De ce e atat de nociv co-sleeping_ul?

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Hm, ce facem acuma, ne apucam sa dam verdicte si sa standardizam viata de familie
Cred ca la intrebarea referitoare la dormitul cu copilul s-a raspuns deja foarte bine si autoarea deja s-a lamurit ca e ok sa faca asa cum considera ea mai bine.
Referitor la tatici, ok, s-a sensibilizat opinia publica feminina, dar hai sa dam dreptul fiecarei familii sa-si stabileasca singura echilibrul. Vin si eu cu citeva argumente menite sa intareasca "diversitatea intru unitate" ca mamica ce chiar se bucura daca tati reuseste sa NU se trezeasca noaptea:
- barbata-meu dupa cele 8,5 ore de servici ale lui vine acasa si se ocupa de curatenie (care e complet in sarcina lui) si de copil, trimitindu-ma pe mine sa ma ocup cu chestii agreabile de frica sa nu m-apuce depresia de la statul acasa
- eu sunt genul care adorm usor, el nu
- el e genul care se trezeste la cel mai mic zgomot, eu nu
- eu pot sa dorm citeodata cind am chef odata cu copilul sau cel putin sa ma relaxez pe DC sau citind (a mea ca bb mic nu dormea ziua decit afara, asa ca macar puteam sa ma uit la cer sau sa stau cu o carte in mina)
- serviciul pp stres care in mare parte nu deptinde de noi, in timp ce stresul de acasa il putem controla relativ usor printr-o buna organizare si disponibilitate fata de copil
Ca o concluzie, imi dati voie in continuare sa ma ocup doar eu noaptea de copil ?

PS1: chiar daca nu-mi dati voie, eu tot tb sa o fac ca a mea protesteaza din toti plaminii daca se duce tac-su
PS2: sunt o mama care isi adoarme copilul stind lipita de el, il lasa apoi sa doarma singur si la primul protest se prezinta la datorie continuind de cele mai multe ori sa doarma cu copilul
PS3: fiica-mea se trezeste si acum de 1 pina 6 ori pe noapte (cu exceptia citorva numarabile cu o mina in care a dormit pina dimineatza) si de cele mai multe ori vrea tzitzi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns addinel spune:

Burtocika din schema ta lipseste schimbatul scutecului. tati al nostru facea asta, uneori, in timp ce eu ma spalam pe sani ca sa pot alapta.

mentionez ca eu nu ma refeream sa te duci la tati sa il trezesti special doar sa stea langa tine cat alaptezi. era vorba de ruperea sau racirea relatiilor dintre parinti din cauza dormitului copilului cu mama (co-sleeping) si tati separat, "sa nu fie deranjat". asa da, se poate raci relatia. era vorba de acel tip de menajament exagerat al tatalui. eu am asociat acest "sa nu fie deranjat" cu mentalitatea "tu stai acasa, poti sa te trezesti noaptea, eu nu pot ca merg la serviciu" care merge in multe cazuri si mai departe la "e datoria ta sa faci mancare/ curatenie/ alte treburi casnice ca stai acasa, eu merg la serviciu". cu asta nu sunt de acord!!!

la noi co-sleepingul a insemnat dormitul toti 3 in pat. si zau ca relatia nu a suferit deloc, din contra, nimic nu era mai frumos decat momentele de giugiuleala in 3 de seara si trezitul impreuna dimineata. acum fi-mea are 3 ani si 9 luni si doarme singura in camera, "ca sunt fetita mare".

eu cred ca numai co-sleepingul in sine nu e nici o tragedie; doar insotit de alte multe greseli de crestere si educatie ajunge sa aiba efecte adverse gen dormit cu tata la 18 ani. sincer, crede cineva ca simplul co-sleeeping poate fi de vina pentru refuzarea unei burse la cambridge ca nu se poate dormi fara tata????

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns addinel spune:

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Hm, ce facem acuma, ne apucam sa dam verdicte si sa standardizam viata de familie
Cred ca la intrebarea referitoare la dormitul cu copilul s-a raspuns deja foarte bine si autoarea deja s-a lamurit ca e ok sa faca asa cum considera ea mai bine.
Referitor la tatici, ok, s-a sensibilizat opinia publica feminina, dar hai sa dam dreptul fiecarei familii sa-si stabileasca singura echilibrul. Vin si eu cu citeva argumente menite sa intareasca "diversitatea intru unitate" ca mamica ce chiar se bucura daca tati reuseste sa NU se trezeasca noaptea:
- barbata-meu dupa cele 8,5 ore de servici ale lui vine acasa si se ocupa de curatenie (care e complet in sarcina lui) si de copil, trimitindu-ma pe mine sa ma ocup cu chestii agreabile de frica sa nu m-apuce depresia de la statul acasa
- eu sunt genul care adorm usor, el nu
- el e genul care se trezeste la cel mai mic zgomot, eu nu
- eu pot sa dorm citeodata cind am chef odata cu copilul sau cel putin sa ma relaxez pe DC sau citind (a mea ca bb mic nu dormea ziua decit afara, asa ca macar puteam sa ma uit la cer sau sa stau cu o carte in mina)
- serviciul pp stres care in mare parte nu deptinde de noi, in timp ce stresul de acasa il putem controla relativ usor printr-o buna organizare si disponibilitate fata de copil
Ca o concluzie, imi dati voie in continuare sa ma ocup doar eu noaptea de copil ?

PS1: chiar daca nu-mi dati voie, eu tot tb sa o fac ca a mea protesteaza din toti plaminii daca se duce tac-su
PS2: sunt o mama care isi adoarme copilul stind lipita de el, il lasa apoi sa doarma singur si la primul protest se prezinta la datorie continuind de cele mai multe ori sa doarma cu copilul
PS3: fiica-mea se trezeste si acum de 1 pina 6 ori pe noapte (cu exceptia citorva numarabile cu o mina in care a dormit pina dimineatza) si de cele mai multe ori vrea tzitzi

"Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian)

Agnes si Alexa (21.06.2009)


Agnes, relax... nu ti-a interzis nimeni, ar fi si imposibil sa se intample asta, nu crezi? era vorba doar de un schimb de opinii civilizat, avem voie?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

La noi este dupa cum bate vantul. O singura regula am avut decisa de noi doi si anume ca nu vom dormi separat. Asa ca, desi ma trezeam doar eu noaptea la cea mica cand era bebe (mi se parea egoism sa-l pun pe sot sa faca laptele si sa o schimbe atat timp cat eu stateam acasa si da, dormeam pe timpul zilei cu cea mica) totusi am dormit mereu impreuna deci clar ca il trezeau si pe el plansul si zgomotul.

Insa asa a dorit el si eu. Co co-sleepingul pai cat a fost cea mica bebe o luam in pat cu noi de drag. Apoi mai maricica fiind (dupa 3-4 luni) o puneam in patut si o luam cu noi numai daca nu se linistea in patut. Acum doarme singura (adica stam langa ea pana adoarme in camera ei) dar vine la noi in pat peste noapte intre 2 si 4 dimineata.

Pe amandoi copiii i-am incurajat sa doarma la ei in pat dar nu fac o obsesie din a ma trezi sa ii duc ianpoi in patul lor daca vin la noi.

Eu am dormit cu mama/fratele pana pe la 12 ani, sincer am fost afectata din punctul asta de vedere, somnul meu era mereu iepureste sa nu plece cine dormea cu mine, normal si mama si frate-miu (mai mare cu 9 ani) vroiau sa ma adoarma si sa plece, dar nu tinea, stateam treaza si cate doua ore desi imi picau ochii in gura de somn. Am horatat ca ai mei copii nu trebuie sa treaca prin asa ceva, dependenta bolnava pe care am avut-o eu. Asa ca daca vin noaptea la noi in pat ok, insa ei stiu ca dorm la ei in pat initial si ca mama si tata dorm in camera cealalta in patul lor. Sincer le e ok asa, nu plang, nu urla, nu se tanguiesc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Citat:
citat din mesajul lui addinel

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Hm, ce facem acuma, ne apucam sa dam verdicte si sa standardizam viata de familie
Cred ca la intrebarea referitoare la dormitul cu copilul s-a raspuns deja foarte bine si autoarea deja s-a lamurit ca e ok sa faca asa cum considera ea mai bine.
Referitor la tatici, ok, s-a sensibilizat opinia publica feminina, dar hai sa dam dreptul fiecarei familii sa-si stabileasca singura echilibrul. Vin si eu cu citeva argumente menite sa intareasca "diversitatea intru unitate" ca mamica ce chiar se bucura daca tati reuseste sa NU se trezeasca noaptea:
- barbata-meu dupa cele 8,5 ore de servici ale lui vine acasa si se ocupa de curatenie (care e complet in sarcina lui) si de copil, trimitindu-ma pe mine sa ma ocup cu chestii agreabile de frica sa nu m-apuce depresia de la statul acasa
- eu sunt genul care adorm usor, el nu
- el e genul care se trezeste la cel mai mic zgomot, eu nu
- eu pot sa dorm citeodata cind am chef odata cu copilul sau cel putin sa ma relaxez pe DC sau citind (a mea ca bb mic nu dormea ziua decit afara, asa ca macar puteam sa ma uit la cer sau sa stau cu o carte in mina)
- serviciul pp stres care in mare parte nu deptinde de noi, in timp ce stresul de acasa il putem controla relativ usor printr-o buna organizare si disponibilitate fata de copil
Ca o concluzie, imi dati voie in continuare sa ma ocup doar eu noaptea de copil ?

PS1: chiar daca nu-mi dati voie, eu tot tb sa o fac ca a mea protesteaza din toti plaminii daca se duce tac-su
PS2: sunt o mama care isi adoarme copilul stind lipita de el, il lasa apoi sa doarma singur si la primul protest se prezinta la datorie continuind de cele mai multe ori sa doarma cu copilul
PS3: fiica-mea se trezeste si acum de 1 pina 6 ori pe noapte (cu exceptia citorva numarabile cu o mina in care a dormit pina dimineatza) si de cele mai multe ori vrea tzitzi




Agnes, relax... nu ti-a interzis nimeni, ar fi si imposibil sa se intample asta, nu crezi? era vorba doar de un schimb de opinii civilizat, avem voie?

mama lu' maria

randuri pentru maria


da putina ironie se permite ?


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns addinel spune:

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Citat:
citat din mesajul lui addinel

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Hm, ce facem acuma, ne apucam sa dam verdicte si sa standardizam viata de familie
Cred ca la intrebarea referitoare la dormitul cu copilul s-a raspuns deja foarte bine si autoarea deja s-a lamurit ca e ok sa faca asa cum considera ea mai bine.
Referitor la tatici, ok, s-a sensibilizat opinia publica feminina, dar hai sa dam dreptul fiecarei familii sa-si stabileasca singura echilibrul. Vin si eu cu citeva argumente menite sa intareasca "diversitatea intru unitate" ca mamica ce chiar se bucura daca tati reuseste sa NU se trezeasca noaptea:
- barbata-meu dupa cele 8,5 ore de servici ale lui vine acasa si se ocupa de curatenie (care e complet in sarcina lui) si de copil, trimitindu-ma pe mine sa ma ocup cu chestii agreabile de frica sa nu m-apuce depresia de la statul acasa
- eu sunt genul care adorm usor, el nu
- el e genul care se trezeste la cel mai mic zgomot, eu nu
- eu pot sa dorm citeodata cind am chef odata cu copilul sau cel putin sa ma relaxez pe DC sau citind (a mea ca bb mic nu dormea ziua decit afara, asa ca macar puteam sa ma uit la cer sau sa stau cu o carte in mina)
- serviciul pp stres care in mare parte nu deptinde de noi, in timp ce stresul de acasa il putem controla relativ usor printr-o buna organizare si disponibilitate fata de copil
Ca o concluzie, imi dati voie in continuare sa ma ocup doar eu noaptea de copil ?

PS1: chiar daca nu-mi dati voie, eu tot tb sa o fac ca a mea protesteaza din toti plaminii daca se duce tac-su
PS2: sunt o mama care isi adoarme copilul stind lipita de el, il lasa apoi sa doarma singur si la primul protest se prezinta la datorie continuind de cele mai multe ori sa doarma cu copilul
PS3: fiica-mea se trezeste si acum de 1 pina 6 ori pe noapte (cu exceptia citorva numarabile cu o mina in care a dormit pina dimineatza) si de cele mai multe ori vrea tzitzi

"Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian)

Agnes si Alexa (21.06.2009)


Agnes, relax... nu ti-a interzis nimeni, ar fi si imposibil sa se intample asta, nu crezi? era vorba doar de un schimb de opinii civilizat, avem voie?




da putina ironie se permite ?


"Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian)

Agnes si Alexa (21.06.2009)


teoretic se permite orice nu este in afara regulamentului. practic de la ironii de-astea izbucneste scandalul si discutiile civilizate se transforma in altceva...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Dorsilia spune:

nu e nociv deloc.

nociv e pentru cele ce au soti plangaciosi si soacre/mame/matusi care nu-si pot tine gura

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmin012 spune:

Nu am auzit ca ar fi nociv, chiar deloc. Unii pediatri (nu stiu daca cei de la noi) il recomanda cu caldura, datorita beneficiilor emotionale asupra copiilor. Co-sleepingul e o traditie in multe zone ale lumii.
Sa stii ca circula multe mituri legate de subiect.

Lucas doarme cu noi de cand avea o luna jumate. Chiar si acum, la 3 ani+ el doarme cateodata pe burta mea sau, oricum, foarte lipit de mine.
Cateodata tati, care are un somn foarte greu, ii mai prinde vreo manuta sub el, dar puiul incepe sa protesteze si atunci tati se da la o parte.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmin012 spune:

Mai, eu nu am auzit de nimeni care, la 18 ani, sa vrea sa doarma cu parintii. Orice copil, cel tarziu in perioada pubertatii, va dori sa doarma singur. Cred ca orice parinte isi da seama ca vine un moment in care puiul va dori sa zboare si din momentul ala nu va mai fi oprit. Deci lucrul asta va veni de la sine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmin012 spune:

Citat:
citat din mesajul lui carolinah

Eu cunosc doar 3 cazuri de adulti care au dormit cu parintii si rezultatele sunt proaste in toate cele 3 cazurile.

1. Fata de 19 ani (studenta) care inca doarme cu tata, in timp de mama doarme pe o canapea la picioarele patului. A primit bursa la Cambridge, dar n-a plecat, ca nu putea dormi singura...
2. Fata care a dormit pana la 18 ani cu mama in pat, apoi s-a maritat ca sa nu doarma singura in casa, a divortat, iar s-a maritat, iar a divortat si acum e in terapie pt ca nu stie de ce isi alege barbatii prost...
3. Fata de 20 ani, studenta la psihologie 'ca sa se inteleaga mai bine", inca doarme cu mama, tata si mama au divortat de curand dupa atatia ani de dormit separat.

Atata stiu, atata zic!

Caro

Carolina, cred ca fetele din cazurileprezentate de tine aveau alte "hibe". Nu cred ca doarmeau cu parintii la varstele alea din proasta obisnuinta ci de FRICA. Ceva sau cineva le-a insuflat frica.



Mergi la inceput