"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (4)

Raspunsuri - Pagina 18

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Pisigri, exagerezi, pe bune. N-am luat pe nimeni in balon, esti doar sensibilizata de discursul meu destul de diferit fata de al tau :).


1. Nu inteleg de ce nu poate fi aprinsa o lumanarica in cort. Care e pericolul??
Exista lumanarele mici si rotunde (acelea care se folosesc in candelele de aromoterapie) si, daca copilul e supravegheat, se pot tine aprinse atat cat dureaza joaca de-a cortul.

Si, ca sa nu frustrezi copilul cu jdemii de interdictii si daca n-ai timp sa il supraveghezi, poti macar sa stai langa el 1-2 minute si sa fie lumanarea aia aprinsa.
Pentru noi, lumanarea aia aprinsa = cacamaca
Pentru copil, lumanarea aia aprinsa = = prilej de maxima incantare.


2.

Citat:

1. Cum ramine cu sensibilitatea si dorintele lui B, care vrea si ea sa se joace?



Acuma a fost vorba de dorinta lui R care nu a fost respectata.
Altadata va fi vorba/a fost vorba de dorinta lui B.
Atat B cat si R trebuie ajutati sa inteleaga ca nu e bine sa navalesti peste celalalt atunci cand celalalt vrea sa fie singur.

Am mai spus, pentru ca si B voia sa se joace, parintele care era mai putin ocupat trebuia sa se joace cu ea, sa-i propuna o alta activitate care s-o incante.

Nu mi se pare normal ca cineva sa fie obligat sa se joace cu altcineva. Chiar daca altcineva ii este frate.

Cu fratii te nasti, prietenii ti-i alegi in functie de preferinte si asemanari.
Daca B si R sunt frati, nu inseamna ca ei se joaca la fel, ca au aceleasi gusturi si stil etc.
De aceea mi se pare normal ca dorinta de intimitate a fiecaruia sa fie respectata.


Parintele disponibil trebuia sa ia refuzul lui R de a se juca cu B ca pe ceva natural.
Sa o invete pe B ca refuzul lui R nu e indreptat impotriva ei, ca nu trebuie sa se supere ca R nu vrea sa se joace de data asta cu ea (am inteles ca de cele mai multe ori se joaca impreuna), ca si R intelege si se retrage atunci cand B vrea sa se joace singura.

Cand sunt 2 frati in casa, cred ca e extrem de important ca cei 2 sa fie deprinsi in a-si respecta intimitatea unul altuia, fara ca aceasta sa se lase cu frustrari.
Nu stiu cat de bine intuiesc (Rox? ), dar cred ca modul in care te-ai deprins in copilarie sa respecti nevoia de spatiu a fratelui/surorii tale se va vedea in modul in care esti dispus sa respecti nevoia de spatiu a partenerului de viata.



2.
Citat:
2. De ce R are dreptul sa spuna nu si trebuie sa i se respecte acest drept, dar Laura nu are voie sa spuna un nu categoric violentei? Si mai general, de ce copiii trebuie sa stie ca NU inseamna NU atunci cind EI sint cei care refuza (da, stiu, este macar o metoda de a preveni abuzul, sint total de acord si nu contest asta), dar parintii nu au voie sa spuna NU (decit cel mult cind e o problema de viata si de moarte, dar in nici un caz atunci cind e vorba de reguli si limite individuale/de familie, caz in care adultul devine brusc "incuiat", "lipsit de empatie cu bietul copilas in formare" etc samd)?




a. Hotarat, parintele trebuie sa spuna NU violentei.
NU violentei nu se face cu sanctiuni neaparat, cum propui matele... (n-o iei personal, da???? )

b. Copilul poate suporta mai putini NU decat parintele deoarece parintele e adult si format, spre deosebire de copil care e in formare!!! E dovedita asta :)).
Prea multi de NU vor transforma copilul in Gica contra (in cel mai bun caz...).


Sfat special pentru tine: nu-ti mai fie atat de teama de copii!
Toate intrebarile si nelamuririle tale sunt date de teama pe care o ai atunci cand te vezi cu un copil fata in fata.
Vrei foarte mult sa ti se recunoasca autoritatea si superioritatea, iti e teama ca aceasta nu se va intampla, esti foarte convinsa ca un copil e o provocare la adresa ta personal.
Iei foarte personal orice rahatis pe care il face un copil si vad ca esti dispusa sa intri in competitie cu un copil atunci cand e vorba de numarul de nu-uri pe metrul patrat: da' de ce el are voie sa spuie 'nu' iar io n-am voie??? Da' ce, sa fie egalitate .

DEci, Pisigri, eu sunt convinsa ca tu esti o mama foarte buna si ca te porti foarte, foarte bine cu fetita ta, dar sunt la fel de convinsa ca nu esti tocmai relaxata cand e vorba de copii .



~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui olympia
Eu am inteles exact ca urgenta era masa si Laura era contratimp. Nu stiu daca i-as fi facut cort chiar atunci ci poate l-as fi luat cu mine pe unul din copii si l-as lasat cu tati pe celalalt si ar fi avut fiecare tema sa planifice cum va arata cortul fiecaruia, cam ce "bagaj" le-ar trebui, ce jucarii se muta in cort, i-as fi chestionat daca ma primesc si pe mine si pe tati acolo sau ne trebuie unul separat si uite-asa treceam de masa si ne detensionam cumva si dup-aia faceam si corturile alea... daca si cum le mai voiau.

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina




Foarte faina mi se pare abordarea asta, nu m-as fi gandit la ea .



~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui olympia

Alt exemplu cu un copilas mic, o fetita de doi ani, venita in vizita la noi cu parintii. Ea il tot lua cand pe tati cand pe mami de mana sa urce si sa coboare scarile, vreo sapte. Au urcat, de cateva ori unul, apoi au facut schimb , fetita mai voia. Pac, una peste pampers, nu tare cat sa zicem "de dresaj" ca "gata ca esti rea, singura nu poti, te lovesti, de ce nu intelegi", era cald si mai voiau si parintii sa stea jos linistiti. Da si copilul voia sa urce si dai plans si hop s-a repezit sa-l muste pe tati, el a vrut iar sa-i dea una la pampers. Zic "stai c-o mai iau eu" si am trecut la rand. Ei se plageau ca na, i-au facut moftul, o data, de atatea ori, ca-i incapatanata si de-aia vrea iar, adica sa le fac lor viata grea, in ciuda. Dar ea voia sa tot urce pentru ca, banuiesc eu, se simtea mai sigura pe ea de fiecare data, simtea ca urca si coboara mai stapana pe situatie si asta-i dadea satisfactie. Am tot urcat-o pe rand, ne-am mai jucat si cu altele , am revenit si la scara, ca era prea mare tentatia si cred ca parintii nu-i prea faceau des aceasta placere pe care o descoperise recent, ziceau ca se repede la toate scarile intalnite. M-a muscat si pe mine, cred ca de testare, ma tinea ca un catelus de mana si ma privea in ochi. Am mangaiat-o pe cap i-am zis incet ca ma doare, sa-mi dea drumul, a slabit un pic tensiunea dintisorilor, si dupa ce a procesat cererea mea m-a lasat. Parintii se tot plangeau ca-i musca, ca-i interzic, o cearta, mai o palmuta peste pampers si ea, rea tot nu intelege.

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina



ce naspaaaa!!!!! Bleacs!!!



~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adela99 spune:

'neatza!
io va tot citesc, mai pe sarite, mai in diagonala ... da' va citesc:)
si-mi sunteti dragi cu toatele, pentru ca adepte sau nu ale AP-ului, sunteti toate interesate de copiii vostri. si ai altora. e normal sa aveti temeri si nedumeriri si chiar nelinisti daca ati facut fatza situatiei cu brio, sa incercati sa va pregatiti pentru diverse situatii. de-aia mi se pare anopada ca se ajunge la discutii de dragu' discutiilor.

de fapt am intrat aici sa va spun sa nu uitati in mijlocul tuturor alegerilor si incercarilor de a fi si deveni mame perfecte :) sa va concentrati pe ce e mai important, ceea ce se intampla acum
si aici. copiii au o abilitate innascuta de a trai in prezent.
abilitate pe care ne-o pierdem uneori pe parcurs. asha ca va introduc un termen nou: mindful parenting

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui narcisam102

Deci mie groaza de gatit cu copilul langa mine efectiv. Apoi tel nu il dau pt ca punem mana pe el, la fel si telecomenzile, cheile sau mai stiu eu ce vrea el. Eu le sterg cu spirt mereu dar nu mi se pare ok ca el sa le bage in gurita. Nu e ca se strica, ci ca se poate imbolnavi.





Ai glumit, nu??
Tu cand gatesti copilului sau cand il mangai pe fatza iti pui manusi chirugicale?
Mainile cu care il mangai nu sunt tot mainile care ating telecomanda si telefonul?


Fa-i si copilului un set de chei, cheile lui!!
Cumpara-i un breloc care sa ii placa foarte mult, leaga de el niste chei vechi si gata, nu-i mare scofala.
Cand vrea cheile voastre, da-i-le pe ale voastre.
Inteleg sa nu vrei sa-i dai telefonul, dar cheile ce au, de ce nu se poate juca cu ele?



~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns narcisam102 spune:

Pt ca cheile le punem in buzunare, le aruncam in masina, ne cad pe jos etc. sunt din metal si isi poate strica dintii...
Dar e o idee buna sa-i fac un set de chei numai ale lui.
Multumesc pt idee

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Adela, zi-ne despre ce e vorba!

Eu am intrat foarte putin pe site-ul lor (mindfulparent.org) si am gasit o chestie care e scrisa parca de mine si cu care sunt ffffffff de acord:



In many ways feelings of connection arise naturally, and become disrupted when we get entangled in ego -- judgmental about something not going the way we want it to. At these moments, we lose touch with the present moment as our bodies tense and our minds contract, all in an effort to make things flow the way we want them to


Adela, daca tu esti familiarizata cu teoria MP , zi-mi cum traduci "connection". Care e cea mai potrivita traducere?
Si dupa aia traduc eu fragmentelul de mai sus (asta daca nu o faci tu inainte :).



~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

narcisa, nici eu nu pricep...La noi la 1 an Ilinca se tinea de pereti pina ajungea unde avea treaba, apoi o lua tiris (ca n-a mers in 4 labe decit dupa ce a mers..): pe gresie, pe hol, prin bucatarie...pe unde avea treaba. A fost o perioada in care mi s-a parut imposibil sa o tin cu miini curate...in parc statea in fund pe pietricele si se juca cu ele...cind ajungeam acasa avea si in pampersi. Din nou, nu o puteam sterge instant si continuu cu servetele umede...si nici alea nu fac mare scofala pina la urma.
Facind abstractie de teama de a-i varsa ceva in cap (care pina la urma e justificata sa spunem, tu stii cum arata bucataria...), dezinfectatul cheilor/telecomensilor mie mi se pare SF. relax :)

Olympia, imi place mult cum pui tu problema. Si-mi place ca pari sa ai o rabdare nesfirsita. Pornind de la semnatura ta, noi cred ca ne "cunoastem" de mai mult timp...?

Denizel, de data asta ai indulcit hapul
Nu stiu, s-ar putea sa fiu stresata. Inainte de a avea copilul meu, aveam fata de copii cam acelasi sentiment ca fata de fluturi: foarte frumosi, dar sa nu se apropie de mine. Mi se pareau la fel de fragili (bine, la alt mod). Nici acum nu "sar" pe copiii altora, nu-s exuberanta cu ei; mie nu imi place ca fiica-mea sa fie "agresata" (ghilimelele sint si nu sint incorecte...) cu strimbaceli, pupaturi, contact fizic etc de catre "straini" (mai apropiati sau straini de-a binelea) asa ca nici eu nu ma reped la alti copii.
Si da, recunosc ca mama imi tot spune ca "o sa mi se urce in cap" si alte texte de-astea, si ma simt oarecum presata, mai ales cind vad ca asta mica intra in pasele ei de "nuuuuu" ...si ma simt vinovata ca ma duc la munca si stau putin cu ea....si e o intreaga poveste aici. Oscilez intre "nu conteaza, nu e important" pe care sint tentata sa il aplic, si "trebuie sa existe limite (mult mai ...limitate decit ale mele), program etc" pe care mi le sugereaza mama mea.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

Nu, n-am rabdare! Si acu vreo 15 ani aveam si mai putina. Si am facut un Everest de greseli. Da am inteles niste chestii intre timp... Si rezolv multe ca vorbesc de ametesc omu', copilu', spun povesti si negociem, planuim si le si facem, musai, da sa fie ok pt toti.
Denizel, Narcisa si eu sunt obsedata cu igiena, nu pana la dat cu spirt, dat sunt si panicata cu accidente la bebei, inghitit diverse si altele. De-aia nici eu n-as da chei de metal, telefon, telecomanda. Noi aveam unele de plastic rotunjit, jucarii de panza pt ros...
Totul e in atitudinea mamei, daca-i vesela si iubareata, un pic organizata si atenta la copil, copilul coopereaza.
PS: Narcisa, gateste cand doarme, pre-gateste ce se poate doar sa incalzesti rapid si stai mult afara cu el, jucati-va fizic mult.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns narcisam102 spune:

Uffff asta cu sprijinitul de pereti si mers de-a buselea a fost pe la 7-8 luni....
copilul s-a ridicat singur in patut pe la 6 luni. cand isterizata ca-si rupe coloana il puneam inapoi jos iar el iar se ridica. Pe la 7 luni nu a mai fost chip sa-l tin in patut. In premergator nu a vrut deloc, asa ca il lasam prin sufragerie sa faca cam ce vrea el. de la 9 luni merge normal, se mai dezechilibreaza cand se grabeste sau alearga. dar cade in fund si se ridica singur. Inca nu se catara dar are tendinta. Deschide usile face cam tot ce vrea el.
In bucatarie dupa ce e mica cand gatesc eu e cam dezastru si din cauza ca nu prea le am si imi este teama sa nu ard mancarea, sa nu uit sa pun ceva etc.
Servetele umede avem peste tot. In fiecare camera, in geanta, in masina mea, a sotului acum cand scriu imi dau seama ca poate sunt nitel cam exagerata....
Nu sunt adepta a spune nu mereu dar el fiind asa de energic nu prea am incotro uneori. Cand se intampla sa faca "crizele" respective nu este neaparat de la un nu. Pot fi si de imbracat si de la faptul ca ii i-au obiectul respectiv etc.

Mergi la inceput