Parinteala nepavloviana
Raspunsuri - Pagina 20
saskia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Lali
Hi, hi, ce (de) intrebari !  Nu, scopul meu ca parinte in privinta educatiei, a vestitilor 7 ani de-acasa este de a pregati copilul emotional pentru integrarea in societate, de a-l face sa inteleaga regulile societatii si de a sti sa ofere dar sa si ceara respect atunci cand trebuie. Scopul este ca viitorul adult sa faca fata regulilor societatii, sa le discearna si pe aceasta cale sa nu i se para o povara. Scopul e sa ajunga puternic si inteligent astfel incat sa judece regulile, sa le accepte si nu sa se supuna orbeste. Iar partea cu 'facut frumos' se potriveste dupa parerea mea animalutelor de la circ, saracele de ele. |
Normal, nu e nimic iesit din comun. Ceea ce ai spus tu, fac si alti parinti, cu diferenta ca ei vad din propriul lor punct de vedere (construit pe experientele lor, educatia lor, profesia si nivelul intelectual, etc) si tu dintr-al tau.
Nu vad contradictia.
daniela_b spune:
Pai, tocmai de aceea, Lali, am si intrebat... as vrea sa sugerez ca e foarte posibil ca in anumite situatii formele de tantrum al copilului sa fie intimpinate cu forme de tantrum ale adultului.
Stiu ca ideea subiectului nu are neaparat legatura cu tantrumurile dar, observ ca tantrumurile copilului sint in destule cazuri, gresit intelese.
Nu e dorinta de a descoperi, e "ambitz"
Nu e incercarea de cuceri, sint "fite".
Nu e insistenta de a experimenta, e "incaptinare".
Nu e neputinta de a face fata frustrarii specifice etapelor de crestere, e o criza premeditata si intentionata sa enerveze parintele, in ciuda lui.
pisigri spune:
Mai, Laura a precizat ca e vorba de perioada dependentei totale a copilului de parinte. Din ce am citit eu, perioada asta se termina undeva intre 2 si 3 ani. Deci este absurd sa speri macar sa pregatesti un copil de maxim 3 ani, sa se integreze perfect in societate.
Daniela, eu zic ca nu. Sau nu ar trebui sa aiba. Asta tinind cont de definitia tantrumului. Parintii nu intimpina dificultati de verbalizare, parintii au o cu totul alta capacitate de gindire logica, extrapolare, prevedere a consecintelor etc. Parintele (adultul) dispune de alte instrumente decit copilul mic (pina in 5 ani) care face tantrumuri sau care apeleaza la "santajul" ala spectaculos dar constient de care povestea cineva aici, cu tipat si tavalit pe jos constiente si controlate (grija sa nu se loveasca etc). Mie asta nu mi se pare tantrum, mi se pare tavaleala :) chiar daca e generata tot de o frustrare a copilului, o vad ca pe alt gen de frustrare. Eu zic ca tantrumul este frustrarea legata de imposibilitatea implinirii unei nevoi, in timp ce tavaleala e frustrarea legata de neimplinirea unei dorinte. Asadar, tantrumul e serios, tavaleala ...mai putin.
Dar parintii au voie sa se enerveze, desigur. Sau asa zic io. Numai ca nu au voie sa isi verse nervii pe copil. Si in cazul unui copil sensibil (cum e al meu) nu au voie sa isi sperie copilul obligindu-l sa asiste la descarcarea violenta (verbal, fizic) a nervilor proprii.
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
saskia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Laura25 Intrebare: scopul suprem (dincolo de asigurat masa, casa, caldurica) al parintilor in perioada de depenenta a copiilor de ei ar trebui sa fie pregatirea pustiului pt o integrare perfecta in societate? Pt respectarea regulilor si 'facut frumos', asa cum se asteapta societatea de la ei? Am marfa la bazar umanitar DC Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005) Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi 'Cos what I feel is the only truth for me |
Nu vad cuvantul total :) si cel putin dependenta este cam pana la varsta in care au locusorul lor, independenta financiara si pleaca la un colegiu/facultate.
alex_andra spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Laura25 Intrebare: scopul suprem (dincolo de asigurat masa, casa, caldurica) al parintilor in perioada de depenenta a copiilor de ei ar trebui sa fie pregatirea pustiului pt o integrare perfecta in societate? Pt respectarea regulilor si 'facut frumos', asa cum se asteapta societatea de la ei? Am marfa la bazar umanitar DC Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005) Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi 'Cos what I feel is the only truth for me |
Laura, recunosc ca nu m-am gandit niciodata ca scopul meu suprem este ca intregrez copilul in societate.
Dar nici nu imi doresc sa duc intr-o comunitate de copii, gradinita, de exemplu, un copil obraznic, care sa aiba senzatia ca totul i se cuvine, ca el poate sa faca orice, pentru ca oricum mami il va pupa pe frunte, indiferent ce ar face.
Eu nu imi doresc un "dl goe".
Printre altele, da, avem datoria morala de a "educa" un copil.
Copilul fara reguli, cum mai spuneam, mi se pare un copil neglijat si needucat.
Pe parcursul curgerii anilor, intr-adevar copii pot deveni autodidacti, dar nu se pune problema asta la anii prescolari.
daniela_b spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pisigri Parintii nu intimpina dificultati de verbalizare, parintii au o cu totul alta capacitate de gindire logica, extrapolare, prevedere a consecintelor etc. http://pisigri.blogspot.com/ Mami de Ilinca (5.03.2009) |
Si, atunci, de ce nu o folosesc? ( asta ca sa fiu "rea"
)Daca au aceasta capacitate de ce nu vad ceea ce este ca pe ceea ce este si nu ca pe ce poate fi ( santaj, de exemplu).
parerea mea despre tantrumuri: sint binevenite, e masura evolutiei copilului. Chiar si daca li se spune "santaj" tot e de bine ( dar numai daca ai atitudinea corecta fiindca intelegi) .
Copilul meu a descoperit ca poate fi smecher si incerca sa ma "santajeze", practic isi largeste limita de cunoastere. El gindeste, construieste strategii.
Ultimul lucru pe care l-as face ar fi sa-l opresc din asta, parasind locul, transmitindu-i mesajul: nu ma intereseaza ca ai avansat in gindire si creierul ti-a devenit mai dezvoltat eu ma duc sa citesc in camera cealalta ca sa-mi dezvolt si eu creierul ca doara sint mai capabil sa fac fata tantrumului tau.
Unde-i capacitatea de gindire logica, extrapolare, prevedere a consecintelor, specifice adultului, in acest caz?
off topic, upz: pisgri, tocmai acum mi-am dat seama ca am raspuns unui mesaj de-al tau, te rog sa nu te superi stiu ca am "promis" ca nu iti mai raspund dar mi-am dat seama dupa, ca am incalcat "promisiunea".
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
saskia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pisigri Mai, Laura a precizat ca e vorba de perioada dependentei totale a copilului de parinte. Din ce am citit eu, perioada asta se termina undeva intre 2 si 3 ani. Deci este absurd sa speri macar sa pregatesti un copil de maxim 3 ani, sa se integreze perfect in societate. Daniela, eu zic ca nu. Sau nu ar trebui sa aiba. Asta tinind cont de definitia tantrumului. Parintii nu intimpina dificultati de verbalizare, parintii au o cu totul alta capacitate de gindire logica, extrapolare, prevedere a consecintelor etc. Parintele (adultul) dispune de alte instrumente decit copilul mic (pina in 5 ani) care face tantrumuri sau care apeleaza la "santajul" ala spectaculos dar constient de care povestea cineva aici, cu tipat si tavalit pe jos constiente si controlate (grija sa nu se loveasca etc). Mie asta nu mi se pare tantrum, mi se pare tavaleala :) chiar daca e generata tot de o frustrare a copilului, o vad ca pe alt gen de frustrare. Eu zic ca tantrumul este frustrarea legata de imposibilitatea implinirii unei nevoi, in timp ce tavaleala e frustrarea legata de neimplinirea unei dorinte. Asadar, tantrumul e serios, tavaleala ...mai putin. Dar parintii au voie sa se enerveze, desigur. Sau asa zic io. Numai ca nu au voie sa isi verse nervii pe copil. Si in cazul unui copil sensibil (cum e al meu) nu au voie sa isi sperie copilul obligindu-l sa asiste la descarcarea violenta (verbal, fizic) a nervilor proprii. http://pisigri.blogspot.com/ Mami de Ilinca (5.03.2009) |
OK, sa zicem ca perioada aia se termina fix la 3 ani, de la 3 ani incolo ce faci? Nici atunci nu-l inveti diferite chestii utile in societate?
Nu stiu cum este educatia civica in Romania, insa aici va pot spune cum este: la scoala (varste 9-10-11 ani) ii invata sa nu fie asociali :). Sa nu scuipe pe jos, sa fie gentili cu oamenii in varsta, sa arunce gunoaiele la locul special amenajat, d-astea.
Deci reguli de trait in societate, ca de acolo vine cuvantul: social, sociabil, etc.
alex_andra spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pisigri Mai alex_andra, fiecare copil reactioneaza altfel. Fetita ta poate veni la tine rizind pentru ca a facut o sotie. Care pina la urma nu e grava, iar supararea e formala. Pentru sotii, la mine acasa nu se cereau scuze. Fetita ta poate veni rizind fiindca e incurcata, fiindca nu stie ce sa faca, nu fiindca se bucura ca l-a suparat pe tati. Daca in momentul asta tu o trimiti sa isi ceara scuze, o pui sa rezolve singura un conflict prea mare pentru ea. O alungi, ii refuzi ajutorul tau de a descurca itele pe care le-a incilcit chiar ea. Dragostea si sprijinul tau ii sint refuzate pentru ca mami nu o sprijina, nu o sfatuieste, nu o ajuta decit daca tati e fericit. Mesajul este incorect chiar daca intentia ta este buna. PS: jigodie era o figura de stil dura, cum mi se pare mie refuzul tau de a lua copilul in brate si de a-i explica (tu fiind calma, tatal pe care l-a suparat fiind mai nervos) de ce a gresit. Mie, la 30 de ani, imi vine foarte greu cind stiu ca am gresit fata de cineva, sa ma duc sa il privesc in ochi si sa imi cer scuze din suflet. Ma simt stinghera si mi-e ingrozitor de jena pentru supararea pe care am produs-o. De ce nu ar fi la fel si in cazul unui copil de 2 ani care habar nu are inca ce e "frumos sa faci"? http://pisigri.blogspot.com/ Mami de Ilinca (5.03.2009) |
Sa lovesti intentionat, mie nu mi se pare o shotie.
Mi se pare un lucru urat.
Scuzele la noi nu sunt verbale, ci prin exprimare non verbala.
Ea nu stie sa spuna cuvintele astea.
Dupa ce il loveste pe taica-su , intentionat, eu aleg sa nu o iau in brate, pentru ca sunt suparata pe ea, pentru atitudinea pe care o are.
saskia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui daniela_b
Si, atunci, de ce nu o folosesc? ( asta ca sa fiu "rea" )Daca au aceasta capacitate de ce nu vad ceea ce este ca pe ceea ce este si nu ca pe ce poate fi ( santaj, de exemplu). parerea mea despre tantrumuri: sint binevenite, e masura evolutiei copilului. Chiar si daca li se spune "santaj" tot e de bine ( dar numai daca ai atitudinea corecta fiindca intelegi) . Copilul meu a descoperit ca poate fi smecher si incerca sa ma "santajeze", practic isi largeste limita de cunoastere. El gindeste, construieste strategii. Ultimul lucru pe care l-as face ar fi sa-l opresc din asta, parasind locul, transmitindu-i mesajul: nu ma intereseaza ca ai avansat in gindire si creierul ti-a devenit mai dezvoltat eu ma duc sa citesc in camera cealalta ca sa-mi dezvolt si eu creierul ca doara sint mai capabil sa fac fata tantrumului tau. Unde-i capacitatea de gindire logica, extrapolare, prevedere a consecintelor, specifice adultului, in acest caz? off topic, upz: pisgri, tocmai acum mi-am dat seama ca am raspuns unui mesaj de-al tau, te rog sa nu te superi stiu ca am "promis" ca nu iti mai raspund dar mi-am dat seama dupa, ca am incalcat "promisiunea". Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii |
Pana acum nimic neadevarat :). Asa si sunt, niste etape. Totusi prin simplul fapt ca un copil alege sa faca la nesfarsit aceste tantrumuri, arata ca nu poate depasi etapa si stie exact cum reactioneaza parintele. Aici li se spune aandachtstekortstoornis si ar insemna un fel de deficit de atentie si pentru educatori/profesori este un semn de hiperactivitate sau alte probleme :(. Asa ca nimeni nu incurajeaza tantrumurile aici, ci ii ajuta sa le depaseasca.
daniela_b spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui saskia OK, sa zicem ca perioada aia se termina fix la 3 ani, de la 3 ani incolo ce faci? Nici atunci nu-l inveti diferite chestii utile in societate? Nu stiu cum este educatia civica in Romania, insa aici va pot spune cum este: la scoala (varste 9-10-11 ani) ii invata sa nu fie asociali :). Sa nu scuipe pe jos, sa fie gentili cu oamenii in varsta, sa arunce gunoaiele la locul special amenajat, d-astea. Deci reguli de trait in societate, ca de acolo vine cuvantul: social, sociabil, etc. |
Nu inteleg ce legatura are educarea copilului cu subiectul prezent.
Educarea exista, foarte bine mersi, si in cadrul mult hulitei metode AP.
Doar ca nu e pe pedepse, e alt tip de "joc".
Copiii au mai multe tipuri de asimilare a unor notiuni.
Toata smecheria e sa "dibuiesti" cu maxima precizie ce e potrivit copilului tau chiar si daca, din diverse motive - de inteles- e uneori mai solicitant.
Pentru copii provocarea e sa creasca, pentru parinti provocarea e sa-i ajute sa o faca.
Later edit: Si da, sint de acord ca trebuie lucrat pentru a depasi etapa. De aceea nu inteleg in ce fel ajuta sa te indepartezi de "locul tantrumului".
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii