De ce e atat de nociv co-sleeping_ul?

Luna1 spune:

Fostul meu prieten (iubit, aveam 21 ani cand eram impreuna) a dormit cu mama lui pana la 19 ani cand a plecat in armata.

alex_andra spune:

Eu aveam 20 de ani si o rugam pe mama sa vina la mine in pat, sa doarma cu mine
MI-era asa drag sa o iau in brate si sa adorm asa
Si acum, la 32 de ani, ma duc la ea si sa pun in brate la ea si are prietene care ne invidiaza pentru relatia noastra

accept92 spune:

Si noi practicam cu succes co-sleepingul, dormim toti 4 sub acelasi acoperis. Eu cu sotul intr-o camera, fete impreuna in alta camera. In concedii suntem cu patutul dupa noi, nici daca plecam o singura noapte de acasa nu uitam patutul. Acum ca ne-am largit familia facem aranjamentele de concediu astfel incat sa avem si acolo camere separate, cautam apartamente spatioase. Dintotdeauna copiii au avut camera lor in care au dormit din prima zi acasa. Noua ne este exclent asa, desi nu e usor sa alaptezi in varianta asta, pentru mine merita din plin efortul - moftul asta e al meu cel putin in aceeasi masura in care ar putea fi al sotului desi sincer nu am vorbit niciodata despre asta...pur si simplu am aranjat dormitorul copiilor inca de cand eram gravida si niciodata nu s-a pus problema sa ne inghesuim cu totii intr-o camera cu atat mai putin intr-un pat.

Sabina spune:

mai, astea cu dormit pana la 28 de ani cu mama ...sunt probleme mari acolo, probabil.
Copiii mei s-au desprins singuri, natural, dorm fiecare in camera lor, dar cat au vrut, am dormit cu ei. E adevarat ca nu in camera noastra, eu am avut un pat in camera de bebe, cat am alaptat am dormit eu cu ei, dupa aia si sotul, dupca cum cereau beneficiarii:)
Fetita avea perioade cand se trezea si de 10 ori pe noapte, chiar ca nu avea sens sa se trezeasca si sotul, el tot asa, nu poate sa readoarma, de multe ori o trezire la 4 dimineata pt el era "gata-i noaptea". In schim,b, ma ajuta enorm ziua, asa ca fiecare isi stie imparteala.

Baietelul a dormit mai bine ca fetita, uneori dormea si toata noaptea, numai la dintisori/maselute s-a trezit des, cate 2, 3 nopti si dupa aia iarasi rezonabil saptamani in sir.

E adevaerat ca intre ai mei e diferenta de 5 ani, cand s-a nascut cel mic, fetita dormea de mult singura, nu stiu cum e cu doi copii de varste apropiate.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

adra_bell spune:

e nociv, foarte nociv, extrem de nociv. Ajunge copilul la liceu si doarme tot cu mama in pat, ii distrugi orice viitoare relatie, ca sa nu mai spun de actuala ta casnicie.

Mai nociv decat co-sleepingul este numai alaptarea dupa ce copilul a implinit un an. Laptele nu numai ca nu mai e bun, hranitor, e slab, ba chiar devine boala curata. Daca alaptezi si dupa doi ani deja e ceva in neregula pe la etajele superioare.

Suntem tributare unor conceptii invechite si presate in permanenta sa nu avem incredere in noi ca mame.
Dormi linistita cu copilul in pat, se va desprinde singur

blog

asteptandu-l pe Filip (august 2011)

The hand that rocks the cradle is the hand that rules the world

accept92 spune:

Astea sunt povesti. Cunosc tot atatea mame din generatia mamei mele care au dormit in pat cu copiii cate cunosc mamici din generatia mea care fac asta - nu s-a schimbat nimic, erau si pe vremuri multe femei care nu dormeau cu sotii lor. Pana la urma e cea mai simpla varianta din toate punctele de vedere, trebuie sa ai o motivatie interioara serioasa sa faci efortul deloc neglijabil de a lasa copiii in camera lor. Si motivatiile astea determina unicitatea fiecarui caz in parte, nu e ca si cum femeile care dorm cu copiii sunt toate in aceeasi oala si cele care dorm cu sotii sunt toate intr-o alta. Poate ca motivatiile s-au schimbat, daca pe vremuri era lipsa spatiului, teama de o sarcina nedorita, repulsia fata de barbat...acum cica sunt niste studii care vin sa sustina obiceiul cu motivatii nobile.

Luna1 spune:

Iar se da proba pentru calificarile la titlul de cele mai bune mame?

Pana la urma e alegerea fiecarei familii cum isi doreste sa doarma si sa coabiteze cu odraslele in dotare. Nu cred ca merita o medalie mamele care dorm cu copii in pat cum nici mamele care aleg sa doarma in camere separate nu trebuiesc omorate cu pietre.

Ironia nu-si are rostul.

Fiecare alege dupa propriile dorinte.

Eu personal am nevoie de intimitatea mea cu sotul meu, si aici nu ma refer la sex, ci efectiv seara ne bagam in pat, cu veioza aprinsa, uneori citim o ora doua, alteori vorbim, ne gadilam, ne tinem in brate, radem, etc. Si nu, nu pot sa stau pe canapea mot cu cartea in mana cu picioarele incarligate cu ale sotului pe motiv ca in patul conjugal se lafaie copii.

Asta sunt eu si asta e limita mea. Daca nu as avea parte de cele de mai sus as fi o mama frustrata. Asa ca dragostea mi-o arat ziua, seara cand culcam copiii si stam langa ei pana adorm, noaptea daca aterizeaza la noi in pat nu-i gonim. Insa incurajez pe cat se poate nevoia de spatiu a fiecaruia.

Si nici nu judec mamele care aleg sa doarma cu copii in pat, nici nu arat cu degetul. Ma bucur ca pt ele functioneaza. In plus eu mi-am povestit experienta personala de copil care a dormit cu mama. Mi se pare aiurea sa nu fi invatat eu nimic din asta.

Sabina spune:

Accept, esti tendentioasa si rautacioasa gratuit.
iacata ca exista familii in care ambii parinti se gandesc si la dorintele copilasului, si isi consolideaza cuplul astfel, dorind binele copilului.

toti copiii ai caror parinti au dormit cu ei in mod natural, fara sa resimta asta ca pe o corvoada, au dezvoltat un atasament sanatos si s-au desprins singuri fara niciun fel de problema.

unde nu s-au desprins...si unde au existat probleme in cuplu...nu de la cosleeping au venit.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

accept92 spune:

Nu sunt nici una nici alta. E foarte bine si cum spui tu. Atrageam atentia asupra faptului ca motivatiile fac diferenta.

lisssa_ana spune:

noi nu dormim cu Ana in pat,in 2 ani de zile a dormit de putine ori si atunci cand era bolnava. Doarme in camera ei si pt noi e foarte bine din mai multe puncte de vedere.
E alegerea noastra.


la fel ca Burtocika,nu sunte de acord cu trezirea tatalui. Dupa ce am nascut,sotul a preferat sa stea cu noi in camera cu toate ca avea inca una libera,dar niciodata nu s-a trezit la Ana. Pentru ce sa se trezeasca?? Nu putea sa ii faca nimic,doar am alaptat-o. S-a implicat in schimbatul scutecelor,iar mai tarziu in hranirea ei. Mi s-ar parea f urat din partea mea sa il trezesc sau sa o las pe Ana sa tipe poate poate se trezeste si el doar pt satisfactia mea. Precizez ca se trezerste la 4 dimineata cel tarziu!
Si da,incercam sa recuperez din oboseala in timpul zilei,nu neapafrat prin somn cat prin relaxare.


Problema nu e asta,problema e ca am citit chiar aici pe DC, de familii care stateau toti in aceiasi casa cu:bunicu/bunica/catelu'...etc,deci aveau o singura camera la dispozitie. Acele persoane practicau co sleepingul,intimitatea era si ea prezenta dupa ce adormea copilul. Asta e de indiferent de varsta copilului.



Parerea mea

Mama de Ana si 23+