"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (3)

Luna1 spune:

Uitati link despre prolaps rectal AICI. Daca va duceti mai jos la capitolul Clinical este specificat prolapsul rectal datorita sederii indelungate pe "potty".

Laura25 spune:

Luna1, la copilasii mici inteleg si stiam ca nu e ok sa stea mult pe olitza. Dar nu stiam ca e o problema si la adulti daca stau 'uitati' pe wc.

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Luna1 spune:

Pai la adulti sunt probleme mai ales daca deja ai hemoroizi. Eu din pacate am facut hemoroizi la prima nastere si da, statul indelung pe toaleta agraveaza hemoroizii.

Daca citesti mai mult din articol practic este vorba de presiunea pusa pe rect/ vene. Desi poate problemele nu apar acum, daca nu ne protejam (adica sa stam pe wc exact cat avem nevoie) probabil mai tarziu e posibil sa apara hemoroizii/ prolaps rectal.

anca74 spune:

lorelaim, merci mult pentru mesajele tale referitoare la mancare. Sunt cateva lucruri acolo pe care voi incerca sa le aplic si eu.

Revenind la ce s-a mai propus inainte, cum faceti sa le dati copiilor vostri legume? Asta-i o mare problema, vad eu, nu numai la fetita mea, ci si la alti copii aici.
A mea pur si simplu "pescuieste" din farfurie ceapa (taiat marunt), ardeiul rosu (taiat marunt), mararul, patrunjelul, etc., si le pune pe masa, sa fie sigura ca nu le inghite din neatentie. Asa face cam cu orice i se pare ei ca nu si-ar avea locul la ea in farfurie.

Acum m-am mai desteptat si eu si, cand pregatesc sosul la mancare, il dau bine la mixer astfel incat nu stie nici vantul, nici pamantul ce fuse acolo. Si vad ca asa nu mai am probleme cu ea. Mananca ce-i dau, fara fasoane.
Insa, intrebarea initiala ramane: cum le dezvoltati gustul pentru legume?

Evident, eu mananc salate langa ea la greu si, desi a fost curioasa sa vada cum sunt la gust, nu a ramas incantata de pe urma lor. Ma incurajeaza, in schimb, pe mine sa le mananc. "Papa, mama! Asta-i pentru tine", ea ramanand la farfuria ei cu macaroane cu sos sau pilaf.

La capitolul fructe este ceva mai cutezatoare: ii plac strugurii, bananele, ciresele si portocalele mai dulci.
Deci, nu ma plang cine stie ce aici. In timp, sunt sigura ca va aborda si altele mai diferite.

Problema sunt legumele (crude sau fierte).

RA spune:

Agnes,uite www.rsc.org/chemistryworld/News/2005/June/03060502.asp" target="_blank">aici despre capsunele.

Ca in majoritatea cazurilor,alergenul este o proteina prezenta in fruct.
Se pare ca ar fi vorba chiar despre un anumit stadiu de coacere al fructului.Eu inclin sa dau crezare acestei presupuneri(cea cu stadiul de coacere,ca de proteina nu am nici o indoiala),dat fiind faptul ca fiu-meu,de exemplu, dezvolta o puternica alergie la mandarinele care au coaja inca verde,nu si la cele bine coapte.
Fructele de padure(ca termen generic,ele pot fi,desigur,cultivate in gradina,foarte bine) aduc multe beneficii organismului,dar eu prefer sa-l recomand in jurul varstei de 2 ani,mai ales daca exista in familie un istoric de reactii alergice.

Lali spune:

Eu am reusit sa-l aduc pe baietelul meu de la fraza "legumele nu sunt gustoase" de pe la 5 ani, dupa apropare un an, la a manca cu placere legume.

Spun din prima ca am un copil cu o greutate peste medie si foarte, foarte pofticios (pofteste la supa, la carne, la iaurt simplu, la dulciuri nu mai vorbim !). Daca mananca putin la o masa eu ma bucur nu ma supar.

Asa ca am inceput sa facem in multe zile ca si garnitura legume sau salata sau orez cu multe legume. Sau ca cina salata in diverse combinatii.
Initial reactia lui era: "nu-mi plac legumele sau imi plac doar morcovii sau ardeii.
"OK, mananca doar ce-ti place, restul lasa in farfurie."

Eu cu sotul meu incepeam sa mancam si sa facem o conversatie de genul: "ce buna e conopida, gusta si tu putin", "da, e foarte buna, si brocoli e grozav, sunt numai vitamine bune pentru noi", si alte de astea: " ce bun e cutare pentru muschi, pentru ochi, etc" spuse foarte serios ca si conversatie intre mine si sot.
Copilul nebagat in conversatie si in seama a inceput sa guste putin cate putin din toate.
Nu l-am certat niciodata ca nu a mancat tot sau ca nu a mancat cutare lucru nici nu l-am laudat in prima faza ca a gustat cate ceva. Am lasat ca sa fie totul la alegerea lui fara a avea ideea ca face ceva deosebit ca mananca.

Dupa aproape un an se uita cu atentie in bolul de salata ca sa vada daca i-am pus de toate ! Si mananca cu placere, a ajuns sa spuna : "yami, avem legume "

Daca imi cerea sa nu-i pun rosie pe sandwich ii spuneam: asa e reteta, asa e cel mai gustos, eu iti pun, tu mananca cum vrei.

Deasemenea ii ofer ca gustari intre mese numai fructe si morcovi taiati pe care le mananca cu mare placere.

Asa ca in aproape un an l-am "diversificat" de tot pe tema legumelor si a salatelor si acum, daca mancam ceva deosebit gusta si decide singur daca-i place sau nu. Ba chiar imi spune: "eu credeam ca mazarea nu e buna dar, de fapt e buna, nu ?"

Jasmin012 spune:

Lali, o sa incerc si eu metoda ta. Merci

Laura25 spune:

Lali, eu am un sotz care nu mananca nici cat copiii (ca diversitate) asa ca mi-e mai greu sa aplic metoda ta, desi e f, buna.
Buna si ideea cu sosul in care se amesteca mai multe legume. Ai mei mananca ciorba de cartofi f, bine (in care pe langa cartofi pun tot felul de radacinoase, sfecla rosie, patrunjel si marar verde) si mai rontaie morcovi, ardei, varza. Mai nou, fiica;mii ii plac ciupercile. Aseara a cules toate bucatelele de ciuperci de pe pizza. Cu brocoli si conopida nu sunt prieteni deloc.

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Lali spune:

E, nici al meu sot nu se da in vant, doar ca in lipsa de altceva mananca ce-i pun in farfurie. Si, eventual mai da iama in frigider sau se revolta la supermarket si pune in cos (sub privirile mele suparate) cate un parizer sau mai stiu eu ce prostie !
Noi suntem de o vreme in plin proces de schimbare a modului de alimentatie asa ca usor, usor ii "indoctrinez" pe amandoi.

Iar la conversatia despre mancarea sanatoasa participa de dragul copilului provocat de mine. Dar acum e incantat si el de rezultat si aplicand cu incapatanare unele metode au inceput sa dea roade si la ... sot !


Acum copilul le explica bunicilor pe un ton savant: "daca mama manca multi morcovi cand era mica, acum nu mai avea nevoie de ochelari !" sau alte perle de genul indoaie bratul si spune : "vezi cat mi s-au intarit muschii pentru ca mananc sanatos ?", face ochii mari, mari si intreaba: " se vede ca am mancat morcovi ?"

pisigri spune:

Noi mincam de toate, da moale sa fie .
Scuipa coaja de la mar, para; molfaie carnea de vita pina o transforma intr-un ghem de....fibre si o scuipa; broccoli a fost bestial pe la 10 luni (ca si avocado), acum ii simte gustul oricum l-as amesteca (bine, in procent de mai mult de o molecula/100g mincare :))) si il scuipa. Incerc sa suplinesc cu sucuri de fructe si fructe. Oricum, legumele astea gatite nu stiu cit de mari beneficii si principii nutritivi mai aduc.
Cu carnea...eu ma incapatinez sa ii dau in fiecare zi, pentru ca maninca foarte putina. De multe ori inca i-o blenduiesc si i-o pitesc in mincare...
Ou mincam cam de 3 ori pe saptamina, dar macar astea-s de tara. Bine, si carnea incerc sa o procur ceva mai bio decit din supermarket; am renuntat oricum la carne de pui din comert, cumparam vita sau oaie, iar curcan si pui luam de la tarani.
Lapte....inca ii dau lapte praf (amintarcat-o la 1 an si 4 luni pentru ca la fel, se satura cu lapte si accepta fff greu mincare) seara; biberonul de dimineata nu e atins. Dimineata mai maninca iaurt sau lapte cu cereale...
Dar nu, nu e mincacioasa si da, eu o pacalesc/aburesc. Nu cu avioane, dar daca ea la o masa inghite pe numarate 3 lingurite si apoi nu mai are rabdare sa stea in scaun, plec cu ea in sufragerie sa ii citesc in timp ce papa, sau sa se uite la Mickey Mouse, sau...ceva. Pe bune ca la 2 ani, 3 lingurite de mincare la o masa (si are 4 mese pe zi) nu ii pot fi de ajuns.

In brate nu prea mai vrea. Din contra, se agita si comenteaza ca vrea "pi gios" (moldoveanca, ce vreti...).

Capitolul olita cred ca e singurul la care chiar am fost si sint relaxata. Deocamdata ma bucur ca fara sa o fi invatat nimic pe tema asta, a inceput sa ma anunte ca tocmai a facut pipi sau ca face kaka (in timp ce face...). Banuiesc ca o sa ajungem si la "performanta" de a-mi spune cind simte ca ii vine sa faca; deocamdata o intreb "de ce n-ai zis mami inainte, ca sa stam pe olita ca mami si ca tati??"...

Da si eu am uneori senzatia ca AP = anxious parent...sau pe mine cel putin, curentul asta de educatie si felul in care e propovaduit pe aici, ma fac anxioasa si ma fac sa imi pun un milion de intrebari pentru fiecare vorba care imi iese pe gura. Zic ca mai bine asa, decit sa "stiu eu mai bine" si sa fac numai cum ma taie capul. Dar cred ca respectul pentru copil si focusarea pe asigurarea binelui si satisfacerea nevoilor acestuia sint propovaduite si de alte trenduri de educatie.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)