Parinteala nepavloviana(2)

corap spune:

am stat si-am rumegat in week-end - si m-a izbit chestia cu "daca esti lejer cu copiii, acestia iti vor reprosa ca ai fost prietenul si nu parintele lor".

mi se pare ca s-a contopit absolut aiurea conceptul de a-l lasa pe copil sa faca ce vrea el, in ritmul lui cu totalul dezinteres si lasarea lui de izbeliste (pe care eu o consider tot o forma de abuz).

mi se pare ca poti fi atat paintele, cat si prietenul copilului tau -"calitatile" nu se neaga reciproc. si iubirea si sprijinul neconditionate tin de partea de parinteala si nu de prietenie .

m-a distrat raspunsul neliei - cu agata care spunea ca nu poate iesi ca n-o lasa mama :) - mi-am adus aminte ca si eu scoteam de-astea ca sa nu spun "nu ies cu tine ca nu-mi place mutra ta/ n-am chef / prefer sa numar boabe de orez in seara asta". aia cu "nu ma lasa mama" era infailibila - inchizand gura oricui si scotandu-ma pe mine basma curata. in niciun caz nu exprimau dorinta de a mi se pune interdictii

pisigri spune:

Mai alex-andra...
Daca tu stai despartita de fiica ta 10 ore/zi si cand ajungi acasa mai ai probleme existentiale ca daca o iei in brate ii validezi nu stiu ce comportamente....
Pe bune, si eu muncesc, program de 8 ore, 9 cu tot cu transport, ajung acasa pe la 16.30 si plec cand ea inca doarme.
Si sta cu cineva care o supravegheaza si se joaca cu ea, dar nu stie sa o antreneze, sa initieze ea jocuri etc. Deci cind venim acasa e calare pe noi, vrea sa inventam noi jocuri si sa avem initiative, ca ea saraca a tot avut jumatate de zi. Daca nu o tinem intr-o priza si solicitare continua, face "ca toate alea" pentru ca nu ii satisfacem nevoia de atentie. Pur si simplu ne vrea pe amindoi, la capacitate maxima. Facem treaba pe rind, pe "ascuns" sau noaptea dupa ce adoarme.
A stat toata iarna numai in casa, nu am avut voie sa iesim din cauza unor probleme de sanatate, deci energia consumata numai in casa.
Nu ma laud, pur si simplu iti descriu cum e la noi. Ca nu e usor.

NU A SPUS NIMENI sa o lauzi pt comportamentul negativ. NU A SPUS NIMENI sa ii zici "mai fa, mama, ca io adun cioburile in urma ta". Nu. Ti s-a spus ca refuzul de a comunica cu ea (inclusiv fizic, prin luatul in brate) dupa ce a facut o greseala, ii transmite un mesaj gresit.

Si tot insisti ca "asa esti tu". Numai ca tu ai treij'de ani (sau citi ai, multi inainte, frumosi si sanatosi!) iar fie-ta doi. DOI. Deci poate ar trebui sa ai asteptari mai mari de la tine decat de la ea....

Despre bunici.
Mama mea este mai "severa". Are un stil de a se impune, fara tipete sau violenta, cred ca non verbal transmite mai multa stapnire de sine decat mine. In plus, in unele privinte, la ea in casa exista mai multe reguli si mai multe limite.
Soacra mea vede fata rar si la fel, o incurajeaza sa faca orice prostie.
Si totusi, fata o prefera clar pe mama mea, indiferent de circumstante.
Desi am sanctionat ambele bunici cind si-au batut joc (pe fata) de regulile adoptate de noi ca familie a propos de cresterea copilului si cind ne-au nesocotit rugamintile.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

pisigri spune:

Mai, io m-am saturat de faza cu instinctul de mama.
Instinctul matern e ala de ne face sa ne trezim de un miliard de ori pe noapte sa vedem ce face sugarul. E ala care ne face sa ne fie greu sa rezistam cind auzim ca plinge copilul. Face multe instinctul asta matern, dar in nici un caz nu poate inlocui "3 carti si un forum".

Nu ne nastem stiind cum e bine sa ne educam copiii. Ni se pare ca stim cum sa ne educam copiii pe baza modului in care am fost noi educati, pe baza ideilor care s-au intiparit in subconstient, pe baza sfaturilor primite de la altii, pe baza a ceea ce vedem in jurul nostru. Adica ne bazam tot pe ce spun/fac altii, dar nuuuu pe carti, ca alea-s pentru fraieri si tipicari.

"Sint mame mai rele ca mine" si "mama m-a crescut fara carti si uite ce bine-mi este" sint nule ca argumente. Da, sint mame care isi stranguleaza nou-nascutul cu cordonul ombilical, dar cu ele vrem sa ne comparam? Si daca mamele noastre au facut asa buna treaba cu noi, de ce sintem tributare unor proaste obiceiuri de care nici nu sintem constiente? De ce sa nu incercam sa fim MAI BUNE decat mamele noastre? de ce sa nu recunoastem ca si perfecte fiind mamele noastre, noi sintem altfel decit ele?




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

lorelaim spune:

De ce sunteti (nu toate - bineinteles) impotriva cititului si invatatului din cartile de parenting? Sunt atatea idei absolut fantastice pe care le inveti citind...

Dr Haim Ginott (va rog din tot sufetul - chiar si cele care au OROARE sa invete din carti - sa nu-l mai numiti dr xulica/yulica -aratati un pic de respect pentru munca acestui om minunat) spunea: "Love is not enough.[...]Good parents need skill."

pisigri spune:

Si inca ceva.
Daca pitica se tavaleste ca vrea wisky, de ce sa nu incerci sa eviti conflictul punindu-i intr-un pahar al ei un ceai de plante colorat asemanator?
Sint mii de idei pe care le gasesti in carti sau pe forumuri si sint simple si la indemina, dar pur si simplu nu ne-au trecut noua prin cap.
Sint mii de moduri de a privi lucrurile si de a manageria un conflict. Citind despre ele, ne inspiram, invatam si poate data viitoare vom reactiona altfel.
E cam ce a facut Laura25 cind a povestit tarasenia cu cortul; acum, daca e sa se mai intimple o data, asta sau ceva asemanator, mintea sa o sa proceseze rapid si raspunsurile si solutiile care i-au fost oferite aici, si o sa reactioneze altfel. Daca nu ar fi citit/intrebat, ar fi ramas la acelasi nivel de rezolvare a conflictului.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

alex_andra spune:

Pisigri, chiar nu inteleg care e problema ta:)
Ok, nu suntem la fel, dar de ce ar trebui sa fiu la fel ca tine, sau sa ma port la fel ca tine?

Fi-mea este foarte antrenata in timpul zilei, parintii mei pot inlocui cu brio gradinita si cu toate astea, cand venim noi acasa, este de-o energie debordanta si facem impreuna ce a mai invatat in timpul zilei.

Nu vad ce legatura are faptul ca lipsesc de langa ea 9-10 ore pe zi cu "problemele exsitentiale" pe care le vezi la mine, zau.


Adica, tu crezi ca daca as fi stat acasa putea avea un anumit tip de comportament si daca eu merg la servici, are alt tip de coportament?...sa fim seriosi:)

Acelasi lucru as fi putut sa te intreb si eu pe tine, de ce ai deschis un topic similar, ce...ai timp de probleme existentiale??...of,of, mai, mai:)

Dar, na...eu nu sunt genul care sa atac oamenii, doar pentru ca nu gandesc la fel ca mine.


Si ce este pentru tine nul ca argument, pentru altcineva poate sa fie bun, ca asta e, suntem diferiti, noi , oamenii.

De ce sa fiu mai buna decat mama mea? :)
Mama mea a fost aproape perfecta
Eu nu ma plang de ea, as vrea sa pot fi la fel de buna si empatica, cum a fost ea cu noi, la fel de prietena cu noi, cum a fost ea.

Si de ce ai tu senzatia ca eu am asteptari mai mari de la fi-mea, decat de la mine?

De ce ai tu senzatia ca ma cunosti atat de bine?:)

In alta ordine de idei: eu nu am spus ca o prefera pe soacra-mea in detrimentul maica-mii.
Ca, daca e cu amandoua in camera, sta numai la maica-mea in brate.

Dar da, daca suntem acasa, inrteaba mereu de soacra-mea, pentru ca acolo e rost numai de distractie maxima, ca soara-mea nu se oboseste sa stea mai mult cu ea, sau sa incerce sa se implice in cersterea ei, pentru ea e doar o papusa care face dragalasenii.

Pe maica-mea o iubeste cu totul, pe soacra-mea o place ca poate sa faca ce vrea ea, la ea.

Mda...acestea fiind spuse, va las sa disecati pe altcineva
Eu ma retrag, am tras concluziile la acest subiect, pentru mine este incheiat.

Va urez dezbare placuta in continuare si o primavara frumoasa

PS: pentru ca sunt convinsa ca o sa mai exista comentarii "binevoitoare" si dupa acest ultim post al meu, va aduc la cunostiinta ca, chiar nu trebuie sa plangeti de mila fetei mele.
Este un copil fericit, intr-o familie fericita, cu 2 parinti atenti mereu la nevoile ei si 2 bunici extraordinari.

corap spune:

OFF TOPIC
lorelai, eu (si multa lume de aici) nu sunt impotriva cititului si a invatatului din carti in niciun caz.

pe doctorul mentionat de tine (asa-i mai respectuos?) nu l-am citit. am citit insa o gramada ed carti de parenting. dar nu vad ce respecti tu la acest om, cand dai un link care ii ignora acelui om (pe care se pare ca il stimezi) drepturile (drepturile de autor, la ele ma refer).

pisigri spune:

Alex_andra, in caz ca mai citesti:
Nu ii pling de mila fiicei tale. Si nu am facut referire la cele 10 ore cit esti plecata de acasa decat ca sa ma minunez ca DESI stati atita timp despartite, tu mai consumi timp si energie pe conflicte neproductive.
Dar am vazut ca nu ai comentat nimic pe marginea relatarii unei mamici, ca imediat dupa ce e certata, fetita ei se intinde sa fie luata in brate chiar de catre mama care a certat-o. Si Ilinca face la fel si imi rupe inima si ma simt vinovata.
Si eu am invatat multe din acest subiect. Si s-a vazut si in comportamentul Ilincai, si a remarcat si sotul meu asta.

Tu, da, ai asteptari mai mari de la un copil de doi ani decit de la tine. Sau ai asteptari la fel de mari de la un copil de doi ani cum ai de la tine, ceea ce este gresit. Si spun asta pentru ca tu, in repetate rinduri, iti reclami dreptul de a ignora nevoia copilului de afectiune, cererea sa de ajutor de a rezolva o problema prea mare pentru ea, cum este supararea tatalui. Pentru ca ea nu stie inca, care este modul in care trebuie sa se poarte ca sa fie iertata. Dar in acele momente, pentru tine este mai important sa fii "tu insati", sa fii autentica si sa iti iei time-out-ul, decait sa te schimbi pentru ea, ca sa ii fie ei mai bine.

Chestia cu "ce e pentru mine argument nul pentru tine poate fi mare argument" este o treaba de clasa intii, nu te supara. adica chiar m-as fi asteptat la un rationament aici, mai ales ca am exemplificat si justificat ce gen de argumente mi se par vax albina si de ce.

Si nu, nu am senzatia ca te cunosc asa de bine. Dar tu plingeai acum citeva pagini de greselile pe care le-a facut mama ta in cresterea ta, si acum vii si spui ca a fost aproape perfecta?
Incearca sa nu fii "aproape perfecta" la fel ca mama ta, pentru ca fetita ta nu esti tu; e diferita, are nevoi diferite decit cele pe care le-ai avut tu, deci corect si "aproape de perfectiune" este sa incerci sa satisfaci aceste nevoi, nu sa tii cu dintii de modelul mamei tale, ca ala a fost perfect.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

AgnesLuca spune:

Edit: am sters, era pt Alex_andra da intre timp am citit ca nu doreste sa continue discutia; pacat, nu-mi ramine decit sa sper ca poate totusi cite ceva din cele ce s-au scris aici ii vor ramine in minte si o vor face cindva sa reuseasca...

mcoca spune:

Un copil de 2 ani vede ca nu i-ai pus din aceeasi sticla, ce faci atunci? Si cum ramane faza cu pacalitul si bla, bla?
Nu-i mai simplu sa-i explici ca e pentru adulti? Sunt o gramada de lucruri pentru adulti, il pacalesti cu toate?

Eu beau cola. Imi place, o beau in loc de cafea. Totusi nu e pentru copii. Fetita mea stie asta. Nu a trebuit sa o pacalesc nicioadata. Intotdeauna i-am explicat si a inteles.


Vicky si Printzesone