Parinteala nepavloviana(2)
Raspunsuri - Pagina 10
alex_andra spune:
nelia, nu singura, ci cu ajutorul vostru
| Citat: |
Pentru ca daca vrem o sensibilizare a parintilor asupra nevoilor copiilor, asta nu se poate face decit ajutind parintele sa vada cu adevarat lucrurile asa cum iti sint tie clare. In nici un caz, judecindu-l, acuzindu-l, punindu-i capacitatile sub indoiala... toatea acestea se vor intoarce si mai rau impotriva copilului. Sint putine sanse ca un om sa inteleaga ceva daca se simte incoltit si judecat. |
lorelaim spune:
Nelia 
- chiar ma intrebam pe unde esti (imi era dor de tine 
)... te-am dat disparuta 
(m-am gandit ca esti ocupata cu invatatul)
Viviana - cu vreo 20 de anii in urma am citit o carte ref la relatii intre soti din care am retinut: NICIODATA nu te duci la culcare suparat pe cei pe care-i iubesti! (indiscutabil - mi s-a mai intamplat acest lucru - cand era copila mica iar eu seara picam FRANTA de obo - exact seara sa se desfasoare cate o confruntare de "capete patrate"... eu si copila - ma refer - ca doar "aschia nu sare departe de trunchi"... culmea-culmilor era ca eu NU puteam dormi - iar prunca dormea dusa... si mai si avea cate un zambet dulce pe buze 
... ce se mai amuza sotul pe seama mea ) Depinde enorm de fiecare - nu poti da o "reteta" - unii simt nevoia de a fii guguliti ca sa se impace, altii doresc sa ia distanta sa-si adune gandurile. (tot cu anii in urma am citit o povestioara despre o tanara amerindianca care a spus ca cel mai bun sfat al mamei ei a fost ca atunci cand sotul e suparat sa nu-l intrebe nimic si sa-l lase cu gandurile lui pana acesta va decide el insusi sa comunice, deoarece e ca un balaur care se retrage in pestera si daca incerci sa-l scoti de-acolo - chiar aratandu-i dragostea ta - va iesi parjolind totul in cale... deci TIME-OUT IS A GIFT - atat pentru balaur cat si pentru cei pe care-i iubeste si nu vrea sa-i parjoleasca!)
viviana spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui nelia
Rox, unul din cele mai umane mesaje citite in ultima perioada! Asa este, problemele omenirii in general, nu numai ale copiilor cu parintii si invers, incep in momentul in care ne suspendam iubirea pentru ca sintem suparati. Daca aceasta exista, trebuie aratata ca atare in toate momentele!CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon) |
De cate ori eram suparata sau imbufnata, din diverse motive copila mea ma intreba: "Dar, ma mai iubesti?". Chiar daca de cele mai multe ori supararea mea nu avea nicio legatura cu ea.
Am avut noroc de o fetita care isi manifesta sentimentele prin vorbe, e enervant de scotocitoare si vrea cu orice pret sa ajunga la radacina lucrurilor. Mi-am dat seama de timpuriu cat este de important pentru stabilitatea ei emotionala sa ii arat iubirea in orice moment si orice ar face.
Copiii ca sa fie intregi au nevoie sa stie asta.
Acum cateva zile eram suparata si a venit la mine punandu-mi aceeasi intrebare "ma iubesti la fel de mult?". M-am uitat la ea cu o privire surprinsa care spunea "nu esti in fire ta, de ajungi la 13 ani sa mai imi pui aceeasi intrebare." Imediat a spus: Am glumit.
Concluzia: ca au 2, 5, 10, 13, 18, 30 ani - au acceasi nevoie de a se simti iubiti si deci ocrotiti. Iubirea in fond reprezinta un reper extraordinar de important in viata unui copil.
Iubirea ocroteste.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
viviana spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lorelaim Nelia - chiar ma intrebam pe unde esti (imi era dor de tine )... te-am dat disparuta (m-am gandit ca esti ocupata cu invatatul)Viviana - cu vreo 20 de anii in urma am citit o carte ref la relatii intre soti din care am retinut: NICIODATA nu te duci la culcare suparat pe cei pe care-i iubesti! (indiscutabil - mi s-a mai intamplat acest lucru - cand era copila mica iar eu seara picam FRANTA de obo - exact seara sa se desfasoare cate o confruntare de "capete patrate"... eu si copila - ma refer - ca doar "aschia nu sare departe de trunchi" ... culmea-culmilor era ca eu NU puteam dormi - iar prunca dormea dusa... si mai si avea cate un zambet dulce pe buze ... ce se mai amuza sotul pe seama mea ) Depinde enorm de fiecare - nu poti da o "reteta" - unii simt nevoia de a fii guguliti ca sa se impace, altii doresc sa ia distanta sa-si adune gandurile. (tot cu anii in urma am citit o povestioara despre o tanara amerindianca care a spus ca cel mai bun sfat al mamei ei a fost ca atunci cand sotul e suparat sa nu-l intrebe nimic si sa-l lase cu gandurile lui pana acesta va decide el insusi sa comunice, deoarece e ca un balaur care se retrage in pestera si daca incerci sa-l scoti de-acolo - chiar aratandu-i dragostea ta - va iesi parjolind totul in cale... deci TIME-OUT IS A GIFT - atat pentru balaur cat si pentru cei pe care-i iubeste si nu vrea sa-i parjoleasca!)Lorelai As a woman, I have no country As a woman, I want no country As a woman, my country is the whole world. Virginia Woolf |
Da, Lorelaim. De aceea am si scris acea povestioara care poate fi valabila in orice situatie.
Am discutat cu mamica respectiva si am ajuns la concluzia:
"Daca tu, mama, ma faci sa ma indoiesc de iubirea ta si eu la randul meu iti arat cum pot, cum ma taie capul, ca tu ai gresit. Te penalizez. Si as vrea ca tu sa suferi asa cum am suferit eu."
De fapt primesti ceea ce arati. Arati iubire si intelegere primesti iubire si intelegere. Daca nu, nu.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
Lali spune:
Faptul ca am scris si v-am citit aici m-a ajutat mult sa imi clarific unele idei.
Mi-a placut tare dialogul din ultimele pagini chiar daca nu am fost in amanunt de acord toate.
P.S. Nu plec nicaieri ...
Victoria_mami spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia ... Ce faci atunci cind iti cunosti tare bine copilul, stii exact ce i s-ar potrivi, stii exact cum ar trebui sa faci ca sa-i fie fundamental bine, dar acel ceva contravine 'regulilor' universal valabile si acceptate de catre majoritatea? Daca mergi pe 'mina copilului' risti sa-i faci rau tot lui, pentru ca nu-l constringi, dar faptul ca actioneaza necostrins, se va intoarce intr-o zi tot impotriva lui. Nu toti sint sufiecienti de tari si destepti sa-si ia bocceluta in bat la 18 ani si sa plece sa cutreiere lumea!  CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon) |
Intru si eu in discutia voastra, ca tare imi place subiectul (putin cat am citit mi-a placut). Aici pare ca ori te contrazici tu, ori nu inteleg eu eu ce vrei sa zici; daca iti cunosti cu adevarat copilul, stii daca ii faci o defavoare 'mergand pe mana lui' sau daca are nevoie de constrangere, ca sa se poata integra in societate fara probleme.
_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella
22.05.2008 Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!
Victoria_mami spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui alex_andra Nu pot sa o iau in brate si ea sa invete din asta ca, indiferent ce prostii face, mama o va lua intotdeauna in brate si o va pupa. BAZAR UMANITAR |
Ba uite eu exact asta vreau sa stie fetita mea. Ca mami intotdeauna o va lua in brate si pupa si iubi neconditionat, indiferent ce va face, chiar daca o face intentionat sa ma supere, testeze, etc. Si daca asta in timp o va face sa imi calce pe cap, eu imi asum riscul. Prefer sa creasca asa decat sa-i fie frica sa faca ceva, ca ma supara.
_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella
22.05.2008 Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!
nelia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Desiree2002
Intru si eu in discutia voastra, ca tare imi place subiectul (putin cat am citit mi-a placut). Aici pare ca ori te contrazici tu, ori nu inteleg eu eu ce vrei sa zici; daca iti cunosti cu adevarat copilul, stii daca ii faci o defavoare 'mergand pe mana lui' sau daca are nevoie de constrangere, ca sa se poata integra in societate fara probleme. _ Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008 Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta! |
Da, sint de acord cu tine. Dar uite ca problemele apar atunci cind copilul nu vede lucrurile asa cum le vezi tu, si, conform subiectului si constringerea si mersul pe mina copilului iti pot fi reprosate, mai mult sau mai putin, mai tirziu.
Da, stiu, ca esti cit mai aproape de copil daca totul este facut cu multa dragoste, e aceasta suficienta pentru orice vine de la parinte pentru copil? Asta era intrebarea mea. Si e legitima, din punctul meu de vedere cel putin, pentru ca ma sperie varietatea si complexitatea problemelor pe care le duc copiii in ei, chiar deveniti adulti si care vin din copilarie (ca nu totul vine de acolo sau nu totul se opreste acolo).
Cunosti copilul foarte bine, dar il cunosti atit cit poti tu cunoaste, cu ceea ce esti tu ca fiinta, nu vei avea cum sa te pui complet in locul lui. Si chiar si ceea ce faci pentru el, chiar daca este multa dragoste si intelegere la mijloc, o faci tot prin fiinta ta, nu a lui... si parca imi vine sa zic ca tot nu ai siguranta ca e potrivit si pentru copilul tau, desi ai cele mai bune intentii si chiar vrei sa-i fie bine.
Stiu ca veti fi multe, inclusiv o parte mare din mine
, care vom spune, da, dar daca il iubesti, intelegi, respecti, totul va fi bine. Dar chiar credeti suta la suta asta? Nu aveti nici o indoiala?CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
olympia spune:
Nelia, eu cred ca alegerea nu-i intre constrangere si mersul pe mana copilului. De multe ori ceea ce pare ca cere copilul este doar manifestarea unei nevoi mai adanci si atunci acea nevoie se cere satisfacuta, aceea e solutia si nu constrangerea spre altceva.
Exemplu real acum... Stiu copii care la scoala se ridica din banca, se plimba prin clasa, fac glume... Ca efect imediat strica ora, toata clasa se distreaza! Unii ar zice ca asa e firea lor, jucausa si ca ori ii lasi sa se maturizeze, ori ii constrangi prin pedepse si conditionari sa fie cuminti. Eu as zice insa ca acei copii au nevoie de atentie mai multa acasa din partea parintilor, de timp de joaca si iubire si glume cu parintii.
Fetita de care iti spun are un fratior mai mic si parintii foarte ocupati, si la bunici si la bona ce-i ingrijeste, cel mic e primul supravegheat, dragalit si mangaiat , ca-i mic... cade, se poate lovi, rani... si ea resimte aceasta lipsa de dragoste si atentie pentru ea. O cere inconstient la scoala. O cere si glumind si facand nazbatii, o cere si altfel cand intreaba suav in timpul dictarilor "Doamna, am scris frumos?", dar si cand greseste si imediat decreteaza furioasa "gata, nu mai scriu nimic!" si un pic mai tarziu cand spune " nu va dau lucrarea ca nu-i buna, fac alta acasa" si cand scrie pe tabla in pauza "Doamna va iubim" si deseneaza inimioare de consuma toata cutia de creta.
Material are tot ce-si poate dori la nivel exceptional, in vacante si WE parintii o plimba si o distreaza, inclusiv in strainatate, ii organizeaza des petreceri invitand copii acasa, dar nevoia zilnica de dragoste, atentie si intelegere, care sa-i dea ei echilibru, nu-i asigurata din pacate. Teme face cu bunica cea severa, mama imparte inegal atentia intre cei doi copii in putinul timp petrecut acasa, tatal ajunge tarziu si are afacerile lui. Sa spui ca un astfel de copil e "neglijat" pare exagerat si totusi o nevoie esentiala a sa e neglijata de cei din jur,ei n-o vad, n-o recunosc dar sunt nemultumiti de efectele acesteia.
Adela99 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia Stiu ca veti fi multe, inclusiv o parte mare din mine , care vom spune, da, dar daca il iubesti, intelegi, respecti, totul va fi bine. Dar chiar credeti suta la suta asta? Nu aveti nici o indoiala? |
oh, ba da! :)
io am cat de cat feedback de la al meu : "am stiu intotdeauna parerea ta, ce crezi in situatia respectiva si asta a fost foarte bine, chiar grozav"
ceea ce nu inseamna ca m-a ascultat intotdeauna :) da' nici io nu i-am zis: "ce ti-am spus io?" ci am luat problema de acolo de unde era.