ALEXANDRU-FELYXUTU NOSTRU DRAG

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

ALEXANDRU-FELYXUTU NOSTRU DRAG | Autor: rary_85

Au trecut aproape 6 ani de cand a venit pe lume, comoara noastra de baietel,Alexandru-Felyx,botezat astfel incat sa poarte numele noastre,jumatate de la mami si jumatate de la tati :)

Imi amintesc cu muuulta placere si muuulte emotii acele momente,fiecare clipa prin care am trecut si retraiesc,de fiecare data cand povestesc,minunea acelui moment al nasterii printisorului nostru !!!

A fost cel mai fericit eveniment,UNIC,a fost o etapa care avea sa schimbe cu totul cursul vietii noastre de pana atunci,si chiar daca el este baiat,as vrea sa-i ramana ca amintire aceste randuri despre primii lui pasi in viata,venirea lui pe lume,care ne-a adus atata bucurie!!!!

Vreau sa stii ca ai fost un copil dorit,ca mami si tati au vrut un baietel,iar Dumnezeu ne-a indeplinit dorinta,si ca desi,nu eram pregatiti sa devenim parinti(poate eu,mai putin :D),am fost fermi in hotararea luata si-am mers inainte,cu o imensa fericire sufleteasca,dar si trupeasca,pt.ca se reflecta in toata fiinta noastra, mandria ca vom fi parinti!

Eram in anul II de facultate,mai exact pe la sf. anului 2004,inceputul anului 2005,cand la un control ginecologic ni s-a confirmat ca DA,este o sarcina,ca totul este in regula,asta pt.ca desi am facut un test,care a iesit pozitiv,am mai avut ceva sangerari,fff putine,ceea ce ne-a pus in dubiu,si-am asteptat sa vedem daca intr-adevar voi avea menstruatie,fapt ce nu s-a mai intamplat,decat acea "insemnare",cum se mai spune printre cei mai in varsta ;) Asadar,am dat de veste tuturor din familie si ne-am asumat calitatea de viitoare mamica,respectiv,viitor tatic :)

Dragul mamei baietel,as vrea sa stii ca eram fff fericiti,ca eram cea mai mandra,ca te-am purtat in pantece la toate examenele,ca te-am "scolit",inca din burtica,ca erai mangaiat de toti colegii mei,sa le porti noroc,ca am fost oarecum privilegiata si tratata cu mare respect,ca m-am simtit extraordinar,atat in mediul studentesc,cat si in cel familial.Am fost o mamica tare frumoasa,rasfatata si m-am ingrijit de tine,m-am rugat lui Dumnezeu sa fii sanatos,sa fii un copil normal si rugamintile ne-au fost ascultate.

Imi amintesc ca te-am simtit pentru prima data miscand(pe la 4 luni),in timpul unui examen(la geomorfologie)...a fost un moment unicat,nu m-am putut abtine si-am dat de veste tuturor celor din sala,am tulburat putin linistea examenului,dar ce mai conta?....starnisem deja curiozitatea celorlati! mi-am revenit in fire si am continuat sa ma concentrez,pt.ca,nu-i asa,trebuia sa luptam amandoi sa trecem cu bine peste tot! Si...am reusit pana la capat,amandoi,2 invingatori!!!

Ai fost un baietel tare cuminte,probabil te-ai simtit bine la mine in burtica,eram tare mancaciosi ;)),eu putin mai somnoroasa,asta poate din cauza oboselii datorata stresului din sesiune,insa,vreau sa stii ca eram ffff activa...mami invata la facultate,in ziua examenului(rusinica,da,dar nu mai puteam seara sa invat,dupa o zi intreaga la cursuri si cu naveta :D),ma prezentam printre ultimii,pt. ca numai asa aveam mai mult timp sa acumulez informatii si am reusit de fiecare data,dar numai pt. ca M-AM DESCURCAT prin fortele proprii,chiar invatam...poate vei dobandi aceasta capacitate a mea,de a acumula informatii rapid,intr-un timp scurt,dar in acelasi timp sa ramai si cu ceva cunostinte ;)

Este adevarat,da, am avut parte de mai multa atentie...chiar imi aduc aminte de o intamplare frumoasa,haioasa...eram la ultimul examen(ceva cu solurile din Romania...urat,nu mi-a placut),eram tare stresata pt. ca, fiind un examen mai greu,asta si din pricina prof. univ. care era mai dur,am hotarat noi sa-l lasam la urma...eram toti foarte speriati,toti cei care ieseau erau fff dezamagiti si spuneau ca asa,si asa,si asa...de nu mai stiam nici eu de mine! Trebuie sa-ti spun ca tati tau a fost alaturi de mine,m-a insotit,pt. ca se temea,fiind aproape de data pe care medicul a specificat-o pt. nastere(1-3iulie),sa nu patim ceva din cauza emotiilor.Asadar,eram foarte precauti.Mi-am luat inima-n dinti,si-am hotarat ca voi intra cu urmatorul grup de 4 colegi,fie ce-o fi! Nu eram atat de pregatita,dar nici fara a stii ceva din cursuri nu ma prezentam...si...am intrat,prima...aveam o mie de emotii,ma temeam,incercam sa-mi mentin calmul,ca nu cumva sa-ti provoc tie o stare de agitatie,pt. ca mama transmite starile ei copilului,el simte tot ce simte mamica;)M-am asezat in banca,dupa ce am tras biletul...offf,nu prea eram pe subiect,dar 2 itemuri din trei le stiam,unul,chiar in totalitate:D si...ghici,m-a luat prima la intrebari; un nod mi s-a ridicat in gat,imi stapaneam insa,emotiile,cand...surpriza!!! si acum imi rasuna in urechi cuvintele d-lui prof.univ.:(Ia zi,Rarisa...cate subiecte stii? am raspuns concis,sincera...doua. Si dansul a spus:ok! Stii ca pt. fiecare ai cate 3 puncte,deci:3+3 fac 6,plus un punct din oficiu 7,pluuuuuus...unul de la mine,fac 8...si esti liberaaaaaaaa!!!!) Am crezut ca visez,am insistat sa ma asculte,totusi...dar,nu,mi-a cerut carnetul de student,in care a trecut nota 8,mi-a urat nastere usoara,m-a intrebat ce vei fi,si m-a indrumat sa-ti pun numele Stefan,caci asa il chema pe dansul...noi ti-am ales,insa, un alt nume,special,ca tine,dealtfel...ALEXANDRU-FELYX(iar tati a vrut sa fie si mai special,de aceea el a optat pt. varianta FELYX).
La nici 5 min. dupa ce am intrat in sala de examen,hop..am iesit!!! nu stiam cum sa-mi impart trairile: sa ma bucur in gura mare,sa pastrez linistea...toti colegii erau gramada pe mine,crezand ca am patit ceva! cand le-am povestit totul,asa...in susoteala,eram toti fericiti,m-au felicitat si le-am urat bafta,toti mi-au atins burtica(burtoiul,hahaha! ti-am pastrat poze!)ca sa le fie cu noroc!!!!!
Si astfel,se incheia sesiunea din vara,de la sfarsitul anului II de facultate,Specializare Istorie-Geografie! Si inca in ce mod...trecusem cu brio toate examenele,fericitul moment era cat mai aproape,ce alta bucurie ne mai trebuia???? decat sa te strangem in brate,in sfarsit,sa-ti uram bun venit in lume si sa ne bucuram de tine!!!!!
Te iubim enorm,puiul nostru drag si-am vrea sa ajungi la concluzia ca am fost cei mai buni parinti pt. tine si ca ti-am oferit o viata cat mai frumoasa!!!!!

Am zambetul pe buze,parca te vad miscand,cred ca dadeai si din maini,si din picioruse,simultan,atunci cand iti dadeam muzica mai tare!!!!!!(crede-ma,am probat asta de multe ori),sau,nu ma lasai sa dorm si eu pe-o parte,ci numai pe spate,dar ce nu facea mama pt. comoara ei????

Un alt moment special,a fost atunci cand ti-am auzit inimioara pt. prima data batand,la o ecografie,cand ne-a fost confirmat si faptul ca esti baietel("uite-l,mai...e barbat in toata firea!!!",ne-a spus d-na doctor),cand am putut sa-ti numar niste mici puncte albe,in numar de 5 si 5,insemnand ca ai toate degetelele la manute,cand am putut sa te observam in pantecul meu,cum stateai ghemuit,cand miscai si mai scoteai cate-o manuta/piciorus prin burtica mea!!!! Nu stiu de ce,dar am stiut tot timpul ca esti baietel,nici nu m-am gandit la vreun nume de fata,iar confirmarea a venit tarzior(ca ai puta!!! hahaha,asta pt. ca nu voiai tu sa ne arati,nu te intorceai!)Si prin metodele din vechi strabuni stiute,mi s-a zis tot ca esti de sex masculin,aveam deja numele tau pregatit 95%, Alexandru-Felix / Felix-Alexandru,asa incat sa porti si numele meu,si al lui tati.

Te-am asteptat nerabdatori,pt. ca ai venit pe lume in data de 15.07.2005,intr-o zi de vineri,in jur de ora 16:00,cand soarele rasarea,dupa o dimineata cam innorata;ai venit voinic,cantarind 3600 grame si 52 cm,aveai muuult perisor,unghiute mari si-mi amintesc perfect buzitele tale fff conturate,parca ai fi fost rujat(stiu,vei zambi!). Dupa ce ti-au taiat cordonul ombilical,ti-am auzit glasul cristalin de bebelus,nou-nascut si toate durerile erau departeeeeeee,radeam si plangeam in acelasi timp cu d-na dr.,care de altfel,era o buna prietena de familie si m-a ajutat fff mult!(iti voi povesti mai multe,pentru ca este o persoana care a acordat mult ajutor unchiului meu,ce a trecut in nefiinta,pana la urma;Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!ca s-a dus de tanar!)Mi te-au dat in brate si te-am pupat!!!!! a fost cel mai fericit moment din viata mea!!!!Ne-au pus la mana...un bilet(nu stiu cum i se mai spune)cu datele noastre,de fapt,ale tale de la nastere,mi te-au mai lasat putin,erai intreg,sanatos,un grasut lungan(hihi),apoi te-au dus sa se ingrijeasca de tine,si de mami,implicit! A urmat apoi un lung sir de apeluri telefonice,pt. ca bucuria trebuia impartasita tuturor celor dragi!

Te-am nascut la spitalul din Pucioasa(stiu...conditiile),dar eram in siguranta,sub supravegherea unei dr. bune,de incredere,din familie,nu ma temeam de nimic,m-a sfatuit sa nasc normal,pt. ca nu avea rost sa-mi faca cezariana("fermoar",asa cum zicea ea),organismul meu/bazinul era perfect dezvoltat pt. o nastere pe cale naturala. Am ramas,astfel,la varianta aceasta,numai in cazul unor complicatii,s-ar fi recurs la cezariana.
Intrucat se facuse 13 iulie,iar eu eram intr-o stare excelenta,a hotarat,totusi, sa ma internez,sa prevenim eventualele momente iminente.Asadar,m-a internat,mi-au facut o nu stiu ce injectie,sa vada cum reactioneaza organismul...si..nimic...nu voiai sa dai semne ca vrei sa vii pe lume,asta pt.ca nu aveam eu dilatatie.Pana la urma mi-au facut o injectie de dilatare si am asteptat...era prea putin pt. a putea naste.
Ziua aceea mi-am petrecut-o jumatate pe la sala de nasteri,privind o gravida,care,cu multa decenta,se stapanea sa nu-mi arate cat de mari are durerile,cu care mai conversam,si care...este mama Carlei(colega ta de la gradi)si jumatate in sala cu lauze,unde am dormit o noapte. A ramas sa-mi mai faca o injectie,urmatoarea zi,pe 14(lucrurile mergeau lent),iar a treia zi,adica vinerea, soseau niste pastile din Franta,care m-ar fi ajutat sa-mi declanseze nasterea,comandate de d-na dr.(Matei Raluca),si care,de altfel,era de garda.
A doua zi a fost obositoare,cu vizite,cu cateva dureri sporadice,contractii suportabile,o zi in care nu prea am avut pofta de mancare.Tocmai in acea dimineata de 14 iulie am aflat ca se nascuse Carla(pe 13 iulie),m-am bucurat pt.mamica ei,care mi-a fost colega langa pat,si care mi-a impartasit cate ceva din experienta nasterii fiicei sale. Nu ma temeam,dar eram emotionata,toata lumea suna sa vada ce se intampla(colegii mei de facultate erau in practica prin tara si-mi povesteau ca erau inundatii pe unde au trecut,ca este mai bine ca nu am fost cu ei,si asteptau sa le dau vestea cea mare!)
In noaptea de 14 spre 15 iulie,s-a intamplat sa mi se rupa apa(a fost bine ca nu am pierdut-o pe toata,pt. ca te-a ajutat foarte mult,pe tine,fatul, la nastere,sa aluneci mai usor). Am simtit in somn,pe la 02:45(am stat cu tati vreo ora de vorba intre 00:00 si 01:00,cand m-a vizitat,dupa ce iesise de la serviciu),o nevoie acuta sa urinez,dar m-am intors pe partea cealalta;in urmatoarele secunde m-am dat jos din pat sa merg la toaleta,cand...apaaaaaaa!!! m-am simtit toata udata si,da,recunosc,ma simteam aiurea,dar era normal. Am trezit-o pe proaspata mamica,i-am soptit ce mi s-a intamplat si i-am spus ca merg in sala de nasteri. Nu stiu ce-a fost in capul meu,de nu am anuntat dr.,ci doar am stat singura,asteptand sa se faca ziua,stiind ca va fi de garda. Nu voiam sa nasc cu moase,dar nici durerile nu erau atat de mari,chiar le-am dus cu bine pana dimineata,pe 15 iulie,cand pe la 06:00 mi-au facut asistentele o injectie,m-au consultat si am ramas sub supravegherea lor,pana a sosit dr. la 07:00. Starea mea era cu somolenta,greturi,frisoane chiar, dar in acelasi timp imi era foame,asa ca am rugat-o pe mama Carlei sa-mi aduca din frigider o piersica si un iaurt,pe care,pana la urma le-am varsat :D,in momentul cand am vazut-o pe d-na dr. si mi-a zis:
" Tipilico,ia sa vedem cum te simti!". Au urmat consultatii,si-mi amintesc ca ma insemnau pe burtica cu un X intr-un cerc,verificand bataile inimi tale,si durata contractiilor,care capatau contur(strangeam un prosop in dinti,cand durerile erau mai profunde). Au luat hotararea sa-mi faca o perfuzie,care ma tinea imobilizata 1-2 ore si care mi-ar fi declansat nasterea. Asa s-a si intamplat,in mai putin de o ora...te-am adus pe lume,puiul nostru cel mai iubit!!!!Este adevarat, cu contractii puternice(uneori,strangeam o teava de langa pat..de la centrala de incalzire,pe care credeam c-am s-o smulg:D,asa ca am recurs tot la prosopul meu).Imi era somn,efectiv,in care 5-10 min. atipeam,alte minute erau contractii adevarate;ma supraveghea o moasa,pe care o rugam sa ma tina de vorba,sa nu adorm si pe care am intrebat-o exact cand este momentul,caci nu mai puteam (mi-a explicat cand voi simti o nevoie acutaaaaaaa,ca si cand as vrea sa fac treaba mare,atunci...daaa,este poate putin neplacut sa spun treaba asta ,nu este nimic de speriat,nicidecum rusinos,dar asa au stat lucrurile).Dupa urmatoarele contractii,am rabufnit si-am spus ca NUUUUUU MAAAAAAAAAI POOOOOOOOOOOOOOT!!! Ffffff repede m-a preluat d-na dr.,m-a sfatuit ca dupa ce ma linistesc,la viitoarele contractii sa imping cu putere,sa nu ma tem,sa fiu curajoasa,ca totul este sub control. Asteptam contractiile,cand razand,cand cu lacrimi in ochi,cand tipand de durere;am constatat ca soarele era atat de puternic la aceea ora si ma bucuram,stiam ca-i semn bun de la Dumnezeu; buzele mi se uscau fffffff tare,asa incat mi se udau cu apa tot timpul,strangeam(cu fortaaaaaaa)mainile a doua moase,si...momentul cel maret sosira...am simtit cum iesi, bebelusul meu(numai jumatate),iar in urmatoarele momente,te-am simtit cum ai iesit cu totul; mi te-au aratat,te-am auzit plangand,te-am tinut in brate,te-am sarutat...

TE IUBIM,FELYXUTU/ALEXUTU nostru!!! Esti cel mai pretios dar,suntem mandri ca suntem parintii tai,iar,tu,sunt convinsa,ca vei fii un copil pe masura astepatrilor noastre,ca ne vei insenina zilele la batranete,ca ne vei respecta,ca ne iubesti,nu am nici un dubiu(ne-o spui in fiecare zi,deja esti mare,ai 6 anisori).

Sa fii sanatos si sa ai o viata frumoasa,implinita!!!
Mami si tati iti vor fi mereu alaturi,oriunde,oricand...

--------

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

motanik spune:

Gata, ai prins cum stau lucrurile, bun venit pe DC si forumeala placuta de acum, sunt sigura ca o sa-ti ocupe muuult timp liber!

Pupici lui Alex, sper sa-l cunoastem la iarna cand venim si noi acasa. Foarte frumoasa povestea, sa va traiasca sanatos si norocos!

monalac spune:

ce frumos!!!si baiatul meu are 6 ani si mi amintesc nasterea lui de parca ar fi fost ieri!
bun venit pe forum!

lukasnicolas spune:

ai povestit f frumos.Sa-ti traiasca puiutul si sa fie sanatos

rary_85 spune:

multumesc frumos pt. primirea facuta pe forum!!
sa-ti traiasca si puiutul tau!

rary_85 spune:

mda...inceputul e mai greu,de obicei
ar fi frumos sa ne cunoastem si personal!!!! oricum,mie mi-a parut tare bine de cunostinta...virtuala!!!
va pupam si noi!!! toate cele bune!!! ai grija de printesele tale!
si...nu uita,nici de tine,nici de tatic!!!!!

rary_85 spune:

bine te-am gasit!!!
o asemenea experienta nu ai cum s-o uiti!!!
numai bine!!!!

rary_85 spune:

Povestea minunatiei mele de baiat ar putea continua tot timpul,pt.ca,nu-i asa,un COPIL intotdeauna are ceva de spus,fie mic,fie mai mare!!!
Odata ce ai pasit in lumea aceasta, esti precum un sambure,din care la momentul maturitatii se face un fruct copt!!!!ca un boboc ,care trece prin toate etapele pana ajunge o gingasa floare!!!!
Mi-ar fii placut sa-ti fii tinut un jurnal,macar despre primii 3 ani din viata,insa...memoria mea este un adevarat jurnal!!!!

Imediat dupa ce te-ai nascut,scumpul mamii Felyxut,de altfel,bine dezvoltat din toate pdv,mi te-au luat in evidenta,pt. toate consultatiile necesare unui nou-nascut,iar pt. mine a urmat o perioada scurta de repaos,in care 1h am stat intinsa in pat,pt. ca, asa cum spunea d-na dr.,trebuia sa ma masez cat suportam pe burta,ca sa elimin sangele ramas in uter :D (sa nu ramana o alta burticuta!!!).Cu o mana ma apasam destul de tare,pt. ca toate durerile disparusera,iar cu cealalta manuiam telefonul mobil pt. apeluri si mesaje cu super-stirea nasterii,pana am descarcat bateria .Simteam uneori asa...un guguloi,in burta, pe care-l miscam de colo-colo,pana a venit d-na dr. si m-a ajutat pt. un masaj mai bun! ca a fost putin neplacut si destul de ...dirty,asta chiar nu mai conteaza!(sotia ta iti va impartasi,poate,asemenea momente! vei fii precoce,insa...deja,mami ti-a povestit cam cum stau lucrurile astea...de femei!!!! ) In fond,e o chestiune absolut normala pt. o nastere pe cale naturala...si sunt ffffffff mandra de mine ca am reusit o asemenea experienta,care, atentie,NU A FOST DELOC TRAUMATIZANTA!!!! O spun cu toata taria si indrum pe toate viitoarele mamici,sa indeparteze gandul unei cezariene,numa'asa de...teama,ifose :D (fara sa fiu acuzata!),ci numai in cazul in care este absolut necesara!!!! Pt. ca,va rog sa ma credeti,mergeam pe picioarele mele (ma rog,cu o ameteala specifica, cand m-au ajutat sa cobor de pe masa de nastere)imediat dupa 1h si ceva de cand nascusem .Chiar am ras cand am vazut caruciorul cu care urma sa ma transporte in sala lauzelor!!! parca eram o invalida (gandeam eu,prostuta!!!!!),dar,asa este...dupa o nastere ti se acorda ingrijiri speciale,un "tratament" adecvat unei proaspete mamici!Iar daca mai adaug ca, primul lucru spre care m-am indreptat imediat cum am ajuns in salon,a fost frigiderul...dupa un mar verde proaspat...in timp ce asistenta imi pregatea patul...daaaa,imi era atat de pofta de un mar! ce mai m-a dojenit asistenta ca m-am ridicat de pe caruciorul ala! Am ramas sa ma odihnesc,in sfarsit...numa' ca nu prea a fost asa! A urmat o serie de vizite,nerabdatorul tatic,familia,prieteni...adevarul e ca eram destul de epuizata,mai ales ca nu dormisem nici in noaptea si nici in cursul zilei anterioare :D Oricum,nu a durat asa mult si-am atipit si eu cateva ore,pana cand ne-a chemat sa alaptam,seara pe la 22:00-23:00,nu-mi mai amintesc exact! eeeeee...asta a fost iarasi un moment extraordinar! era,practic prima intalnire face-to-face intre mama si copil!!! o relatie indestructibila,ce avea sa ne lege si mai mult,puiul meu!!!
Daaaa...aveam atatea emotii,pieptul ma durea ffffff tare,curgea,semn ca-ti era fomica.Eram atat de entuziasmata,de nerabdatoare,de curioasa,de "nepriceputa" in acest "domeniu"!Momentul in care am intrat in sala cu nou-nascuti nu-l pot uita!!!! Cand m-a strigat si mi te-a dat in brate...mi-au dat lacrimile instantaneu!!!! dormeai,puiule,si aveai un miros atat de placut,specific bebelusilor!!!erai atat de frumos,printul meu,infasat cu scutece albe,cu niste gene negre,dese si asa de lungi,negrut,cu buzele conturate,cu fata atat de curata si rotunda!!!! nu-mi venea a crede ca esti al meu...si ma uitam curioasa si la ceilalti bebelusi si parca tot pe tine te vedeam cel mai cel(orice mama isi lauda puiul ).Aproape ca ma pierdusem,uitasem ca,de fapt,venisem sa te alaptez,caci nu ma saturam in a te contempla,minune de la Dumnezeu!!!! Eram toate mamicile asa emotionate,si a venit o asistenta si m-a intrebat ca nu-ti dau laptic??? si-am zis ca dormi!!! si te-a ciupit de piciorus,pana ce te-ai trezit si ti-am auzit ganguritul,plansul ala absolut superb de nou-nascut!!! imi venea s-o bat,ca te-a facut sa suferi,hmmmmmm!!! cand ai deschis ochisorii si ne-am privit,am stiut cu adevarat ce inseamna forta aceea,sentimentul de MAMA!!! aveai ochisorii albastri,atat de limpezi,curati,nevinovati,in care m-am pierdut pt. cateva clipe,caci nu-mi credeam ochilor mei ce am in brate!!! voiam sa te desfas putin,asa putinel,sa te vad,sa ma conving ca esti intreg,da' ma vedeau asistentele,asa ca am stat cumintica si...m-am caznit sa te alaptez!!! a fost dureros si placut,in acelasi timp,contradictoriu,dar EXTRAORDINAR!!! mii de ace simteam cum imi strapungeau pieptul cand incercai si tu,la fel de nestiutor ca si mine,sa te hranesti d la sanul meu! de atunci invatam amandoi cum sa comunicam mai bine!!!nu mai conta,as fii rabdat orice...iar,ca semn ca-ti placea la pieptul meu,unde caldura de mama te coplesea,ca nicaieri nu era mai bine decat in bratele mele,te lua somnicul!!!! hihi,daaa!!!erai asa haios,iar eu atat de suparici, caci voiam sa te privesc papand,ca,oarecum,ma ajutai sa scap de durerea aia din san,ca eram nevoita sa te mai ciupi si eu de cate un piciorus,ce-i drept,cu mila,,ca m-a strans asistenta cu putere de pieptul plin de lapte,de-am zis ca urluuuuu,ca de fiecare data cand reuseam sa te trezesc si sugeai laptic,atipeai imediat...ei,uite asa a decurs primul alaptat,prima ta masa...de la mama ta!!! caci,acolo ti se dadeau suplimente de lapte,pana te alaptam,fiindca asa sunt bebelusii!!! lapte,lapte,lapte...cam pana la 4 luni(ma rog,ceiut si apica).

Cand ne-am reintors in salon,pot spune,ca am dormit si eu un pui de somn adevarat,desi ma dureau sanii f tare,caci nu prea ai supt.Cateva ore,parca din 3 in 3 ore ne chema sa alaptam,dar am prins forte noi!!! A doua zi, dimineata, am alertat pe tati,pe toata familia,sa-mi cumpere o pompita,de la farmacie,pt. a-mi putea da drumul la canalele din san,caci cu mana nu ma puteam apasa(se spune...a te mulge! ).Si,uite asa,m-am ales cu 2 pompite,care mi-au fost de mare folos,si care ne-au ajutat sa ne descurcam mai bine cand veneam sa te hranesc! ca a fost putin dureros,a fost,dar a trecut si tu mergeai mai bine la supt,iar eu eram mai relaxata,cu o stare fizica si psihica mai buna.Ca am mai facut si niste peniciline,offf...si mai rele,mai conteaza??? s-au dus si acelea,ca fumul unui foc..si uite,ai crescut baiat mare si sanatos!!!! iubirea noastra,rasfatatul lui tati si mami!!! .
Prea mult in spital nu am stat,o saptamana, cu zilele de internare de dinaintea nasterii tale,caci te-ai nascut cu 3,600 grame,ai scazut pana la 3,500 si ai luat inapoi ce-ai pierdut in greutate.Asadar,pt. ca lucrurile au decurs normal, atat in ceea ce ma priveste pe mine,ca proaspata mamica,cat si pe tine,ca nou-nascut,dupa 3 zile am fost externati si o noua lume ne astepta,noi orizonturi se intrezareau!!!Toata lumea,de fapt,era la picioarele noastre!hmmmm;)nici nu se putea altfel,eram rasfatatii familiei!!!!
Imi vine a rade,caci imi amintesc 2 lucruri,daca vrei,amuzante,si anume: modul in care,in momentul cand plecam acasa,o asistenta ne arata exact procedeul prin care sa te infasam corect si comfortabil,in acelasi timp,si care era destul de dificil si nu pot uita privirea tatalui tau,in care se oglindea atata mandrie,ca are baiatul lui,concentrarea cu care urmarea fiecare miscare pe care o facea asistenta la infasatul tau,atentia aceea fugitiva asupra corpului tau,si bucuria ca esti cu puta!!! ,ca esti perfect,ca esti al nostru!!!Celalat moment sweety a fost sa realizez ca nu mai am burtica(pe care timp de 9 luni am ingrijit-o
,am pretuit-o ca pe un ou de aur),ca,practic,inotam in salopeta aceea de graviduta,cand coboram scarile spitalului!!! hahaha....chiar am vrut sa raman cu aceeasi garderoba,ca sa realizez diferenta,si...crede-ma, eraaaaaaa vizibila!!!!!.
Detalii mai sunt o groaza,dar nu au rost;in fapt,tu esti
baiat,si nu-ti sunt necesare....dar,candva iti vei intemeia o familie,vei deveni tatic,caci asa e ordinea fireasca a lucrurilor pamantesti,si vei afla atunci mai multe din experienta celei ce-ti va da nastere primului copil!!! Iti doresc sanatate si muuuulta fericire langa cine vei decide tu si o viata frumoasa,cu multe impliniri!!!! Te iubim!!!

Am ajuns si acasa,unde totul era pt. tine!!!! Si,daca mai pui ca te-am adus tocmai de Sf.Ilie,si era o asa caldura!!!canicula,nu alta,fapt pt. care nici nu ai suportat scutecele,infasatul,chiar daca eu si tati ne chinuiam sa izbutim cu asta mai erai si grasut,o gogosica dulceeeee de baietel,asa ca am decis rapid sa nu mai stai infasat,am trecut la spectaculoasele hainute de bebelusi,body-uri(dupa o saptamana,in ciuda vorbelor din batrani cum ca o sa ai picioarele strambe,cracanate,mai ales de la fabulosii si nelipsitii pampersi!!!) Uite ce baiat frumos esti astazi,si vei fii un barbat atragator,inalt,caci semeni cu noi,parintii tai,ca statura!!! ;)
Vrei sa stii cam cat ai dormit in prima ta zi acasica???Aproape 8 ore,fara sa ceri papica!!! uimitor,nu? pai da,nici noua nu ne vena a crede ce cumintel erai!!!A venit seara medicul de familie in vizita si ne-a intrebat: "Copilul vostru de cand doarme????" Noi:"de cand am ajuns!!!" "Sunteti nebuni?! pai nu-i e foame???" "Nu cerea el???" "La noapte nu mai dormiti!!!" "Treziti-l!!!" ...
Ne-am conformat...si,crede-ma ai fost ffff cumintel,un copil nemaipomenit!!! din 3 in 3 ore te trezeai,papaceai,dormeai si ziua si noaptea,mancai in somn,deci,ne odihneam si noi,chiar nu a fost un chin!!! erai mancacios,iti placea si ceiutul!nici cu colicile nu au fost probleme,le-am suportat cu totii intr-o forma usoara,poate ca ceaiurile te-au ajutat si faptul ca te linisteam la piepturile noastre! .
ei...multe am invatat noi 3: cum sa-ti schimbam pampersii,cum sa te tinem in brate,cu sa te hranim,cum sa vorbim...pe limba ta,cum sa ne intelegi,felul in care ti-am aratat noua lume in care pasisei,ce jucariute sa-ti alegem,ce hainute sa porti,cum sa-ti manevram capuletul,caci era moale,si pana la 3 luni am avut grija
sa-l modelez frumos,un caput rotund si nu turtit pe parti!,sa
intelegem tot ce se intampla cu tine,cu noi,ca parinti,sa percepem viata altfel,o noua etapa,cum sa-ti facem baita(ce-ti mai placea,inca d la inceput),cum sa te ingrijesc,sa ascult de sfaturile celor dragi,sa inteleg noua pozitie de mama,implicit,de tata,sa nu ne alarmam,fara a fii cazul,sa radem alaturi de tine,sa-ti fim aproape cand ti-era greu...concret,sa vedem lumea prin ochii tai,o noua raza de lumina in viata noastra!!!
Aproape 2 luni te-am alaptat(si-mi pare rau,dar...),deoarece am fost nevoita sa renunt,intrucat au aparut ceva probleme de sanatate pt. mine,nu grave,insa...au disparut,dar tu nu te mai saturai de la piept,asa ca am trecut pe lapte praf(de la 10 luni am ajuns si la lapte de vaca;poate o sa fiu judecata pt.asta:D). Si,astfel,taticul tau a deprins cum sa-ti prepare biberonul,cum sa te schimbe,atunci cand mami era la facultate(pt. ca am mai mers 2 ani la cursuri si examene )si...s-a descurcat de minune,placea tare mult .

ionella3003 spune:

Sa va traiasca cavalerul de acum, rary, si sa va bucurati mereu de el, sa va duca numai bucurii si impliniri! Foarte frumos ai povestit...

Ionela 36+ mami de Alex (DN 21.09.2004)
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=69542" target="_blank">Cu drag, MAMA

Spune-mi ceva frumos... din dragoste!...