V-ati intoarce daca ati avea destui bani?
V-ati intoarce daca ati avea destui bani? | Autor: Dava
Deschid si eu un subiect in legatura cu intoarcerea in Romania a celor care locuiesc in afara tarii. Si vin cu intrebarea: daca ati avea, sa zicem, cinci milioane de dolari (mai mult sau mai putin, in functie de cat si-ar dori fiecare), ati alege sa va intoarceti in Romania? Sunt parinti care nu vor sa plece din Romania, deci, pentru cei cu mare dor de cei dragi... ce ziceti? Iar cei care simt ca li se incalzeste sufletul cand au intrat in Romania... ce ziceti?
Banuiesc ca multora li se pare o joaca de copii ceea ce au indurat in Romania si i-a facut sa plece, fata de ceea ce au in suflet in tara de adoptie.
Raspunsuri
maudi spune:
quote:
Initial creeata de Dava
Banuiesc ca multora li se pare o joaca de copii ceea ce au indurat in Romania si i-a facut sa plece, fata de ceea ce au in suflet in tara de adoptie.
la mine nu se aplica.
nu, nu m-as intoarce nici daca as avea 5 milioane de dolari. intrebarea arata o prejudecata generalizata: cei care au ales emigrarea, au facut-o pentru bani. e un mod simplist de a vedea lucrurile. de parca sufletul are o patrie anume, de parca numai intr-un loc anume poate inflori...d'aia e suflet, ca simte fara margini si nu sta in drum de granite, poate sa zboare dincolo de nevoia imediata de paine sau mangaiere materna...suna dur, dar unii mai au si vise, sa le zicem de natura spirituala, pentru care ar jertfi orice, inclusiv painea zilnica. poate daca ai citi mai mult, la calatoriile sufletului, povestile celor care au indurat si indura imposibilul (sau pe-acolo, sa zicem o decadere pe plan social) si care nu s-ar mai intoarce neam, ai sa intelegi si punctul meu de vedere. eu nu am "emigrat", pur si simplu asa a fost soarta, ca sufletul meu pereche sa locuiasca in alta tara. dar inteleg perfect soarta celor de'afara, care au ales emigrarea ca unica solutie de a-si implini visele, dincolo de castigul material. diaspora nu e chiar asa cu inima de piatra, totusi. iar romania nu are monopolul sufletelor, atata vreme cat isi dispretuieste fiii, e cam mult sa-i atribuim asemenea puteri miraculoase. se iubeste foarte bine si in spania, franta, australia, america, noua zeelanda, germania, italia, maroc etc tot asa de bine si de frumos ca in romania.
raman la parerea mea, in ciuda tuturor pasunismelor lacramoase care glorifica nejustificat patria materna: sufletul n-are patrie si nu poate fi cumparat nici cu 5 milioane de parai.
parerea mea.
Dava spune:
Pai, maudi, ma gandeam si eu ca, avand cinci milioane de dolari, stai langa parinti trei luni, pe urma pleci prin lume si-ti indeplinesti un vis, sa zicem, o luna. Apoi iar langa parinti, ca sa nu-i mai auzi plangand la telefon si sa-i stii batrani si neputinciosi la mii de km. Apoi iar la plimbare, pentru inca un vis al sufletului... ca iti permiti, nu? Apoi iar pe langa cei dragi.
Tu zici ca Romania isi dispretuieste fiii - asta treaba ei.
maudi spune:
quote:
Originally posted by Dava
Pai, maudi, ma gandeam si eu ca, avand cinci milioane de dolari, stai langa parinti trei luni, pe urma pleci prin lume si-ti indeplinesti un vis, sa zicem, o luna. Apoi iar langa parinti, ca sa nu-i mai auzi plangand la telefon si sa-i stii batrani si neputinciosi la mii de km. Apoi iar la plimbare, pentru inca un vis al sufletului... ca iti permiti, nu? Apoi iar pe langa cei dragi.
Dava, degeaba insisti, am zis de la inceput ca nu se aplica, n-am langa ce parinti sa stau, deci?
si ai inteles gresit ideea de vis al sufletului: nu e banul. pentru unii e dragostea, pentru altii cariera profesionala, pentru altii poate e simpla viata decenta in mijlocul civilizatiei unde nu auzi injuraturi, urlete si nu te inghionteste nimeni, nu iti trage nimeni copilul de urechi la scoala, undeva unde mita e scandal de stat, dar nu rutina zilnica...Dava, viata e ceva mai complicata decat dorul de parinti. nu vorbesc din experienta, ci tot din povestile voastre de pe forum, unde aflu cu mare crispare (de tristete) care sunt relatiile intre parinti si copii cand cei din urma cresc...:(
maudi spune:
quote:
Originally posted by Dava
Tu zici ca Romania isi dispretuieste fiii - asta treaba ei.
sper ca nu vorbesti serios. e si treaba noastra.
in fine, nu vreau sa monopolizez discutia, dar recunosc ca mi-ar placea sa port conversatia asta in timp real, eventual pe chat, ca sa putem vorbi coerent. voi reveni insa :)
Dava spune:
maudi, sunt oameni si oameni, unii simt intr-un fel, altii simt altfel.
PS. Nu ma pot lega la chat, nu stiu de ce. Mi-ar placea si mie o discutie cu tine, nu neaparat legata de acest subiect. Voi vedea ce e cu chat-ul.
ruxij spune:
Nici eu nu m-as intoarce nici pentru 5 milioane de dolari. Sigur.
ruxij
ina_nz spune:
Nu m-ash intoarce in tzara mai ales daca ash avea 5 milioane de dolari....mi-ash indeplini cel mai fierbinte vis al meu....sa calatoresc prin toate coltzurile lumii.
Ina
Samsara7 spune:
Unii s-ar intoarce pentru chiar mai putin de atat! Eu una NU, mi-a propus sotul -si nu o data- gandind probabil ca am avea un statut mai bun in Romania.
Adica ceva in genul ca vom putea face pe grozavii? Sa ne aratam viluta proaspata, eventual sa aducem vreo ruda saraca care sa ne pupe picioarele pt ca o tin la cratita si o platesc sa spele cestile de cafea ale musafirilor? Nu stiu, arunc si eu cu vorbe dar din cat am testat pe aici oprinia romaneasca, am ramas cu impresia ca o buna bucata din romani asa vad lucrurile. Le e dor de rubedenii, de sarmale, de mai stiu eu ce traditii, de amintiri, de radacini. Ii injura abitir pe strainii astia care nu stiu sa traiasca, sa se distreze, sa tina o casa curata, au bani si gauri in pantofi unii (cel putin pe unde sunt eu)...Iar unii cand vin din Romania sunt si cārtitori (ca s-au obisnuit cu anumite facilitati aici)si plini de laude (caci nu se pot obisnui cu mentalitatile strainilor). Stau aici pt ca le e mai bine si ar ignora orice rau al societati iromanesti daca ar avea cateva caramizi de dolari.Vorbesc de ce am auzit si intalnit eu, nu ma indoiesc ca exista si alte simtaminte, si alte vederi... Stiu ca banul e important, cand nu il ai nu iti tin de cald principiile.
Stiti ce cred? Ca cei ce nu s-ar intoarce pt milioane (de dolarei, sau alte monede pline de seva puterii) nu o fac pt ca, desi ar fi vrut sa traiasca in Romania, exista un germene al nemultumirii in ei; doresc sa aiba aripi, sa zboare catre visuri secrete sau sa isi construiasca viata altfel, sa aiba un altfel de orizont pt copiii lor. Sunt cei care nu stiu sa dea spaga sau le e sila, cei care ar vrea sa poata transforma cu o bagheta magica de s-ar putea anumite aspecte din Romania. Pe mine asta ma impiedica sa stau in Romania caci in viata cotidiana exista un milion de maruntisuri care imi taie pofta si care nu se vor indrepta cu una cu doua. La Revolutie speram si eu ca in "zeceee annni tara noastra va ajunge departe". Si acum trebuie sa fiu de acord cu acei clarvazatori care mi-au dat replici usturatoare pe atunci si pe care i-am luat drept pesimisti.
Eu una in ciuda greutatilor nu m-as mai intoarce! In vizita da, dorul de cei ramasi acolo ma roade cum roade caria lemnul. Dar nu pt totdeauna. Gasesc alte bucurii aici, si cu 5 milioane pot fi bine oriunde. Cand sunt trista in Romania gasesc motive sa fiu si mai trista, chiar daca as avea masina la scara si tot ce mi-ar dorii sufletelul. Cand sunt trista aici, nu dau vina pe capitalismul nenorocit, invidiindu-i pe cei bogati, dar gasesc intotdeauna o resursa care sa ma scoata din butoiul cu melancolie. Nu ma intrebati de ce si nu va mirati, dar asa este. Ar fi prea lung sa va explic, eu am inteles mai demult motivele.
Asa vad eu lucrurile si fiecare are dreptul sa aiba propria-i viziune, sa aleaga ce e mai bun pt el.
Poate ar fi interesant sa vedem ce ar face fiecare cu o suma mare de bani, poate nu neaparat 5 milioane.
Mihaela
Dava spune:
Multumesc, Mihaela! Citind raspunsl tau mi-am dat seama ca nu am formlat bine, adica nu am exprimat in cuvinte ceea ce gandeam. Suma de cinci milioane am pus-o asa, la nimereala. Ideea era ca, daca nu am avea deloc griji materiale, unde am alege sa locuim? Am alege Romania? Nu m-am gandit sa vina cineva in Romania si sa fluture dolarii pe sub ochii celor ce n-au, sincer, nu mi-a trecut prin minte asa ceva.
Lia spune:
PARERE PERSONALA,fara legatura cu statutul de moderator:
Am citit cu uimire raspunsurile voastre la ambele subiecte(cel al lui cataghe si acesta) despre cum nu v-ati intoarce in tara,despre sufletu' fara bariere,despre batranii de la colturi de strada care va-ntristeaza,despre ce ati face eventual cu ipoteticele 5 milioane..
Nici eu n-am emigrat,locuiesc in Japonia doar pentru ca aici mi-am intalnit sufletul pereche,am trecut deja de faza de acomodare,sunt "aclimatizata" si "ancorata"in zona,probabil ca-n maxim doi ani voi mai si profesa aici.Financiar am mult mai mult decat e necesar pentru a trai bine,dar ma incapatanez sa cred ca intr-o zi imi voi putea lua familia si locui in Tara,cu toate ca mi-e foarte bine si aici.Cred ca momentul intoarcerii nu va fi cel in care voi poseda ipoteticele 5 meleoane de dolari,ci cel in care tara nu va mai fi o prada in mana celor carora nu le pasa de ea si acest lucru se va intampla in mod natural in momentul in care cei de varsta noastra vor fi capabili si vor dori sa schimbe ceva(imi place sa cred ca nu suntem o natiune de hoti si ca generatia din care fac parte poseda oameni integri si cu dorinta de mai bine daca nu pentru ei,macar pentru copiii lor), iar cei care acum o vand si o saracesc vor crapa cu succes(nimeni nu-i nemuritor,nu-i asa?)
Nush daca "declaratia" de mai sus pare patetica si nici nu-mi pasa,de cate ori ma-ntorc in tara regasesc o multime de oameni, locuri si obiceiuri care-mi sunt dragi si sper ca intr-o zi si baietelul meu sa le cunoasca si sa le indrageasca.Daca n-as fi mama,probabil ca nu mi-ar pasa la fel de mult.
Imi place sa cred ca cei care sunt in diaspora vor dori si ei candva sa faca ceva pentru ca acea tara sa redevina una buna de trait in ea.
Curand voi crea in locul in care m-am nascut o asociatie apolitica a celor care locuiesc in alte tari si ma voi stradui sa schimb cate ceva in mentalitatile paguboase.Nu e mare lucru,dar pe moment e singurul lucru pe care-l pot face.
Acest mesaj nu se doreste samanta de scandal,n-am cand sa ma cert,deci va rog sa acceptati aceste randuri ca fiind doar cateva ganduri sincere ale subsemnatei vis-a-vis de intoarcerea in tara.Numai bine!
Lia&Andrew