta cu succes si ai deja un copil sanatos si frumos.
Cand insa ceasul biologic incepe sa ticaie ireversibil, ai sarcini pierdute in spate, ai un diagnostic de infertilitate si auzi despre toate experientele astea nefericite, sincer e f greu sa ramai relaxat si optimist!
pe mine m-a dat f tare peste cap povestea lui Many, prin cate a trecut ea, cati ani de incercari, FIV, cat timp, energie, sperante, analize, bani, etc... sincer trebuie sa fii f tare ca sa mai poti indura atatea . si apoi sa iti mai doresti sa o iei de la capat 13 +
www.psychosomatics.be
roxycod spune:
Many,
TREBUIE sa fii tare. Stiu atat de bine ce simti...
Mai intai este socul, nu poti sa crezi, apoi plansul neconsolat de nimic, apoi incapacitatea de a vorbi cu nimeni despre ce simti, apoi pe masura ce te gandesti nu intelegi de ce s-a intamplat, apoi vrei sa treaca mai repede durerea fizica...E un amalgam de sentimente greu de exprimat. Urmeaza frustrarea, urmeaza impietrirea. Eu de exemplu sunt foarte sensibila in general la suferinta altora, la greutatile chiar si materiale ale unora...Ei bine, saptamana trecuta nu m-a mai impresionat nimic, nu am putut sa mai dau 1 leu la cersetori...Chiar simteam ca nu inteleg de ce eu traiesc iar bebele meu nu. Apoi un fel de gelozie nejustificata fata de cele care au nou-nascuti in brate desi rational stiam ca e o tampenie. Apoi ma uitam cu jind la femei insarcinate...in fine e greu de tot de descris.
Apoi nu intelegi de ce partenerul nu are aceleasi reactii ca si tine, ai vrea sa il vezi si pe el poate plangand, ti se pare ca nu are cum sa te inteleaga. Uite, citeste aici (in sectiunea early pregnancy loss), tot ce simti e perfect normal http://www.nationalshare.org
Si durerea se va alina pe masura trecerii timpului.
Eu nu am putut intra pe acest forum o saptamana, nu stiam cum sa va spun nici voua.
Dar in fiecare zi parca simt o imbunatatire. Asa vei simti si tu. Parca incet incet incep sa ma reapropii de Dumnezeu (pana acum am simtit ca m-am indepartat complet si am fost chiar furioasa pe EL), parca incerc sa nu mai inteleg ceva ce e de neinteles, incerc sa ma bucur de ceea ce Dumnezeu mi-a daruit deja, incerc sa ma gandesc la sarmanul Iov care spunea: Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat. Capul sus!
Ruxulic, sunt sigura ca ne vom reintalni in cateva luni la o noua odisee :))
Daca simtiti nevoia sa vorbiti cu cineva care trece prin aceeasi durere ca si voi, va rog sa-mi scrieti pe adresa codrutacirstea@yahoo.com
VargaSilvia spune:
Buna seara, va multumesc de mesaje,si ma bucur ca m-ati primit si pe mine in gasca voastra.
Ultima menstruatie in data de 17.03.2011 iar data probabila a sarcinii este in 22.12.2011. abia astept sa pot sa corespund mai multe despre sarcina cu voi, si se ne putem cunoaste mai bine. O seara faina la toate si ne auzim pe maine.
noapte buna......si astept un raspun de la voi in legatura cu vomitatu daca ati gasit o solutie , deoarece la mine se intampla in fiecare zi, am luat niste medicamente de vomitat dar am renuntat la ele deoarece nu ma ajuta cu nimik.papa
Silvia, 8 saptamani