Ati citit asta?

olympia spune:

Putea face mai mult oricand si in facultate si dupa. Avem mai multi colegi, fosti elevi buni sau chiar mediocri ajunsi medici, unii profeseaza afara, au dat examenele necesare si au si cariera universitara acolo. Dar una e sa vrei asta, sa alegi si sa te zbati pentru ce vrei si alta e sa te invarteasca cineva intr-o intersectie si sa te impinga apoi pe-un drum ales de el si sa te pierzi undeva pe-acolo.
Pe drumul tau puteai atinge excelenta , pe celalalt esti in cel mai bun caz decent, cam asta-i concluzia.

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

simali spune:

Olympia, tot liceul eu mi-am dorit sa fac teatru de papusi. Parintii mei nici nu voiau sa auda. Dupa ei "papusar" nu era o meserie. Am dat intr-o doara la ASE. Primii 2 ani nu mi-au placut. Dar la un moment dat am inceput sa iubesc economia, apoi afacerile, apoi macroeconomia, apoi politica economica, etc. Inca le iubesc, inca citesc tot ce e nou, inca sunt fascinata.

Nu le multumesc parintilor mei ca nu m-au lasat sa fiu papusar. Dar Zenul m-a condus spre o revelatie: toate meseriile sunt frumoase daca le dai o sansa, daca treci peste faza plictisitoare de la inceput (teorii care TREBUIE tocite, definitii care TREBUIE invatate, etc.). Odata stapanit ABC-ul totul e frumos pentru ca totul este Cunoastere, Explorare, Descoperire, Revelatie, Uau!

Chuny spune:

Simali, toate meseriile sunt frumoase, dar nu putem toti iubi toate meseriile: unele ni se potrivesc, altele nu, pe unele le iubim mai mult si fiecare are datoria sa incerce sa gaseasca ceva ce i se potriveste.

simali spune:

Sibylle, asta-i o prejudecata. S-a statornicit ideea ca pentru meseria X trebuie sa ai nu stiu ce abilitati. Este o greseala. De aceea in multe domenii nu mai exista inovatie, perspective diferite, etc.

Iti dau doua exemple:
- se crede ca pentru a te face matematician de succes trebuia sa fi un tip riguros si bun la matematica din scoala (rezultate la olimpiade, concursuri, etc.). Foarte gresit. Matematica e poezie si arta, matematica este despre imaginatie, iar institutele de matematica primesc pe banda rezolvatori de probleme stndard. Copiii cu multa imaginatie, dezarmati de matematica din scoala zic ca matematica nu e de ei si se indreapta spre altceva. Dar cat gresesc!

- se crede ca in afaceri este nevoie de oameni seriosi, rigurosi, care iubesc cifrele si calculele exacte. De aceea, dintre managerii de top sub 1% au imaginatia necesara ducerii unei afaceri la un alt nivel.

Ceea ce tu poate credeai la un moment dat ca este un handicap in reusita intr-o anumita cariera poate sa fie fix marele tau atu, ceea ce te va diferentia de concurenta.

olympia spune:

" - se crede ca pentru a te face matematician de succes trebuia sa fi un tip riguros si bun la matematica din scoala (rezultate la olimpiade, concursuri, etc.). Foarte gresit. Matematica e poezie si arta, matematica este despre imaginatie, iar institutele de matematica primesc pe banda rezolvatori de probleme stndard. Copiii cu multa imaginatie, dezarmati de matematica din scoala zic ca matematica nu e de ei si se indreapta spre altceva. Dar cat gresesc!"

De cati matematicieni valorosi care nu si-au manifestat dragul de mate inca din scoala, ai auzit? Eu cred ca cine are chemare pentru arta si poezia matematicii o simte de mic. Da-mi si mie un exemplu, mie mi se pare tare ciudat ce ai zis.

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

olympia spune:

Iti doresc sa-ti gasesti aceeasi fericire ca economist, pe care ai fi avut-o ca artist.
Eu am pe cineva apropiat care se visa actor si a jucat mult in liceu chiar impreuna cu doi din marii nostri actori de azi. Pe atunci ii punea in umbra, fiind mult mai talentat ca ei(zice el si ei nu neaga, ca-s prieteni la catarama si azi). Numa' ca intre timp s-a facut contabil, ca sa aiba o situatie solida financiar, si asta i-a reusit dar, din pacate pe plan personal, familial, a esuat lamentabil, a jucat teatru toata viata, intr-o permanenta demonstratie de putere si dintr-o foame cumplita de atentie, narcisistica as spune. Ceilalti n-au existat decat ca public sau ca proiectii ale egoului sau, nici copiii nici sotia n-au fost intelesi si perceputi ca persoane cu nevoi si trasaturi proprii, ci numai ca figuranti in piesa lui.


Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

buli spune:

Simali, mie mi se pare ca ai ales sa-ti placa economia, ceea ce e cu totul altceva.

vikinga spune:

Apropos de chinezi si cursurile de pian.Am fost recent in Phantasialand, un mare parc de distractii in Köln. In interiorul parcului sunt doua hoteluri: unul cu specific african, de 3 stele si unul chinezesc, de 4 stele. Fiecare cu restaurant specific.O nebunie cind copiii vor numa: pizza:)Intii am incercat la african si aia chiar aveau numai carnuri de aligator, zebra si alte vietati asemenea. Si am mers la chinezesc, care fiind in hotel de 4 stele, era cotat ca restaurant luxos, ma rog, cit de cit acolo. Oricum anapoda pt un restaurnat cu specific chinezesc, cae-s de obicei cu o treapta in fata alora turcesti:)Inauntru cu pian, chelnerii si chelneritele imbracati impecabil la costum si papion, respectiv rochii de seara! Si te serveau, ba cintau la pian si interpretau diferite piese de jazz usor, gen cry me a river, intelegeti voi.Aveau cel mai curat accent in engleza pe care l-am auzit in Germania! Si nemtii vorbesc o engleza curatica, ei, va dati seama cum putea vorbi chinezii de chiar am ramas masca! Germana lor era stricata si cu accent puternic, se vedea ca au invatat-o aici rapid, asa cit sa rupa.Cintau la pian cu toata seriozitatea, nu asa la misto, nu sunt Sabina:), insa si eu si sotul am avut ce aprecia, s-a lasat si cu aplauze, deci treaba serioasa.L-a auzit pe sot vorbind spaniola cu copiii, imediat o melodie cintata intr-o spaniola curata, m-au auzit pe mine vorbind romaneste, am zis hai ca ar fi chiar culmea, ei bine, mi-au interpretat ceva in italiana, nah:)Insa chelneri, chelnerite, si in rochiile alea de seara, pina in pamint, turnindu-ti in pahare.Eu una m-am simit tare tare ciudat in restaurantul ala! Mi-a fost mila de ei, asta e. Mila fata de perfectionismul lor, mila pt munca lor, ori ceva de genul milei, nu stiu daca-mi pot gasi cuvintele.Pt ca trebuie sa fie o munca pt un chinez sa ajunga sa vorbeasca o asemenea engleza! De pian, nu mai zic! Si voci f bune!Imi ziceam oare in europa asta e soarta talentelor asiatice? Doar pt ca au ochii mai mici, de aia nu-s pe scene? Ori cel mai probabil, buni, insa nu indeajuns de buni, persecutati sa invete fara sa fie talente.Tot incercam in sinea mea sa indulcesc imaginea, seful de sala, seful lor, care ii avea in ochi permanent ca un vultur, vorbea bine germana, deci el ii aducea proaspeti aici, imi ziceam ca ma rog, e ca un restaurant traditional asa ca intr-o familie, mai cinti, un dans, mai dai ceva de mincare. Insa, nu nu, mergea.www.phantasialand.de/ger/Hotels/Hotel-LING-BAO/HUAN-YING-DE" target="_blank">Aici restaurantul cu pricina.Desigur ca exista si drame.Insa nu inseamna ca un copil bun la scoala e nefericit ori va ajunge un nefericit, ori ca parintii fac cu siguranta ceva rau copilului.Al meu bb no 1 a venit azi cu lista de calificative, din 50, 41 f bune, numai 1, si restul bune, 2 adica. Ori ca sa zic pe romaneste 41 de 10 si 9 de 9.E un copil fericit, iubit, e f mindru de el, l-am sarabtaorit cu pizza si tort, oricum suntem de fel mari petrecareti:)Si prefer sa ma laud si eu aici, unde nu par ceva iesit din comun, pt ca in fata vecinei, care deja stie ca al ei copil in clasa a doua acum, nu va merge la Gymnasium si facultate, cu toate ca eu vad in el un copil istet, care are si el visuri mari, ei bine in fata ei, ar trebui sa ma simt prost sa-mi laud copilul, pt a nu o ofensa. Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo

simali spune:

Am dat intentionat exemplul cu matematica pentru ca matematica este chiar ceva pentru care nu poti sa-ti manifesti dragul asa... din nastere. Nu te poti astepta sa faca Gigel calcul diferential la 2 ani. Atentie , cand spun matematica, nu spun aritmetica. Sunt copii in mod deosebit interesati de cifre (cei care fac calcul mentale complexe de mici) dar care, oricat de ciudat ar parea, nu ajung obligatoriu mari matematicieni. Deci ca sa-ti placa matematica trebuie s-o gusti, sa treci peste zona spinoasa (eu ii zic Purgatoriu) si abia apoi sa zici "nu-mi place". Ori eu vad foarte multi copii si tineri carora le intra in cap (pe baza unui singur insucces) ca nu sunt facuti pentru matematica si gata.


buli, nu este deloc adevarat. Nu m-am resemnat. Chiar mi-a placut si imi place. Nu contabilitatea. Economia. "The economist" este ziarul meu preferat. Daca m-ar intreba cineva care cred eu ca este meseria cea mai completa pentru un tanar in anul 2011 as spune fara sa stau mult pe gnduri "Afaceri". Este un domeniu fascinant. Niciodata nu te plictisesti pentru ca nicio afacere nu seamana cu alta, oameni noi, culturi noi (eu fac si comert exterior), nevoia de creativitate, imaginatie, indrazneala. Cunostinte de Geografie, istorie, psihologie, drept, matematica, limbi straine, etc. toate te pot ajuta la un moment dat sa vezi mai departe, sa gasesti o oportunitate. Deviza mea "nicio afacere buna nu are voie sa se impiedice de legislatie si hartii". Intotdeauna gesesc calea, legislatia, solutia, care sa-mi permita sa fac o afacere frumoasa. Si-mi mai place libertatea pe care mi-o da faptul ca-mi administrez propria afecere.

simali spune:

Asta este ceva ce mie nu mi-a placut niciodat la actori. Poate este motivul pentru care mi-ar fi placut sa fac teatru de papausi (as fi fost in spatele scenei fara ca ceilalti sa ma consume excesiv).

Si meseria de actor are parti urate si triste iar eu pe vremea liceului nu stiam despre ele. Deci nu e obligatoriu ca mi-ar fi placut pana la capt sa fiu artista.