"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (2)
Raspunsuri - Pagina 8
alra spune:
nu stiu ce v-a manat si ce motivatii ati avut in spate - bune sau rele - nu mai conteaza, insa ceea ce ati facut aici cu Simali e de 2 lei si faptul ca moderarea accepta asa ceva pe mine ma sperie.
foarte, foarte urat!
lucialu spune:
Sibylle, clar ca m-am rugat sa fie sanatoasa. Nu am visat, am sperat din tot sufletul, sa fie sanatoasa. Toti ne dorim asta pt copiii nostri. Insa una e sa iti doresti, alta e sa fie altfel, si alta e ce spune Accept. E dificil sa accepti ca puiul tau are probleme de sanatate, dar te mobilizezi pana la urma si cauti sa-l ajuti. Nu cred ca ramai prins in faza de negare, e tot instinct parintesc, sa-l ajuti pe el, pana la urma tot acea punere deasupra ta a copilului absolut fireasca primeaza.
PS: sunt unii copii care trebuie impinsi de la spate. Si eu am avut perioade, mai ales dc nu eram motivata suficient sa fac lucruri pt mine.
Pur si simplu gaseam altceva mai interesant imedieat, copiii nu prea gandesc in perspectiva
Tala spune:
Olympia, referitor la poveste cred cu convingere ca orice copil e produsul parintilor lui. Oricata constiinta am capata la maturitate tot ceea ce ai invatat esti predispus sa faci. Poate mai tine putin si de inteligenta fiecaruia si de inclinatia spre introspectie.
Eu una realizez zilnic aproape ce parinte imperfect sunt. Si din preocuparea majora de a nu face ce (mi-)au facut parintii mei nu reusesc insa in totalitate sa evit acest lucru. E greu - pt mine cel putin. Ma urmareste gandul si ambitia de a nu strica ceea ce Natura si Dumnezeu au realizat atat de frumos (si aici ma refer la copilul meu - toti copii)
http://tabloute.blogspot.com/
Bucurie!
olympia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lucialu Ei chiar ca m-am rasturnat cu cracii in sus!Si nu de ras! Sa cauti dignostic cu lumanarea ca parinte numa pt ca simti ca nu esti pe aceeasi lungime de unda cu propiul copil, deci vina sigur e la el!   Accept, chiar ca ai intins coarda.  in de "and the song became love and love became the egg" (Happy Feet) my little sunshine |
Nu n-a intins-o. De fapt e real, posibil si chiar frecvent. Ca parinte educat si care-i asigura copilului pe langa un camin confortabil, activitati extrascolare diverse si de calitate, jucarii si haine frumoase, sarbatori si excursii....si vezi de pilda ca la scoala copilul e violent sau dimpotriva "ciuca batailor", vezi ca trebuie impins la teme sau ca numai asa performeaza, sau dimpotriva, nici asa nu performeaza, vezi manifestari de anxietate, strica lucruri pe ascuns in casa, sau ascunde, sau fura, incepe sa fie privit ca "ciudat", simti ca ceva e cu el da nu stii ce, te duci, da, la specialist si te temi sau suspectezi vreun diagnostic bizar sau necunoscut.
olympia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui accept92
olympia eu cred ca oamenii au constiinta de sine si nu sunt prizonierii mediului familial. De aceea n-am nicio parere despre cum sunt acei parinti, din partea mea pot fi cei mai buni parinti. Educatia predispune dar nu dispune! Tocmai pentru ca intervine constiinta de sine. Gandeste, gandeste, gandeste!!! - Winnie The Pooh |
Crezi ca date fiind cele povestite, fara o interventie importanta, salvatoare, din alta sursa (alte rude, prieteni de pilda) acea constiinta de sine se va forma sanatos?
olympia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sibylle ... eu cred ca fiecare copil va deveni in functie de cum si-a trait si simtit copilaria. Nu cred ca vor urma automat comportamentul unui singur parinte, ci vor lupta in permanenta cu cele 2 tendinte: acum sunt un parinte nepasator, iar maine sunt de foc ( ca tata) si tot asa ... iar in functie de personalitate una din tendinte va domina. |
Sibylle exact asa se intampla. Cand copilul are nevoie de tandrete, de caldura, ele nu exista ca nu-i model pentru ele, in schimb simtind ca e o problema acolo, parintele incearca sa compenseze prin si mai multe programe, presiune, explicatii si activitati, dupa modelul tatalui, aplicat nonviolent de aceasta data, dar la fel de inflexibil.
Copilul copiilor respectivi ameninta ca se sinucide, e tot un strigat de alarma si ei...nu-l vad. Incearca sa-l caleasca, sa-l impinga, sa-l formeze dupa tiparul ideal din minte.
lucialu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui accept92 Nu trebuie sa incerci sa-mi explici mie foamea intelectuala a copilului caci eu daca am atacat-o pe Simali am facut-o tocmai pentru ca am convingerea ca acest copil este perfect asa cum este iar problemele sunt in ograda ei. 'Diagnosticul' copilului, sau mai degraba eticheta, a fost infirmat. In general in relatia parinte copil, parintele ajunge sa caute un diagnostic dintr-o dificultate de relationare...am convingerea ca in cazul asta particular dificultatea nu vine dinspre copil. |
Olympia uite mai sus. Si mai sunt.
eu cred ca am perceput-o bine pe Accept si nu e vorba despre ce spuneti tu si Sibylle. Voi va raportati la copilul lui Simali, Accept la Simali sau nu stiu sa zic exact(sunt cu sefa la san, si fug de cate ori ma lasa la bucatarie
)in alta ordine de idei, refuz sa ma mai abat de la discutia initiala. Nu era despre Simali si acum e si mai aiurea sa vorbesc despre ea in lipsa ei. Oricum nu pot vorbi pt ca nu o cunosc pe Simali.
olympia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Tala Olympia, referitor la poveste cred cu convingere ca orice copil e produsul parintilor lui. Oricata constiinta am capata la maturitate tot ceea ce ai invatat esti predispus sa faci. Poate mai tine putin si de inteligenta fiecaruia si de inclinatia spre introspectie. Eu una realizez zilnic aproape ce parinte imperfect sunt. Si din preocuparea majora de a nu face ce (mi-)au facut parintii mei nu reusesc insa in totalitate sa evit acest lucru. E greu - pt mine cel putin. Ma urmareste gandul si ambitia de a nu strica ceea ce Natura si Dumnezeu au realizat atat de frumos (si aici ma refer la copilul meu - toti copii) http://tabloute.blogspot.com/ Bucurie! |
Tala, ai scris foarte frumos. Numa ca nu-i o problema de inteligenta sa stii.
Cand mama "nu te vede" si tu nu o simti, daca nu inveti caldura si dragostea si intelegerea de la un tert(bunica, profesoara, matusa) aparut providential in viata ta, nu ai resurse sa te introspectezi si sa-ti vezi si tu copilul si sa-i dai ce ai nevoie.
Cunosc un caz c-o mama oarba cu multi copii si un tata abuziv, deseori absent, zgarcit si violent. ea se lupta singura in limita puterilor sa faca fata. Copiii n-au ajuns rau profesional, social, ba chiar unii in varf la un moment dat, dar ca parinti... au produs multa suferinta copiilor lor.
olympia spune:
Lucia, NU vorbeam despre Simali, vorbeam despre cineva apropiat. Am descris situatia inainte.
liliana83 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sibylle ... eu cred ca fiecare copil va deveni in functie de cum si-a trait si simtit copilaria. Nu cred ca vor urma automat comportamentul unui singur parinte, ci vor lupta in permanenta cu cele 2 tendinte: acum sunt un parinte nepasator, iar maine sunt de foc ( ca tata) si tot asa ... iar in functie de personalitate una din tendinte va domina. |
Eu cred ca un copil se naste cu un anumit temperament/ comportament. Care de cele mai multe ori poate fi influentat de mediul familial , poate prelua defecte sau calitati de la parinti , in general aceasta intamplandu-se cand educatia este foarte rigida, cand copilul nu prea este lasat sa aiba alternative , cand singurele lui justificari sunt" daca asa au facut parintii mei , inseamna ca asa este cel mai bine "sau nu se lasa influentat, adica copilul are o inteligenta , o capacitatea de analiza care ii confera posibilitatea de a alege. In acest caz copilul incearca sa anihileze "lucrurile rele " pe care este constient ca le-a mostenit de la unul dintre parinti si sa insuseasca calitatile lor, in cazul in care acestea exista.Deoarece sunt si persoane care considera ca n-au avut absolut nimic de invatat de la proprii parinti astfel incat la maturitate ajung sa fie complet diferiti de ei. Deci intrebarea pe care a pus-o olimpia , si din punctul meu de vedere, nu implica un raspuns categoric.