Ati citit asta?

Raspunsuri - Pagina 20

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

La topicul asta este vorba de impins copiii de la spate, sau dimpotriva, lasati liberi mai mult , anca74. Tu ce parere ai despre modelul de educatie prezentat in cartea lui Amy Chua?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CriPOD spune:

Fie-mea a fost numai in scoli cu populatie majoritara chineza, n-ai ce le face in TO, trag ca mustele la scolile bune.

De cand e la scoala asta proportia e de ~80%. S-a dat examen, greu, serios, eram in ziua examenului in curtea scolii... din shanghai . 110 locuri, 1 mie de chinezi mici si disciplinati, cativa de alt fel. Eu am vrut s-o iau de mana sa plecam, ea n-a parut sa observe, asa ca mi-am tinut impulsurile in frau si-n tacere.

Restul sunt cam asa: in jur de ~15% evrei, ~2% romani , ~3% indieni, 2% canadieni clasici. 50% fete - 50% baieti. Nu va mirati ca toate prietenele fetii mele, mai putin 1 sunt chinezute overacheiving (de unde si problemele ei periodice cu self-esteemul, cred). Eu n-am impins niciodata, cel putin nu pe ea, pe frati-su un pic, in copilaria prima... degeaba. Ea e asa, o categorie mai speciala, studioasa de dragul sutdiului si din curiozitate, fara dureri de cap cu performanta. Cea mai mare nefericire pentru ea ar fi s-o scot din scoala asta, nu o deranjeaza absolut deloc populatia. Face pian independent la nivel de clasa a 10-a si exerseaza o ora/saptamana, inainte de clasa si reuseste s-o duca cu presul pe profa , il face de drag pianul.

Acu sa va spun despre fete: sunt niste fete happy, normale, cu quircks, atat cat are fiecare adolescent. Dar sub nici o forma sa nu va imaginati niste victime. Pur si simplu asa e cultura lor si pentru ca au comunitati puternice, copiilor li se pare normal. Eu nu sunt de acord cu metoda, in primul rand, cum zice ruxij, e un efort fenomenal de partea parintilor si eu sunt mult prea comoda, pe principiul: imi ceri ajutorul, sunt aici, altfel fa-ti treaba singur. Nu sunt consecventa si nu rezist pe termen lung la plangaceli si opunere de rezistenta. Nu e bine nici asa.

Ca sa vedeti ca nu e neaparat asa o tragedie, copil de clasa a-9-a, la ziua fie-mii. Una din ele a dorit (trebuit)sa-si exerseze pianul o ora. Nu putea altfel. Parintii nu acolo, sa zici ca o impingea cineva.

Problema este ca de la un nivel in sus, cum o dai, tot cu ei te concurezi, oricat nu-ti place metoda lor. Sunt de acord ca sunt lipsiti de creeativitate, insa numai cei imigrati mari. Din fericire, cei crescuti aici devin "banane", spre disperarea parintilor si se exprima in vremuri de criza ca parintii lor sunt "too asian".

Eu cred ca acestei d-ne chua nu i-a iesit si din cauza ca e casat cu american.

Intr-un fel eu cred ca disperarea asta cu educatia li se trage din china lor, unde nu ai decat 1 sansa in viata sa reusesti ceva: un examen la sfarsit de liceu. Ai reusit mergi la facultate, n-ai reusit, la munca. Si apoi sa nu uitam de datoria lor de a avea grija de parinti, care parinti sunt altfel interesati sa-i impinga de la spate. Sunt multe detalii pe care noi nu le intelegem despre ei.

Si cred ca povestea asta in special e exagerata de dragul publicitatii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anca74 spune:

Citat:
citat din mesajul lui ruxij

La topicul asta este vorba de impins copiii de la spate, sau dimpotriva, lasati liberi mai mult , anca74. Tu ce parere ai despre modelul de educatie prezentat in cartea lui Amy Chua?


La topicul asta ERA vorba de impins copiii de la spate, sau dimpotriva, lasati liberi mai mult.
Intre timp, au aparut si mamele cu copii geniali, care mai de care mai premianti, mai buni la tot ce misca, etc.

Citind ultimele pagini, cu greu mi-am stapanit un zambet... pana la urechi. Era imposibil, frate, sa nu ne lovim de "fudulimea" romaneasca. Ne "batem" in exagerari puerile aici. Care are progenitura mai desteapta, mai breaza, mai de invidiat. Cred ca asemenea exemple a avut si Caragiale in fata ochilor cand si-a scris schitele, cu mai multi zeci de ani in urma. Nu-i nimic nou.

Apropo, n-are nimeni aici o loaza de copchil, care nu vrea cu niciun chip sa puna burta pe carte, care-i face probleme in permanenta, care nu asculta si e repetent la mai multe materii? Nimeni, nimeni?...

Revenind la intrebarea ta, ruxij, eu nu am citit inca cartea stimabilei Amy Chua. Am avut insa curiozitatea sa citesc criticile adresate ei in ziare.
Stiu ca-mi pui aceasta intrebare in mod tendentios, dar am sa-ti raspund elegant.

Eu tind spre un comportament echilibrat in privinta copiilor.
Rolul nostru este sa-i ghidam, nu sa le impunem fel de fel de lucruri pe care ei, in final, sa le deteste.
In ce ma priveste, am de gand sa "exploatez" calitatile copilei mele, dar cu delicatete, nu cu de-a sila.

De exemplu, de mica ne-a aratat ca-i place muzica. Nu neaparat concertele brandenburgice, insa asculta cu placere Mozart, Chopin, un pic de Verdi. Acum, spre rusinea mea, nu prea mai ascultam muzica acasa in ultima vreme ca nu avem timp sa respiram cu serviciul si nebunia cotidiana. Insa, dimineata, in masina, cand dam drumul la mp3-urile cu muzica, pitica ne comanda: "Maman, plus fort, s'il te plait" (adica, sa dau muzica un pic mai tare).
Bon, fiind inca atat de mica si plina de energie, am zis sa o dau la balet, ca asta e o optiune viabila fiindca imbina si muzica, si miscarea.
Ei, ti-ai gasit! Tocmai am aflat ca e prea mica, "academia de dans clasic" la care am inscris-o spunandu-ne sambata trecuta ca accepta fetite de 3 ani si jumatate, iar a mea abia a facut 3 ani acum 4 zile.
Daca as fi fost in Romania, probabil ca m-as fi dat de ceasul mortii ca asa ceva este inacceptabil si i-as fi angajat instant profesor privat de balet, de la Bolshoi Ballet in mod sigur ...
Cum nu suntem, insa, in Romania, m-am enervat pe moment, dupa care mi-am zis ca tot raul e spre bine, acum tot e iarna si nametii cat casa afara. Daca astept cateva luni imi va fi mai usor sa o plimb in weekend la cursurile de balet si, eventual, la cele de inot sau patinaj pe care am zis ca le vom face impreuna. Plus ca in timpul asta ea va mai creste un picut, si se va amuza mai mult in timpul activitatilor astea para-scolare.

Ideea este ca, de nu-i va place unul din cursurile la care o voi initia, nu am s-o duc cu sila la el numai ca asa face toata lumea buna.

Pe de alta parte, de exemplu, consider ca e bine si securitar sa stie sa inoate ca lumea. La asta nu ma pliez: am dus-o de la 18 luni la cursuri de inot si va merge in continuare pana va sti sa inoate destul sa nu fie intr-un pericol in caz ca vrea sa se balaceasca in piscina, lac, ocean.
La fel, locuind in Canada e bine sa stie sa skieze si sa patineze. Altfel, se va simti "handicapata" printre toti puii de canadieni care intaii invata sa-si puna skiurile si patinele in picioare inainte de a fi in stare sa mearga bine in pozitie bipeda.
Deasemenea, mi-ar place sa stie cate un pic din toate sporturile: tenis, volley, badminton, etc.

Am sa-i arat ce si cum din fiecare, asa cum si parintii mei s-au ocupat de mine si fratii mei la vremea noastra, astfel incat niciodata nu am fost pusi in situatia sa stam pe bara sa ne uitam la altii si sa ne ofticam ca nu stim sa facem aia sau ailalta.
Dar nu-i voi impune nimic, in afara de inot - iar asta din motive de securitate pentru viata ei. In fiecare an sunt aici copii care mor inecati. Doamne fereste! Din cauza ca-s nesupravegheati cum trebuie si, evident, ca nu s-a ocupat nimeni sa-i invete lucrul asta elementar: sa inoate.

Cam astea-s intentiile mele. In plan para-scolar, desigur.

In caz ca va fi si ea, ca mai toti puradeii din os romanesc, de o genialitate sclipitoare... sincer, nici macar nu m-am gandit la o asemenea posibilitate.
Probabilitatea ar fi mare totusi, nu?... daca ar fi sa ma iau dupa comentariile de la topicul asta.
Hmm... Ma duc sa ma culc si va spun maine ce si cum am decis, in caz ca...


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

Citat:
citat din mesajul lui mQQm

Intr-un fel eu cred ca disperarea asta cu educatia li se trage din china lor, unde nu ai decat 1 sansa in viata sa reusesti ceva: un examen la sfarsit de liceu. Ai reusit mergi la facultate, n-ai reusit, la munca.


asa era si In Ro comunista, probabil ca multi parinti au ramas cu "sechele", asa incat considera ca nu poti fi valoros fara sa "ai o facultate". si din cauza asta exagereaza cu platitultaxelor si cu impinsul, in ideea ca mostenitorul trebuie "sa-si faca un viitor" si ca viitorul asta nu exista fara studii superioare eventual in domenii "de viitor".
sunt multe sabloane si, pana nu scapam de ele, se va derapa clar intr-o directie sau alta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

Citat:
citat din mesajul lui Ana Stroe

Citat:
citat din mesajul lui olympia

Citat:
citat din mesajul lui simali

Olympia, tot liceul eu mi-am dorit sa fac teatru de papusi. Parintii mei nici nu voiau sa auda. Dupa ei "papusar" nu era o meserie. Am dat intr-o doara la ASE. Primii 2 ani nu mi-au placut. Dar la un moment dat am inceput sa iubesc economia, apoi afacerile, apoi macroeconomia, apoi politica economica, etc. Inca le iubesc, inca citesc tot ce e nou, inca sunt fascinata.

Nu le multumesc parintilor mei ca nu m-au lasat sa fiu papusar. Dar Zenul m-a condus spre o revelatie: toate meseriile sunt frumoase daca le dai o sansa, daca treci peste faza plictisitoare de la inceput (teorii care TREBUIE tocite, definitii care TREBUIE invatate, etc.). Odata stapanit ABC-ul totul e frumos pentru ca totul este Cunoastere, Explorare, Descoperire, Revelatie, Uau!

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

http://barcapevaluri.blogspot.com/



Iti doresc sa-ti gasesti aceeasi fericire ca economist, pe care ai fi avut-o ca artist.
Eu am pe cineva apropiat care se visa actor si a jucat mult in liceu chiar impreuna cu doi din marii nostri actori de azi. Pe atunci ii punea in umbra, fiind mult mai talentat ca ei(zice el si ei nu neaga, ca-s prieteni la catarama si azi). Numa' ca intre timp s-a facut contabil, ca sa aiba o situatie solida financiar, si asta i-a reusit dar, din pacate pe plan personal, familial, a esuat lamentabil, a jucat teatru toata viata, intr-o permanenta demonstratie de putere si dintr-o foame cumplita de atentie, narcisistica as spune. Ceilalti n-au existat decat ca public sau ca proiectii ale egoului sau, nici copiii nici sotia n-au fost intelesi si perceputi ca persoane cu nevoi si trasaturi proprii, ci numai ca figuranti in piesa lui.


Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina


Eu cred ca am dezvoltat o sensibilitate la povestile si glumele cu si despre economisti/contabili ;
Olimpia, sa fii contabil bun inseamna sa ajungi la nivelul la care cifrele alea anoste si plicticoase iti vorbesc; prin ele poti creiona de exemplu profilul de management al firmei (un indraznet are plan de investitii mai mare, si diversificari un conformist merge pe profit sigur pe drumuri/domenii batatotite, etc; si de aici pot dezvolta la infinit pentru ca da, economia e faina; incorporarea unei intreprinderi careia i-ai preluat controlul la bursa e o arta, sa stii; si uneori e mai fascinanta decit Dali

scuzati oftopicul)))

Dear Lord, please give me the strength to not slap an idiot today

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759




Anca n-am nimic cu contabilii, jur! Exemplul meu , real, te asigur si foaaaarte apropiat, era un caz particular de om care de fapt nu s-a-mpacat cu alegerea facuta si care, toata viata, a smtit nevoia sa-si justifice aceasta alegere urcandu-se pe-un piedestal de parca era eternul erou principal pe scena. Nu prelua nimic la bursa(ca aici chiar te cred ca-i palpitant, macar atat am priceput si eu din filme), facea comert exterior pe vremea lu' Ceasca... Dar nu de performanta profesionala a respectivului era vorba ci de oful lui, ca nu se putea abtine sa nu readuca iar si iar vorba, cum ca ce actor grozav putea el sa fie mai grozav ca X sau Y, fosti colegi, dar uite ce alta chestie nemaipomenita a facut si cum azi ii imprumuta el pe ei cu bani. Si-i invidia fara sa recunoasca asta, ca aia de fapt isi urmasera visul si-i traiau viata, in timp ce el "juca" o piesa proasta cu ochii peste gard ca "ce-ar fi fost daca" ...


Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

Citat:
citat din mesajul lui buli

Citat:
citat din mesajul lui mQQm

Intr-un fel eu cred ca disperarea asta cu educatia li se trage din china lor, unde nu ai decat 1 sansa in viata sa reusesti ceva: un examen la sfarsit de liceu. Ai reusit mergi la facultate, n-ai reusit, la munca.


asa era si In Ro comunista, probabil ca multi parinti au ramas cu "sechele", asa incat considera ca nu poti fi valoros fara sa "ai o facultate". si din cauza asta exagereaza cu platitultaxelor si cu impinsul, in ideea ca mostenitorul trebuie "sa-si faca un viitor" si ca viitorul asta nu exista fara studii superioare eventual in domenii "de viitor".
sunt multe sabloane si, pana nu scapam de ele, se va derapa clar intr-o directie sau alta.



Asta cu domenii "de viitor" pe mine ma termina! Asa s-au facut pe banda rulanta ingineri, economisti si medici pe vremuri si azi multi profeseaza cu totul altceva. Dupa aia a fost la moda dreptul, acum cred ca-i informatica... Parintii astia sunt fantastici, macar faptul ca se duc gramada in aceeasi directie ar trebui sa le dea de gandit, daca ce vrea copilul oricum nu conteaza pentru ei!

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Citat:
Ideea este ca, de nu-i va place unul din cursurile la care o voi initia, nu am s-o duc cu sila la el numai ca asa face toata lumea buna.


Am sa-ti dau o veste proasta de aici de la "ingamfatii" din RO, putini sunt cei care duc cu dea sila copii la cursuri.
Eu nici nu m-am gandit sa-l duc pe al meu la un curs pana aproape de 5 ani, cand l-a primit cu greu la canto pentru ca este foarte talentat. (are cateva premii castigate, nu vorbesc sa ma laud) Din clasa a II-a insa am renuntat (de comun acord) pentru ca era prea obosit, la noi scoala este foarte solicitanta.

Si mai am o veste proasta, daca nu-i va placea inotul cu dea sila nu invata... exemplu soramea, care desi stia sa inoate (tehnic - a facut un an inot) nu a inotat in viata ei un bazin intreg pentru ca ii este frica, n-a intrat niciodata in apa mai mare de brau.

Citat:
Apropo, n-are nimeni aici o loaza de copchil, care nu vrea cu niciun chip sa puna burta pe carte, care-i face probleme in permanenta, care nu asculta si e repetent la mai multe materii? Nimeni, nimeni?...


Niciodata sa nu spui niciodata....

Eu prefer mamele care-si vad copii mici genii decat pe cele care-i vad loaze. Oh doamne cum suna asta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Citat:
citat din mesajul lui buli

Citat:
citat din mesajul lui mQQm

Intr-un fel eu cred ca disperarea asta cu educatia li se trage din china lor, unde nu ai decat 1 sansa in viata sa reusesti ceva: un examen la sfarsit de liceu. Ai reusit mergi la facultate, n-ai reusit, la munca.


asa era si In Ro comunista, probabil ca multi parinti au ramas cu "sechele", asa incat considera ca nu poti fi valoros fara sa "ai o facultate". si din cauza asta exagereaza cu platitultaxelor si cu impinsul, in ideea ca mostenitorul trebuie "sa-si faca un viitor" si ca viitorul asta nu exista fara studii superioare eventual in domenii "de viitor".
sunt multe sabloane si, pana nu scapam de ele, se va derapa clar intr-o directie sau alta.

Well, in Romania poate nu, dar aci, dc. nu ai vreun talent deosebit, precum Bill Gates sau vreun actor de succes (sau stiu eu ce talent de biznis) si esti un om obisnuit, iti trebe minim master Pt o viata decenta, adica, pe sleau, o leafa suficienta pt. a te intretine si sa ai casa, masa, sa iti cresti copiii, o viata de om normal.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns arminad spune:

Hai ca nu e chiar asa.
E foarte bun masterul, nu zic ca nu e, dar nu e o garantie pt un job.

Eu stiu cel putin 5 copii cu master care n-au de lucru si inca 5 care au lefuri naspa pentru un absolvent de master.
Si mai stiu inca zece cu scoli scurtute care maninca o piine alba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Ei da, exista nuante si nu exista garantii, eu vorbesc in mare. Dar in general, dc. nu ai nici un talent (sa zicem esti talentat la pus faianta) educatia e o cale mai sigura catre o viata decenta decat frecatul mentei. So, eu incurajez educatia. Sigur ca dc. ai master in literatura engleza e cam naspa. Si am auzit ca e nasol acum si pt. avocati, sunt prea multi. Niste sfaturi legate de orientarea profesionala spre domenii de viitor sunt necesare. Acum, sigur ca succesul scolar nu prezice 100% succesul individului. E doar o cale care are potentialul de a duce spre o viata decenta, in conditiile in care tanarul ia decizii bune legate de cariera si are si o inteligenta emotionala suficienta. Ceea ce ma aduce la ideea discutata mai devreme, cea cu sefii de promotie care nu au ajuns prea departe. Uneori intr-adevar social skills, cum le zicem noi in Oltenia, capacitatea de a te intelege cu oamenii, sunt cruciale. Nu ajunge sa stii buchea cartii.
Ca o concluzie, pt oameni fara talente speciale, educatia este o conditie necesara, dar nu suficienta, catre o viata decenta si independenta financiar.

Edit sa spun ca si dc. esti fata si sa zicem ca n-ai aspiratii altele decat sa te mariti bine, tot trebuie sa faci facultate, dc. vrei sa te mariti si tu cu cineva din anumit mediu... Plus, mie mama mea mi-a zis ca o facultate nu ma face pe mine mai desteapta, ma face doar sa lucrez printre oameni mai civilizati si in conditii de lucru mai usoare. Sunt de acord, macar pt. asta si tot merita. Dar in orice caz, statistic, daca dai search pe net, o sa vezi ca statistic, cu cat mai multa educatie, cu atat creste salariul mediu. Restul sunt dovezi anecdotice, adica exceptii, nu prea valabile cand e vorba sa iei decizii pe termen lung.

Mergi la inceput