matematica si lacrimile
Raspunsuri - Pagina 2
MElise spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Mik MElise, intrebare : cit de usor a invatat copilul sa numere (sa numere si nu sa spuna numere) ? Cit de mic era cind era capabil as spuna aici sunt 3 mere si aici sunt 2 papusi ? Daca a avut dificultati de felul asta (nu stia sa numere la 5 ani), poate ca necazul e mai grav, insa matematica (aritmetica) de clasa a 3-a nu ar trebui sa)-l sperie. Si eu cred ca e o problema de persoana. Ca sa-l ajuti, incearca usor sa verifici daca stie sa scrie numerele (in clasa a 3-a pina la 99), daca stie tabla adunarii si inmultirea cu 2, 5 si 10. Apoi sa progresezi cu el, dar fara sa-i arati manualul. Bafta ! Mik. |
Nu e atat de grav. Stie foarte bine notiunile mentionate... adica a depasit de mult timp nivelul elementar. Adunari, inmultiri etc... sunt simple pentru ea. problemele sunt legate de exercitii si probleme cu tot felul de metode folosite in clasa a III-a...
MElise
MElise spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui AB_AC Daca te simti in stare sa traduci iti pot creea un cont catre un program de predat matematica copiilor cu explicatii la nivelul lor. Este insa in engleza. ---------------------- |
Multumesc pentru ajutor! Traducerea din engleza nu e o problema, asa ca daca poti, chiar sunt curioasa sa vad un astfel de program. Dar nu stiu cat se pliaza materialele din programul respectiv pe ce fac ei la scoala (ma refer la tipul de probleme etc.) . Stiu ca matematica e aceeasi, indiferent de limba, dar banuiesc ca exista diverse metode de a o preda.
MElise
ellej spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pitzinuca off topic ellej,si de ce ti-a fost frica n-ai scapat  mami de andi  si ilinca  _ traduceri si asistenta "Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita." |
Dap:-) si daca eu,
a cifrelor ma descurc cumva, inseamna ca oricine poate s-o faca 
accept92 spune:
Gandirea este un act de mare independenta. Independenta este un act de mare curaj iar parintele are un rol decisiv in a incuraja sau a inhiba independenta copilului. Fara gandire nu te poti descurca la matematica, fara independenta nu prea se exerseaza gandirea, neputinta in fata matematicii poate fi un blocaj psihologic. Observati ca marii matematicieni sunt in general si filosofi - deci liber cugetatori. Libertatea de a cugeta e lucru mare - incurajati-o la copii si le veti usura trecerea prin scoala. Am studiat matematica, am predat matematica, am ajutat copii si studenti sa treaca peste examenele la matematica si stiu ca marea majoritate care au probleme cu matematica nu gandesc atunci cand sunt in fata unei probleme de matematica (nu am spus ca nu gandesc in general). Se poate testa foarte simplu propunand elevului/studentului sa 'gandeasca cu voce tare'...si...uneori nu se aude nimic si se citeste pe fata lor si teama de a deschide gura.
CorinaDani spune:
apropos de ce scrie accept : profesorul meu de mate din liceu (treapta a II-a) avea o metoda originala : fie ca preda el un subiect, fie ca asculta pe cineva la tabla, urmatoarele intrebari erau puse cu voce tare, de fiecare data, iar raspunsul il rostea tot cel care punea intrebarea (profu' sau elevul) : "ce trebuie sa fac/rezolv/aflu?", "ce stiu/cunosc?"
in felul acesta, cand profu' preda, ne facea sa intelegem cum trebuie sa gandim logic pentru a rezolva problema de mate, iar cand elevii erau ascultati, rostirea acestor intrebari avea, printre altele, si rolul de a depasi blocajul emotional/psihic, erau destui colegi buni la mate, dar care se fastaceau cand se trezeau pe podiumul de la tabla, cu ecuatia scrisa alb pe negru si profu' asteptand rezolvarea.
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)
rrox3 spune:
MElise se sperie si in fata altor lucruri/ situatii noi? Sau doar la problemele de matematica?
Copilul pare sa aiba o experienta a rusinii legata de probleme. Poate a fost scoala la tabla si nu a stiut sau asa ceva. Se poate repara, crescandu-i increderea in capacitatea ei de a rezolva probleme.
Ideea de baza e ca nu ai cum sa stii o rezolvare instant, la momentul respectiv nimeni nu stie, doar ca nu se panicheaza din cauza asta. Ea pare sa creada ca e singura care nu stie si nici nu va stii.
Ai nevoie mai intai sa te uiti bine la datele problemei, sa te gandesti la ele si la ce poti face cu ele. Si uneori ganditul asta dureaza putin, alteori mai mult. Explica-i cum ajung oamenii de stiinta sa descopere tot soiul de solutii, cum se gandesc la ele chiar si ani de zile inainte sa gaseasca solutia. Ar mai gasi ei ceva daca s-ar panica, convinsi fiind ca nu sunt in stare sa rezolve problema?
Incearca sa-i transmiti ideea ca nu e o problema de a stii sau a nu stii, ci mai degraba una de timp, cand voi stii.
Are nevoie de putina metoda de lucru si de experiente de rezolvare reusite.
Bee spune:
Din amintirile mele de clase primare.
Matematica e usoara si placuta, daca e distractiva sau daca ar trebui facute niste calcule mintal.
Devenea nesuferita in momentul in care aveam coloane intregi de calcule. Ma uitam pe volumul temei de casa si deveneam descurajata. Nu conta ca erau calcule simple si ca le dovedeam rapid: la inceput eram descurajata.
Apoi refuzam noutatea. Citeam problemele si voiam sa le stiu rezolva rapid, dupa metoda predata in clasa. Un lucru care ma descuraja ingrozitor, era faptul ca: problema X, usor de rezolvat cu o ecuatie simpla, sau un sistem de ecuatii (vezi cazul de mai sus cu a, b, c), la nivel de ciclu primar se rezolva prin metode diferite (metoda grafica, sau casutze goale, nu mai stiu eu ce metode sunt, ca nu-s profesoara de mate), iar cand ceream ajutorul acasa mi se spunea "dar e atat de simplu, ce nu pricepi? uite ecuatia, uite necunoscuta". "Dar tata, noi nu lucram cu ecuatii!".
Sper sa gasiti solutia. In primul rand incurajat, gasita sursa nesigurantei si mers pana-n panzele albe ca sa aflati ce anume exact nu intelege. Eu nu cred ca un meditator ar rezolva problema.
PS. Eu iubesc matematica, dar cea din ciclul primar era structurata asa de ciudat. Probabil ca erau niste metode care sa formeze anumite deprinderi, sa stimuleze gandirea intr-un anume fel.
CorinaDani spune:
bee, ai dreptate.
nici eu nu sunt la curent cu matematica predata acum in ciclul primar.
insa acum cativa ani am ajutat-o pe nepotica mea sa rezolve cateva probleme la mate, cred ca era in clasa a 3-a.
ei bine, nu pricep si pace de ce anumite probleme, care pot fi rezolvate relativ simplu printr-o metoda, e musai sa fie rezolvate mai intai prin alte 2-3 metode super-incalcite si ciudate.
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)
Mik spune:
| Citat: |
Mik la clasa a 2-a trebuie sa rezolve cu usurinta exercitii de gen " aflati a, b si c daca: a+b+c=285 a+b=123 b+c=175 " |
Sorana, eu nu pot sa cred nici macar o secunda ca temele de clasa a 3-a sunt cu ecuatii si calcul simbolic. Daca e cazul, etunci e foarte normal sa nu priceapa nimic mai bine de 3/4 dintre copii.
(Daca totusi in Ro se preda ecuatii la copiii asa demici, atunci in clasa a 12-a fac spatii Banach si analiza complexa, nu ?)
Daca problema se enunta cu mere, pere si lei platiti pe ele, atuci e OK.
Saltul de la concret la calcul simbolic e enorm si se face, psiho-pedagogic vorbind dupa virsta de 11-12 ani.
E drept, eu am dat sfaturi din experienta proprie si avind in minte programa din Franta.
MElise, inca o data, incearca sa lucrezi tu cu el, dar fara cartea de la scoala sau nu-s ce culegere care-i da alergii. VIata de fiecare zi trebuie sa devina ocazia sa faca calcule si probleme.
rrox3 spune:
Mik daca-mi aduc bine aminte de acum 3 ani, astfel de ecuatii la clasa a 3-a se rezolva foarte concret, grafic.