"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (3)
Raspunsuri - Pagina 16
anca74 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui denizel Eu am un copil foaaaarte energic si foaaaarte hotarat, dar nu stiu ce-i aia tavaleala pe jos. Nici urlete nu stiu ce sunt. Niciodata nu s-a tavalit pe jos, niciodata nu a facut crize de nervi. Niciodata! Desigur ca ne-am mai ciondanit/ne mai ciondanim, dar fara urlete. |
Din observatiile mele personale, mamele cu personalitati puternice si care au mereu ceva de spus referitor la orice subiect au copii timizi, rusinosi si in banca lor.
Exceptii or fi. Dar eu nu le-am intalnit. Inca.
narcisam102 spune:
Eu aveam o prietena in copilarie care niciodata nu se juca cu nimeni de frica sa nu se murdareasca. Statea cuminte toata ziua...nu se plangea, nu urla la maica-sa ce mai un exemplul pe care maica-mea mi-l dadea mereu si de care eu numai puteam bineinteles...
Mai tarziu cand ne-am marit am intrebato o data de ce naiba nu venea sa se joace cu noi niciodata. Raspunsul ei a fost ii era teama ca se supara maica-sa. Ei si... i-am raspuns eu (fata buna stiu) eu o suparam mereu pe a mea. Pai daca nu ma mai iubea....
Eu am fost genul de copil care se tavalea pe jos...care o striga pe maica-sa de afara iar ea era la etj 8, care venea numai rupta in genunchi si murdara toata.
Dar a fost asa o copilarie frumoasa...
Ufff iar acum habar nu am cum sa reactionez la crizele lui fi-miu.
Luna iti multumesc o sa ma inarmez cu multa rabdare si o sa astept clipa cand vom putea comunica.
CampariSoda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ilinca_M. With all due respect, trimiterea catre articolul de pe site-ul AP nu poate sa ma duca cu gandul decat la sintagma "margaritas ante porcos", dupa ce am citit reactiile ulterioare. E ceva de rasu'-plansu', ce spunea articolul si ce au inteles unele persoane. Apoi ce am observat e inversunarea asta anti-AP care incepe sa devina ridicola, nu de alta, dar pana acum se reprosa faptul ca "AP inseamna sa nu pui limite, sa nu spui niciodata NU, sa nu-i refuzi nimic copilului, sa te sacrifici oricand si oricum etc" Iar acum, cand articolul explica frumos ca nu asta inseamna AP, ca si un parinte AP este nevoit sa spuna "nu", sa-si arate sentimentele de frustrare/ suparare etc...hopa, acum asta e baiul! Aaaa, AP te indeamna sa urli la copil! (atat au inteles unii, ce sa faci, cum spuneam..."margaritas..."). Ahaaa, AP e de fapt violentza! :))) Doamne, ca hotarati-va o data, de fapt spuneti din start ca urati conceptul AP pur si simplu, irational si visceral, desi de fapt nu v-ati lamurit care-i treaba cu el. Unele intai spun ca nu-ti trebuie teorie si ar trebui sa dispara AP, ca doar ce-i AP-ul, un set de reguli de bun-simt, oricine are acest bun-simt instinctual, ne iubim copiii fara teorie etc...apoi aceleasi persoane vin sa opuna AP-ului ce credeti? Alte teorii! (cu link-uri catre "authoritarian parent" corcit cu "nu stiu cum parent...). Hotarati-va, respingem AP-ul fiindca respingem orice teorie, noi fiind mai presus de teorii...sau respingem AP-ul doar asa, de-ai naibii, si venim sa fluturam in vant (zalog de legamant:D) alte teorii? Bine, de "geniala gaselnitza" a lui lorelaim cu "anxious parent"(chestie de care e asa mandra ca o repeta la fiecare postare:))) nu pot sa zic decat ca e "adanca" rau, din (pre)putzul gandirii..."wow, "anxious parent", genial, ce le-am dat-o peste bot la AP-iste!!"- cam asta e atitudinea. Marturisesc ca nu am citit foarte multe pe tema AP (de fapt tot ce am citit a fost pe acest forum sau pe cel AP) si v-am zis ca am facut cunostinta cu acest curent destul de tarziu si ca nu fac parte din nicio "grupare/ partid/secta/comunitate AP"...dar cand vad ce se debiteaza impotriva unui curent care propovaduieste lucruri de maximum bun-simtz nu pot sa nu intervin... In rest, ce sa mai zic? Promit sa vin sa povestesc cand va face fata mea primul tantrum...caci nu stiu ce e acela decat de la reclama aia pro-prezervative:))). E drept ca fiica-mea are doar 1 an si 10 luni, totusi am vazut ca "trendul" e sa apara "crizele" in jurul varstei de 1 an (din cate povestesc unele mame unii copii ies din colici si intra direct in tantrum:)). Oare de ce fiica-mea nu se tavaleste pe jos nici acasa, nici in magazine, nici la restaurant etc? A, da, stiu: e chestie de temperament! |
Hahaha, sanjeeeee!
Ilinca, io sunt aia cu "AP=reguli de bun simt" si n-am mai scris nik dup-aia despre authoritarian parent sau ce mi-ai mai pus tu prin taste.
Ce incerc io sa zic:
daca scrii pe un forum e bine sa mai exagerezi pentru efectul artistic. daca scrii un articol informativ (de genul celui linkuit) io zic ca nu e bine sa te raportezi la exemple extreme de genu' eu il las pe copilul meu sa ma pocneasca cu perna (care in opinia mea de om sensibil la orice forma de violenta fizica = fix palmuta peste pampersi da in sens invers).
Cat despre ideea conform caruia copilul are si personalitate si nu e numa meritul parintilor ca nu face crize - io zic sa ii recunosti meritele, pentru ca altfel e ca si cum ai nega orice identitate a copilului si ai promova "atotputernicia" parintelui. Ceea ce ii foaaarte ne-AP, daca vrei in concepte sa ne batem.
anca74 spune:
Ilinca M Si denizel... Era prea multa liniste la topicul asta si va plictiseati, nu? Ce ne-am face noi fara voi, dragelor, ca sunteti ca sare si piperul intr-o farfurie cu mancare fara gust...?!
Revenind, mie chiar imi placuse intorsatura pe care o luase subiectul de fata pana la (re)venirea celor doua doamne mentionate mai sus. Gasesc ca virulenta lor strica cam orice subiect cu potential cat de cat... educativ/ informativ, sa zic asa.
Cum se ajunge la un schimb politicos de pareri, uneori chiar exemple reale in a proceda intr-o anumita maniera, e musai sa apara o doamna dintr-asta suparata foc pe viata si sa deturneze conversatia in alta directie, cu vorbe dure, pus la punct si ironii deplasate.
Ce e de facut?
Personal, ma innebunesc dupa ignorarea unor asemenea persoane care fac tot posibilul sa-mi strice metabolismul. Stiu, e pueril, dar alta solutie mai rasarita nu am gasit inca.
Voi aveti alte solutii practice?
CampariSoda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anca74 Ilinca M Si denizel... Era prea multa liniste la topicul asta si va plictiseati, nu? Ce ne-am face noi fara voi, dragelor, ca sunteti ca sare si piperul intr-o farfurie cu mancare fara gust...?! Revenind, mie chiar imi placuse intorsatura pe care o luase subiectul de fata pana la (re)venirea celor doua doamne mentionate mai sus. Gasesc ca virulenta lor strica cam orice subiect cu potential cat de cat... educativ/ informativ, sa zic asa. Cum se ajunge la un schimb politicos de pareri, uneori chiar exemple reale in a proceda intr-o anumita maniera, e musai sa apara o doamna dintr-asta suparata foc pe viata si sa deturneze conversatia in alta directie, cu vorbe dure, pus la punct si ironii deplasate. Ce e de facut? Personal, ma innebunesc dupa ignorarea unor asemenea persoane care fac tot posibilul sa-mi strice metabolismul. Stiu, e pueril, dar alta solutie mai rasarita nu am gasit inca. Voi aveti alte solutii practice? |
Pai Anca, de ce nu deschizi un subiect cu "sfaturi practice pentru probleme de educatie" si lasi aici bataliile teoretice sa se desfasoare in pace ?
CampariSoda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui CampariSoda [quote]citat din mesajul lui anca74 Ilinca M Si denizel... Era prea multa liniste la topicul asta si va plictiseati, nu? Ce ne-am face noi fara voi, dragelor, ca sunteti ca sare si piperul intr-o farfurie cu mancare fara gust...?!Revenind, mie chiar imi placuse intorsatura pe care o luase subiectul de fata pana la (re)venirea celor doua doamne mentionate mai sus. Gasesc ca virulenta lor strica cam orice subiect cu potential cat de cat... educativ/ informativ, sa zic asa. Cum se ajunge la un schimb politicos de pareri, uneori chiar exemple reale in a proceda intr-o anumita maniera, e musai sa apara o doamna dintr-asta suparata foc pe viata si sa deturneze conversatia in alta directie, cu vorbe dure, pus la punct si ironii deplasate. Ce e de facut? Personal, ma innebunesc dupa ignorarea unor asemenea persoane care fac tot posibilul sa-mi strice metabolismul. Stiu, e pueril, dar alta solutie mai rasarita nu am gasit inca. Voi aveti alte solutii practice? |
Si ca sa mi termin ideile pe seara asta, ca acum m-am apucat sa citesc articolul de la inceput, starnitor de valva:
"daca faci asta = primesti asta" e conditionare operanta si nu pavloviana :))) in sensul in care copilul/cainele e nevoit sa invete diverse gesturi/atitudini prin care poate influenta pozitiv (in beneficiul lui) lumea din jurul lui. Si zau ca nu vad ce e rau in asta (presupunand ca "asta" primita nu e una dupa ceafa). conditionarea pavloviana presupune prezentarea unui stimul si obtinerea unui raspuns oarecare al subiectului si zau ca nu e interesanta nici macar pentru catei.
Ilinca_M. spune:
Campari (ahhh, ce pofta mi-ai facut!!
), nu la tine m-am referit cu trimiterile la alte teorii, alta era persoana dar am pomenit-o deja o data in acel mesaj, in fine, nu conteaza, nu ma deranjeaza ca se raporteaza la alte curente de "parenting", dar atunci sa nu afirme ca n-avem nevoie de ele.
Cat despre anka74, ce sa spun, voi plange cu lacrimi cat pumnu' lui Doroftei ca ma ignora ea; s-a gasit "cine sa vorbeshte" despre virulentza.
Pai am fost eu "virulenta" la subiectul asta pana nu s-a gasit o ceata de "suparate" sa-si verse iar mania impotriva AP-ului? Sa faca ironii "fine" tare de genul "anxious parents"? Deci astea erau discutii "politicoase" si "constructive", sa combati ceva fara argumente, numai fiindca "asa ti se pare tie", ca parintii AP sunt niste disperati anxiosi?
In rest la topic ma distreaza faptul ca un copil care nu face tantrumuri este repede incadrat in prototipul "sfios ca o fata mare, lipsit de energie, eventual semi-vegetal, genu' care nu se murdareste, nu rade, nu face shotii"...de unde pana unde, habar n-am. Adica da, fiica-mea nu se da cu kuru' de pamant (vorba voastra, "nu inca"), nu se tavaleste zbierand ca din gura de sharpe...dar nici nu e o mamaliga pe care o duc io de nas cum vreau si unde-o pun acolo sta...hehe, nici vorba de asa ceva.
anca74 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui CampariSoda Pai Anca, de ce nu deschizi un subiect cu "sfaturi practice pentru probleme de educatie" si lasi aici bataliile teoretice sa se desfasoare in pace ? |
Din simplu motiv ca doamnele astea suparate pe viata sunt omniprezente. Orice subiect, care tangential aduce in discutie metode alternative la lozinca cu AP-ul - sub care doamnele astea defileaza tantose... ele isi fac aparitia brusc si dau in cap cu putere, doar-doar om pricepe noi, aia mai indaratnici la "progres", ce si cum ii cu lozinca lor.
Mai, suratelor, unora dintre noi putin le pasa de AP. Sunteti in stare sa pricepeti asta?
Lasati macar un subiect "AP free", va rog frumos. Ca ne-am saturat sa va tot auzim peste tot strigand aceleasi lucruri. Mai schimbati placa. (denitzel, ti-am imprumutat expresia
)
CampariSoda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ilinca_M. Campari (ahhh, ce pofta mi-ai facut!! ), nu la tine m-am referit cu trimiterile la alte teorii, alta era persoana dar am pomenit-o deja o data in acel mesaj, in fine, nu conteaza, nu ma deranjeaza ca se raporteaza la alte curente de "parenting", dar atunci sa nu afirme ca n-avem nevoie de ele.Cat despre anka74, ce sa spun, voi plange cu lacrimi cat pumnu' lui Doroftei ca ma ignora ea; s-a gasit "cine sa vorbeshte" despre virulentza. Pai am fost eu "virulenta" la subiectul asta pana nu s-a gasit o ceata de "suparate" sa-si verse iar mania impotriva AP-ului? Sa faca ironii "fine" tare de genul "anxious parents"? Deci astea erau discutii "politicoase" si "constructive", sa combati ceva fara argumente, numai fiindca "asa ti se pare tie", ca parintii AP sunt niste disperati anxiosi? In rest la topic ma distreaza faptul ca un copil care nu face tantrumuri este repede incadrat in prototipul "sfios ca o fata mare, lipsit de energie, eventual semi-vegetal, genu' care nu se murdareste, nu rade, nu face shotii"...de unde pana unde, habar n-am. Adica da, fiica-mea nu se da cu kuru' de pamant (vorba voastra, "nu inca"), nu se tavaleste zbierand ca din gura de sharpe...dar nici nu e o mamaliga pe care o duc io de nas cum vreau si unde-o pun acolo sta...hehe, nici vorba de asa ceva. |
Ilinca, hai ca am timp de-o discutie si un Campari virtual -
1) aia cu anxious parents li se potriveste perfect parintilor care cred ca practica AP dar de fapt inghit pe nemestecate niste teorii vagi si prezentate nu in cele mai fericite moduri. Eu inteleg rolul acestora din urma, de a face trecere in societatea romaneasca de la mentalitatea "io te-am facut io te omor" la una mai permisiva, mai centrata pe nevoile copilului si ale familiei. Si cand te inhami la asha treaba, mai folosesti si exagerari. E ca arsul de sutiene la inceputul feminismului daca vrei... pe de alta parte cand adultul incearca sa isi ignore nevoile si emotiile pentru ca asa a inteles el de pe un site de AP (ca deh pe internet informatia se livreaza si citeste in diagonal si comprimat sa nu pierdem mult timp), e rau si pentru adult, e rau si pentru copil. Si ma leg iarasi de co-sleeping ,scuze, Denizel, da asa scrie pe site-ul ala de AP, ca sugarii care nu cosleep au risc mai mare sa moara de SIDS (cine mai citeste ca sugarii aia au fost lasati singuri pe o perioada lunga de timp, nu scrie daca singuri in camera sau singuri in pat, nu e vre-un link la un studiu ceva, e numa cuvantul lu' Mme Kate, PhD). Acum zi si tu, unui proaspat parinte tehui de toate informatiile primite de la diversi binevoitori, nu i creste tensiunea cand citeste asa o treaba? Si nu se apuca sa implementeze co-sleepingul din simtul datoriei, desi asta il tehuieste si mai tare de cap si merge CONTRA nevoii lui, a adultului, de intimitate cu partenerul de viata? Si nu devine el Anxious Parent pe baza unor informatii speriecioase de pe net (chiar am sa caut dak e vre un studiu SIDS vs cosleeping)?
2) de aia cu tantrumurile nu am ce zice, fiecare copil are un ritm de dezvoltare diferit si o personalitate diferita (io o tin pe a mea). Tantrumurile pot sa apara sau nu, ideea e ca daca da, nu e musai semn de bad parenting si daca nu, asta nu implica parinti perfecti. E semn ca pruncul are o nevoie/dorinta si e de datoria parintelui sa faca diferenta si sa reactioneze ca atare.
luckyblue spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui denizel Trebuie cumva condus copilul spre dorinta de a dormi la 9 seara, fara ca asta sa-i produca frustrari. |
Concret: cum? Spune-ne cum ai procedat tu in aceasta situatie (sau una de acest gen), cum a reactionat copilul si care a fost deznodamantul.
Irina, mami de Sara Magdalena (19.06.2009)