Citim impreuna Ada si ardoarea
Cu mare entuziasm, purcedem la citirea lui Nabokov, Ada si ardoarea.
In engleza, avem o www.ada.auckland.ac.nz/index.htm" target="_blank">varianta pedanta si exhaustiva, de Brian Boyd, exact á la Nabokov. Spor la lectura
Raspunsuri
corap spune:
eu de-abia mi-am cumparat-o si m-au apucat spumele - ca e o editie cartonata (urasc cartile cu coperte tari), hartia e execrabila, iar arborele genealogic de la inceput e o batie de joc, e abia lizibil. si desenul copertei nu-mi spune nimic.
asa ca, pana acu', nu-i prea atragatoare. (daca as fi fost eu editorul, as fi ales sa fie pe foita - poate crem - cu coperte moi si usor plastifiate mat. si cu un design simplu cu un accent)
acu sa vedem ce e in ea...
(varianta in engleza nu mi-e prea de ajutor, ca nu am un vocabular suficient de extins si citesc si extrem de greu on-line. imi place hartia)
carminabulina spune:
Buna Cornelia ! Azi mi-a sosit si mie cartea dar am ales editia necartonata, iar coperta este verde...sti(ti) ce imagine are pe ea?
"Imbratisare" de Egon Schile .
Eu am tot citi cometariile voastre pana acum facute si deja m-am dezumflat...adica nu prea mai am avant sa ma apuc sa o citesc. Acum vreau sa termina Amos Oz si pe urma Ada.
Mie imi plac copertile cartonate, nu stiu de ce dar imi plac
carminabulina spune:
Citat: |
citat din mesajul lui corap putem face schimb |
Cu placere! Dar a mea e mai ieftina .
Am pltit si maieurile deci ne vom vedea soon.
rrox3 spune:
Abia astept sa va citesc impresiile.
Mie mi-a placut cel mai mult din ce am citit de Nabokov.
corap spune:
am inceput si eu sa o citesc, momentan nu ma incanta traducerea - da' o citesc asa sa-mi fac o parere si dup-aia trec pe varianta in engleza cu comentarii...
carmina, cui ai platit? ca sa le marchez si eu platite. trec maine pe la tine cand vin de la serviciu sa ti le aduc?
maria_alexia spune:
cu traducerile de calitate asa si-asa: vedeti, de asta am propus eu literatura romana! de (prea) multe ori am impresia ca nu suna bine, nu citesc cartea originala, ca e prea sarac sau deviat limbajul sau ca nu pricep pur si simplu fraza.
eu inca ma lupt cu Lolita. poate m-as fi bucurat mai mult de subtilitati psihologice sau de stil daca nu ma bloca din start tema. mai am vreo 200 de pagini de stat in creierii pedofilului .
inteleg ca nici Ada nu sta mai bine cu moralitatea...
intrebarea mea serioasa e: voi cum cititi cartile astea, unde e placerea lecturii?
rrox3 spune:
Placerea de a-l lectura pe Nabokov ... Cand il citesc parca imi merge creierul mai bine, e un soi de deliciu al inteligentei pentru care nu am suficient vocabular sa-l exprim
Nabokov provoaca, cunoaste teribil de bine natura umana si se amuza jongland cu personajele mai presus de ideile psihanalistilor vremii.
In general vorbind, cand citesc, ma pot elibera de morala. Morala pentru mine nu e rigiditate, e intelegere si asumare. Ma pot uita peste gard fara probleme, asta nu inseamna ca voi trece dincolo sau ca incurajez ce e dincolo. Inseamna ca bag de seama ca si acolo exista umanitate.
lilanda spune:
Hehe, am inaugurat butonul "aprobare" ca sa-mi exprim adeziunea () la opinia lui rrox3. In general morala si arta ar trebui sa fie doua notiuni separate; pe cit posibil. In sensul ca opera de arta n-ar trebui judecata in functie de cit de scandalos e e un subiect sau altul. Apoi cred ca arta ar trebui sa provoace morala, nu neaparat in ideea de a o schimba (desi pina acum, din fericire, a facut-o cu succes :)), ci de a-i oferi, de la un punct incolo, noi perspective. Iar atunci cind provocarea vine intr-un fel inteligent, elegant, profund si frumos estetic se intimpla acel clik, acea emotie autentica a consumatorului de arta in fata operei de arta. In sensul asta, pentru mine von Trier si Nabokov sint exemplele cele mai concludente de artisti care te socheaza si fascineaza in egala masura. Ei etaleaza emotia autentica, decantata, sentimente in stare bruta, necorupte de ratiune sau morala. De aici cred ca vine si forta lor de exprimare si penetrare!! Iar Ada si ardoarea e cartea dragostei absolute, scrisa nu doar cu inteligenta, dar si cu umor si ironie (in asta consta, de fapt, marca Nabokov).
In ceea ce priveste cursul lecturii, in sfiiirsit, mi-am gasit fluenta. Mi-e imposibil sa citesc versiunea online, asa ca stau cu cartea-n mina, ecranul deschis si abia la sfirsit de capitol, citesc notele si adnotarile! Sint de ajutor. In felul asta, chiar si traducerea romaneasca mi se pare ... cu sens
Pina acum, sint impresionata de ritm. Iubirea, ardoarea nu cade din senin, nu-i pasiune care se consuma, vilvataie cum ai crede, ci e un sentiment care se autocladeste incet si temeinic, durabil. Vine din inocenta, si nu din pacat! Mi-a placut la nebunie sfirsitul capitolului 12, cu dimineata aceea albastra in care Ada minca pe balcon o tartine au miel: prospetimea, dar si gravitatea Adei si a metafizicii ei, frumesetea mierii de trifoi, un nectar periculos pentru biata viespe. Si m-au amuzat teribil capitole precum vizita unchiului Dan la Ardis sau picnicul de ziua Adei! Imi place, dar sint si coplesita de dimensiunea cartii, de complexitatea jocului buclucas al Nabokov. Iti dai seama ca dintr-o propozitie cu 7 cuvinte, 5 sint aluzii subtile pe care daca ajungi sa le pricepi, le gusti cu satisfactie. Ma rog, inca nu-s la stadiul asta :))
maria_alexia spune:
Multumesc . Frumoase raspunsuri, ma bucur ca le-am provocat .
alt folos ca am mai asteptat nitel cu achizitia si inca un motiv de bucurie: intre timp s-a ieftinit cartea cu peste 20 roni!