matematica si lacrimile

Stiu ca nu toata lumea are o pasiune pentru matematica si ca e normal ca unui copil de scoala primara sa nu ii placa matematica. Pe de alta parte, vrem nu vrem, matematica este necesara pana la o anumita varsta, cel putin... Ce facem atunci cand un copil de clasa a treia uraste matematica si orice contact cu ea genereaza plans si replici de genul "nu stiu, nu pot, nu inteleg"?

MElise

CorinaDani spune:

poate copilul uraste matematica din cauza invatatoarei sau a modului in care aceasta (nu) explica notiunile in clasa.
poate ar fi de ajutor sa chemati acasa un coleg de clasa, astfel incat copiii sa-si faca impreuna lectiile la mate.
si, desi mi se pare mult prea devreme, niste meditatii cu o persoana placuta si priceputa, ar putea sa ajute, macar pentru a atenua sentimentele negative fata de aceasta materie.

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

michelle-usa spune:

sunt online tot felul de game-uri de matematica foarte atractive, care poate l-ar face sa-i placa matematica.noi le folosim des si luui Willy in clasa 1 ii plac mult...chiar prea mult incat si la astea ii dau cu portia.

iti pun aici citeva linkuri si sa ne spui daca lui ii plac

http://www.mangahigh.com/en_us/games/pemdasblaster

http://www.funbrain.com/kidscenter.html

http://www.aplusmath.com/Games/index.html

http://www.internet4classrooms.com/brain_teasers.htm



michelle

Mik spune:

MElise, intrebare : cit de usor a invatat copilul sa numere (sa numere si nu sa spuna numere) ? Cit de mic era cind era capabil as spuna aici sunt 3 mere si aici sunt 2 papusi ?
Daca a avut dificultati de felul asta (nu stia sa numere la 5 ani), poate ca necazul e mai grav, insa matematica (aritmetica) de clasa a 3-a nu ar trebui sa)-l sperie. Si eu cred ca e o problema de persoana.
Ca sa-l ajuti, incearca usor sa verifici daca stie sa scrie numerele (in clasa a 3-a pina la 99), daca stie tabla adunarii si inmultirea cu 2, 5 si 10. Apoi sa progresezi cu el, dar fara sa-i arati manualul.

Bafta !

ellej spune:

Parca vorbesti de mine A fost cosmarul vietii mele de (pre)scolar, de la numaratul pe degete pana cand am intrat la liceu si am stopat orice contact cu aceast obiect ingrozitor:).

Nu stiu sa-ti zic daca a fost din cauza de invatatoare / profesori sau sunt eu "defecta", dar nu reuseam niciodata sa pricep problemele, geometria, n-am trecut mai departe de aritmetica cred. Poate pentru ca aveam aversiunea asta fata de matematica nici nu mai eram dispusa sa incerc sa inteleg.

Mama de exemplu m-a indopat cu meditatii la mate ca sa intru la un liceu destul de bun la vremea respectiva (am luat 5 pana la urma, dar m-a salvat nota de la romana aproape de 10) si m-a canalizat catre uman. Slava Domnului ca am facut liceul imediat dupa revolutie deci erau clase de limbi straine. Pentru mine a fost solutia perfecta, fiindca imi placeau toate materiile umaniste.

Tisina spune:

Mik, eu il inteleg pe copil, si nu cred ca este o problema "personala", asa cum spui tu, si iti voi explica de ce. Nu stiu cum se face la voi matematica, dar in Ro., matematica de clasa a III-a e destul de avansata. Eu am baiatul in clasa a II-a, si deja face (la scoala, nu in particular) operatii de adunari/scaderi pana intr-o mie, ecuatii cu necunoscute, geometrie plana (cu perimetre) si in spatiu, probleme destul de complexe. Deci, daca doamna invatatoare nu a stiut sa le deschida gustul pentru matematica, copiilor le vine foarte greu. In clasa a III-a, am inteles ca fac (inca de la inceputul acesteia) tabla inmultirii si impartirii (cu toate numerele, nu doar 2,5 si 10), plus problemele aferente.
In concluzie, si eu as sugera pe cineva specializat si cu multa rabdare care sa lucreze in particular cu copilul, sa il faca sa inteleaga. Programa este foarte incarcata iar invatatorii nu aprofundeaza suficient nici un subiect, asadar tine mult de lucrul acasa. Si daca copilul are deja lacune de la scoala, are nevoie de completare in particular. Stiu ca pare cam curand sa ii pui copilului meditator, insa in cazul de fata, cred ca e singura solutie. Pacat ca sunt asa putini invatatori devotati, care stiu sa ii faca pe copii sa indrageasca toate materiile!
Numai bine, MElise, si mult succes!

ellej spune:

Poate ai dreptate si e doar o problema de predare in cazul copilului lui MElise. In cazul meu m-am gandit mereu ca e o problema legata de mine (poate am discalculie?) pentru ca in clasa I mi se parea greu pana si sa numar pe abacul ala nenorocit. Cat despre invatarea punctelor cardinale pe harta... a fost o drama in toate regula, cred ca am plans o saptamana pana am reusit sa arat unde e nordul, vestul, estul si sudul. Stiu ca asta nu are legatura cu matematica ci mai degraba cu orientarea in spatiu.

AB_AC spune:

Daca un copil poate numara si poate numara pe saritelea cu 2 3 4 5 10, daca poate "vedea" fara sa numere grupuri de 3, 4, 5 obiecte atunci are tot ce-i trebuie ca sa poata reusi cu note bune matematica elementara. Daca nu face asta atunci e o problema mai grava. Discalculia nu afecteaza geometria.

Daca te simti in stare sa traduci iti pot creea un cont catre un program de predat matematica copiilor cu explicatii la nivelul lor. Este insa in engleza.

Daca nu-ti convine nivelul poti sari clasa.
Eu spun ca si Mik.. matematica elementara poate fi inteleasa si poate fi placuta daca e predata cum trebuie. Deci nu e normal sa spuna nu inteleg. E normal sa spuna nu pot face prea repede sau nu apuc sa termin tot.

pitzinuca spune:

off topic
ellej,si de ce ti-a fost frica n-ai scapat



mami de andi si ilinca
_

traduceri si asistenta

"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."

sorana spune:

Da -si eu votez "meditator".
Sincer, daca pana intr-a III-a nici invatatoarea si nici tu n-ati izbutit sa-l faceti sa inteleaga (si chiar sa-i placa) atunci cred ca e cazul sa incerci o solutie "externa" adica meditator. Dar alege cu grija persoana, astfel incat sa-i placa copilului, eventual 1-2 lectii de test, ceva de genul.
Si parerea mea e sa nu amani mult, cu cat se aduna materie pe care n-a inteles-o cu atat mai greu va fi sa-l ia "de la a I-a" ca sa zic asa.
Mik la clasa a 2-a trebuie sa rezolve cu usurinta exercitii de gen
" aflati a, b si c daca:
a+b+c=285
a+b=123
b+c=175
"
si perimetre si continuari de siruri si multe alte chestii.
Nu stiu ce trebuie sa faca la a III-a dar o sa vad eu

MElise spune:

Multumesc tuturor pentru sugestii. La cateva dintre ele chiar nu ma gandisem (cum e cea cu jocurile online). Nu cred ca e vorba de ceva foarte grav, in sensul ca dupa un pic de efort temele sunt rezolvate. Problema mea e legata de reactiile pe care le are. Adica nici bine nu citeste o problema si incepe sa planga. Stie, nu stie, itnai il ia pe nu in brate... chiar daca dupa aceea se dovedeste a fi o problema care poate fi inteleasa si facuta. E drept ca e un copil sensibil, creativ, atras mai mult de lectura si de alte lucruri... Nu m-am gandit la un meditator din afara pana acum, poate si pentru ca eu lucrez in invatamant si mi se pare ca ajutorul primit in familie este suficient. Dar da, imi dau seama ca poate o persoana "din afara" ar pune altfel problema. Eu deja incep sa ma agit numai cand vad ca ii dau ochii in lacrimi cand citeste un exercitiu. Cred ca e o chestie de incredere in sine mai mult decat de intelegere propriu-zisa a matematicii.

MElise