"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (4)

sorana spune:

Narcisa esti haioasa .
Relaxeaza-te, oricum va baga ceva murdar in gura la un moment dat, mi se pare imposibil sa n-o faca . Ii trebuie o secunda in care nu esti atenta, atat.
A mea a mancat frunza de trandafir japonez . Nu cred ca a inghitit dar a mestecat-o un pic.
Telefon/telecomanda nu cred ca i-as da (nu i-am dat cand el vroia, dar i le dadea tati ), dar chei da. Nu stiu de ce dar parca toti copii sunt incantati de chei.

denizel spune:

Pisigri, n-o mai asculta pe mama!!!!!! Teoriile ei sunt depasite .


Uite, ai dat exemplul cu "pisica nu face miau", luand asta ca pe o exemplificare a incapatanarii si a "a luat pe nu in brate".
Mai, a zice "pisica nu face miau" e un joc!!!
Copila ta a descoperit ca se poate juca in felul asta.
In loc sa te impacientezi ca a inceput incapatanarea si razvratirea, joaca-te cu ea: stai si tu in 4 labe, spune-i ca esti o pisica si incepe sa latri :))))).
Sau mergi ca un iepuras si spune ca esti pisica.
Sa nu faci asta cu mama de fatza. Sau poate ca ar fi cazul sa incepi sa o educi si pe dansa :)).



Copilul nu ti se urca in cap fiindca esti "in connection" cu el, ci fiindca iti pierzi "connection" cu el, fiindca te indepartezi de el, fiindca ii dai motive sa nu te respecte (adica, te porti naspa - nu tu, vorbeam in general).
Un copil pe care il respecti nu o sa-ti dea inapoi altceva decat respect. Garantat!
A, ca o sa mai aiba scapari, ok, e posibil. Toti aveam scapari. Fata de cei pe care ii iubim cel mai mult, de obicei :(.
Dar, dincolo de aceste scapari, va ramane fondul relatiei dintre voi, fond care e bazat pe respect autentic si intelegere.

Ai vazut ce scrie mai sus: separarea intervine atunci cand parintele incepe sa se impotmoleasca in hatisul eului sau si atunci cand actiunile copilului sunt judecate doar prin prisma parintelui: copilul nu are voie sa faca/gandeasca altfel decat fac/gandesc eu, trebuie sa-l corectez.

~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~

pisigri spune:

Narcisa, acu o sa zici ca ma laud (daca nu spui tu, o sa spuna altcineva, ca multi m-au perceput cam zbir cu al meu copil) da' mie mi se pare normal sa se enerveze daca ii iei un obiect. Acu depinde si cum o faci: mai scapa si Ilinca la obiecte cu care as fi preferat sa nu se joace, da stii cum e: daca a apucat sa puna mina pe el, daca nu e ceva foarfece cutit, nu mai conteaza 10 secunde in plus sau in minus: nu i-l lua pur si simplu, incita-l prefacindu-te f interesata de un alt obiect cu care te joci tu, sau ofera-i ceva nepericulos dar la care nu are acces mereu (la mine functionau niste linguri/palete/ etc din lemn) ca sa ii distragi atentia.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

denizel spune:

Narcisa, imbraca-l cu hainele groase pe holul blocului.
Mi se pare normal sa nu-i placa sa fie imbracat in casa, unde e cald. Si mi se pare normal sa protesteze.

Si nu fi incordata cand il imbraci.
Imbraca-l in timp ce vorbesti despre altceva: "uite, asteptam liftul, vine liftul, ne urcam in el, inchidem usile, tu apesi pe buton, liftul coboaraaaa, repedeee, si ajungem afaraaa!!! ieeee!!!!". Cam asa ceva...

~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~

narcisam102 spune:

Nu merge pisigri, de vreo 2 zile am observat ca de cate ori "prinde" cate ceva fuge cu obiectul e destul de dulce daca nu ar fi periculos pt el.
De asta intreb pt ca chiar numai stiu ce sa inventez... ce sa fac...

Laura25 spune:

Multumesc inca odata pt analiza "cazului" expus ieri de mine. Concluzia e ca 90% a fost vina mea, a modului in care am reactionat si am 'manageriat' situatia. Stiam. Imi era greu sa recunosc si incercam sa dau vina si pe copii, dar nu era ok. Multumesc pt idei si sfaturi.

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

narcisam102 spune:

denizel nu vb numai de imbracat pt afara. ca afara il imbrac incet in timp ce cantam vb despre cum e in parc etc 30 de min dar e ok. Ci si in casa ca sa ii pun pampersul sau sa-i trag pantalonasii e jale mare. acum 2 min incepuse sa urle ca nu poate deschide un dulap. Trage de el pana transpira si apoi daca nu poate se pune pe urlat.... eu inteleg ca lipsa limbajului si frustrarea neputintei poate da astfel de stari dar cum sa le manageriezi in asa fel incat sa fie ok pt copil...

viviana spune:

Laura,
Am citit cu atentie ce ai povestit si pentru cateva secunde chiar am fost acolo... Am auzit plansetele, nemultumirile si am simtit stressul, nedumerirea, rabdarea pe duca, eh, toate astea prin care trece o mama cu 2 copii incercand din rasputeri sa-i impace pe amandoi.
As fi desfiintat cortul ala chiar mai repede, poate, decat ai facut-o tu.

Apoi, normal, mi-ar fi parut rau si as fi incercat sa o dreg.

Dar, atunci, pe moment, din instinct, inconstient, am incercat sa-i dau satisfactie fetitei. De aceea m-am razbunat pe cort.
Nu se poate ca atunci cand 2 frati se cearta si unul iese sifonat sa fie satisfacute in egala masura orgoliile amandorura. Asa ca nu ai gresit cu nimic.

Ce as face: cand sunt ei la gradinita as construi un cort si mai frumos, pe care l-ar gasi la intoarcerea acasa. Ne-am juca cu totii inauntru.
Fara lumanari, desigur. Pentru ca Rares va privi cu atentie cum manuiesti tu lumanarica si cu prima ocazie va face si el asta ca sa-ti arate ca poate.

Noi folosim lanterne. Avem vreo 3 de marimi diferite.


Am sa-ti povestesc si eu ceva din copilaria mea.
Eu si cu sora mea ne iubim foarte mult, avem grija una de alta, si nu dam voie nimanui sa-i faca rau celeilalte. Suntem ca un zid cand e vorba sa ne aparam. Asa am fost dintotdeauna.
Ultima oara ne-am batut cand aveam 18 ani.
Tot timpul aveam ceva de impartit si ne bateam. Cred ca mama a fost cam disperata la un moment dat.
A fost un joc al orgoliilor. Cand ea era bolnava eu mancam bataie ca nu sunt - lua umerase din sifonier si arunca cu ele in mine. Eu ii stricam stilourile, samd
O data mi-a dat o palma (aveam 6 ani) si pentru ca am considerat ca mama nu mi-a dat satisfactia dorita, adica nu a batut-o asa cum imi doream, m-am dus in baie si mi-am frecat pulpa cu pieptanul pana s-a inrosit bine. Si i-am spus mamei ca ea mi-a facut aia.

Ce am mai invatat eu. Cand copila mea este tensionata si vrea imperios cate ceva o duc cu vorba. Nu-i spun niciodata NU. Pentru ca oricum e canalizata sa faca cu orice pret ceea ce vrea iar refuzul meu direct punea de cele mai multe ori paie pe foc. Reluam apoi discutia de pe pozitii calme.
Dupa varsta de 8 ani pana pe la 10 a avut o pietricica in buzunar. Se numea "pietricica calma" si o strangea in manuta atunci cand se iveau probleme.


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

pisigri spune:

Denizel, la faza cu pisica m-am prins si eu ca se joaca. Initial am zis ca "din inertie" ajunge sa spuna chestii de-astea (ca ei i-a placut mult maimutareala cu limbile vorbite de animale, asa ca le stie de mult timp), ca incepea cu faze : nu schimbam pampers, nu papam, nu vrea limonada, nu vrea apa, nu vrea suc de portocale, nu vrea rodie (porto si rodii sint slabiciunile ei, deci nu-urile astea-s de forma; daca ii pun canita cu sucul cu pricina la indemina, urgent il rade pe tot), nu facem puzzle, nu ne plimbam cu calutul, imi aduce o carte si mi-o deschide, asteapta sa ii citesc primele 3 cuvinte apoi o inchide si se incrunta la mine "nu citim" si tot asa, pina ajunge la "vaca nu face muuu". Cind se vede ca o pufneste risul si se abtine sau nu, depinde de chef...




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

pisigri spune:

viviana, foarte faina ideea cu pietricica !




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)