Copil captiv sau frica de a ramane singura?
Nascuta dintr-o casnicie nefericita, intre 2 persoane care nu aveau nimic in comun... nimic in afara de 2 copiii.
Primele mele amintiri incep la varsta de 4 ani cand tatal meu si-a facut valiza si a plecat, a plecat de tot dar a lasat in urma lui o fata (eu) care eram disperata dupa el.
Imi aduc aminte de o copilarie frustrata, de un tata care ne ajuta material, care avea o noua sotie si alti 2 copiii (nu ai lui) pe care trebuia sa ii creasca.Imi vin in minte faze de cand mergeam la noua lui casa (avea tot ce imi puteam dori la 8 ani)si asteptam pe scarile blocului pentru ca doamna lui refuza sa ne deschida usa (cand tata venea de la munca ea ii raspundea: draga nu am auzit suoneria), imi amintesc de aceea femeie pe care o uram cu toata puterea mea.
Au trecut anii in care mama era singura, era femeia si barbatul in casa asta pana cand a intanlit al doi-lea barbat din viata ei, s-a casatorit dar a dat gres si de data aceasta.
A trait o casatorie ca si separati in casa si asta doar pentru ca nu a avut unde sa plece ( casa in care stateam cu chirie la stat nu mai era)nu a avut curajul sa plece singura, asa ca a trait o singuratate in doi.
Acest barbat a incercat de 2 ori sa ma omoare (m-a inchis in bucatarie cu tubul de gaze desfacut de la aragaz), nici atunci mama nu a decis sa plece.
In fine am ajuns la 18 ani am cunoscut prima iubire , primele dezamagiri si viata si-a urmat cursul.
Am avut suisuri si coborasuri, cu bune si rele am terminat o facultate mi-am corit un drum in viata.
In 2005 tatalui meu i se pune un diagnostic crud CANCER, femeia care a fost sotia lui pt 24 de ani l-a abandonat, copiii pe care i-a crescut l-au lasat in voia sortii si in grija fete lui (a mea).
Am luat decizia sa fiu langa el asa cum el nu a fost langa mine , l-am ingrijit zi si noapte, i-am facut tot ce trebuia ca sa ii fie trecerea dincolo cat mai lina.A decedat in luna octombrie 2005 dupa 4 luni de suferinte.
Nu v-am povestit nimic de fratele meu, avea 2 ani la divortul parintilor a fost mai traumatizat decat mine , nu s-a simtit niciodata iubit si apreciat, si cand avea 25 ani a inceput sa se drogheze.
In 2005 am schimbat macazul si am plecat in Italia, m-am casatorit si acum povestea se repeta -doar ca nu suntem separati suntem doar colegi de munca, de apartament de orice in afara de cele elementare.
In 2008 nu am avut ce face si mi-am adus mama si fratele aici (care era cat pe ce sa moara din cauza drogurilor) dupa cura de dezintoxicare si am facut un credit de 50.000 euro pt a cumpara o casa a fost cea mai mare prostie din viata mea.
Acum mama a divortat si a facut partajul in urma caruia trebuie sa il despagubeasca pe fotul sot cu 35.000 euro cine credeti ca trebuie sa puna banii??? ati ghicit ,EU.
Azi mi-au zis ca am de platit nu numai suma de 35000 ci si 8.500 RON catre executor cheltuieli executare.
Pentru a doua oara trebuie sa iau un credit si sa acopar gaurile....numai ca de data asta vreau sa ma revolt, sa urlu la cineva , nu mai vreau aceasta greutate pe umerii mei.
Va rog sa ma ajutati sa inteleg unde am gresit? De ce m-am nascut oare?
Raspunsuri
Elle_seb spune:
De ce te-ai nascut? Cu siguranta nu ca sa cureti dupa altii o viata intreaga.
De ce trebuie tu sa faci creditul? Mama ta nu poate sa-l faca si sa rezolve aceasta problema financiara?
_
Un sistem imunitar puternic pentru copilul tau
luccio_d spune:
Elle-seb mama nu poate lua un credit pt ca lucreaza aici fara forme legale, in momentul de fata sunt singura care poate cere un credit la banca sperand ca voi inchiria apartamentul din bucuresti si astfel putand sa platesc jumatate din rata creditului.
Elle_seb spune:
Poate ar fi timpul sa-si faca forme legale. Fratele tau se poate implica si el in creditul asta?
_
Un sistem imunitar puternic pentru copilul tau
luccio_d spune:
Chiar daca isi face forme legale , cu un salariu de 500 euro nu ii da nimeni 85.000 euro.
Fratele meu nu are un loc de munca stabil asa ca nici o sansa, eu platesc de 3 ani deja primul credit de 50.000 doar ca simt ca nu mai pot.
Elle_seb spune:
Luccio, din punct de vedere financiar, situatia este asa pentru ca si tu ai contribuit, prin bunele tale intentii, la propagarea ei.
Fratele tau ar trebui sa-si ia un job stabil si sa nu-l mai accepti in carca ta iar mama ta sa isi asume consecintele faptelor ei. Stiu ca suna cam dur dar eu asa vad lucrurile. Daca tu nu erai, ei ce faceau?
Eu in locul tau as spune pas. Nu e un sfat, este doar ceea ce as face eu, data fiind situatia.
Sunt de acord sa-ti ajuti familia, dar toate au o limita. Si daca tu nu vei impune limita, vei merge mai departe ca si pana acum, luand credite de la banci in continuare sa-ti sustii un frate care nu munceste si curatand mizerii dupa mama ta. Pana la urma, daca dansa nu a prevazut o asemenea eventualitate, ar trebui sa se resemneze, sa accepte faptul ca a pierdut in aceasta afacere si sa nu te puna pe tine in situatia de a te ingloda in datorii pe viata pentru ea.
_
Un sistem imunitar puternic pentru copilul tau
Lali spune:
Mi se pare grea situatia ta dar trebuie sa intreb un lucru: cum adica in urma partajului trebuie sa plateasca 35.000 EURO. Pentru ce ? A luat ea apartamentul si trebuie sa despagubeasca jumatate ? Eu stiu ca bunul comun se poate si vinde si se pot imparti banii rezultati.
Din cate am inteles mama ta e in Italia, deci nu are nevoie de o casa in Romania. Daca a fost o decizie a ei sa pastreze apartamentul, fara suparare dar trebuie sa si-o asume. Daca si-a dorit casa trebuie sa o plateasca, nu ? Din cate am inteles tu ai deja rate pentru casa ta, nu vad de ce ar trebui sa-i cumperi si mamei tale o casa, daca nu ti-o permiti.
Poate nu am inteles bine, dar mi se pare o situatie foarte grea pentru tine si oarecum nedreapta. Inteleg ca ai fost un sprijin pentru fratele tau intr-o situatie grea, e un lucru laudabil dar incet incet fiecare trebuie sa-si ia viata in propriile maini. Familia este un ajutor la nevoie, nu inlocuieste deciziile si obligatiile personale.
Daca am gresit in presupunerile mele, ma ierti.
Multa putere iti doresc pentru a lua decizii bune si mai ales decizii rezonabile si pentru tine !
My_Lady0091 spune:
ceva asemanator tare e si viatza mea luccio
te inteleg.
de ce te-ai nascut?sa faci bine
ai fost alaturi de tatal tau.un lucu extraordinar
o ajuti pe mama ta.altul.
ti-ai salvat fratele de la moarte sigura.alt lucru extraordinar
tu crezi ca toata lumea salveaza vieti si suflete pe acest pamant si ca e un lucru comun.nu este draga mea.
nu tu ai cauzat acest haos in cascada al familiei tale, ci parintii tai.
ar trebui sa porti o discutie cu mama ta si sa ii spui ce ai pe suflet.ajuta.
si daca simti ca nu mai poti, cauta ajutor specializat,un psiholog.
cat despre partea financiara, nu stiu ce sa te sfatuiesc.
eu nu inteleg daca s-a facut partaj, de ce trebuie mama ta sa plateasca banii, ea?i-a ramas vreun imobil?si nu e obligata sa dea banii acestia toti odata.se poate stabili prin lege sa plateasca esalonat, daca demonstreaza ca nu are cu ce plati!
Blackmoon Lady&lipishtocul
Citat: |
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca |
nemora spune:
e seducatoare suferinta...
Perlutele mele: Karolina Maria (10.06.2007) si Eszter Maia(14.05.09)
Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.
luccio_d spune:
Multumesc pt raspunsuri in primul rand.
Mama mea in timpul casatoriei a cumparat un ap impreuna cu fostul sot, instanta a decis ca apartamentul sa ii ramana ei iar ea sa il despagubeasca.
Dat fiind ca ea nu dispune de bani si nici instanta nu a fost de acord cu esalonarea platii, fostul sot a purces la executarea silita a imobilului.
Apartamentul este in Bucuresti numai ca datorita crizei valoarea lui a scazut la 50.000 euro.
Daca la licitatie se vinde cu 50 sa zicem, ei ii raman 15.000.
In plus casa pe care am cumparat-o in Italia este casa in care traiesc actualmente mama si fratele meu, eu si sotul locuim in alt apartament proprietatea sotului meu.
Ma gandesc asa : sa inchiriez ap din Bucuresti si cu banii de pe chirie platesc creditul, nu stiu insa cat este de fatibil.
In fine este f complicat totul.
Elle-seb ai dreptate ca ar trebui sa ii spun fratelui meu ca nu mai pot doar ca imi este teama ca asta l-ar purta catre o moarte sigura (5 prieteni ai lui au murit in 2 ani din cauza unor supradoze) traiesc cu spaima sa nu il pierd, pana la urma este singurul punct de referiment pt mine.Il iubesc mai mult decat ma iubesc pe mine, practic eu am fost cea care a avut grija de el de cand avea 2 ani.
Lali cum fac sa imi las mama pe drumuri cand ea tot ce a facut in viata a fost un sacrifciu facut pt noi, nu pot, nu ma lasa inima.
mianna spune:
nu te supara, dar a lasa pe drumuri inseamna cu totul altceva decat a nu avea DOUA case. pe drumuri inseamna fara vreun acoperis deasupra capului, nu cu o casa in Italia si, in plus, una in Bucuresti.
optiuni ai, daca alegi sa te mai inhami la inca un credit e pur si simplu alegere ta, pentru care nu prea are rost sa cauti compatimire. daca ar vinde casa ar ramane "doar" cu 15 mii? hmmm... sunt pe forumul asta familii care nu spera sa stranga suma asta prea curand.