Exista copii dificili?
Raspunsuri - Pagina 26
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia dar va trebui sa schimbe societatea ca sa se adapteze pe deplin sau sa se considere realizata si implinita.  Pe termen scurt nu are cum sa reuseasca fara munca. Pe termen lung stiu sigur ca va gasi ea metode si cai... Asa-i sau nu? |
Realizarea, implinirea si reusita si le defineste fiecare pentru el. De aceea tu nu ai cum sa faci prognoza in sensul asta in ceea ce o priveste pe ea. Tu acum raportezi totul la telurile tale.
nelia spune:
Hai, mai Accept, ca nu-i chiar asa. Ce am scris mic a fost o gluma si ma privea pe mine... Hai sa spunem ca da, la acumularea de cunostinte ca baza, dar ca sa intre la o secundara (ne-privata) din jurul casei unde locuim nu e telul meu. Eu i-am gasit alte doua scoli unde nu are nevoie decit de ce are acum in buletin si in cap, una de arta dramatica si una bazata pe arte, dar sint departe. Tu spuneai ca un avantaj este ca am mai multi copii, e si un dezavantaj... ca de mutat nu ma pot muta deocamdata ca le-as strica ploile bune si calde in care se scalda ceilati.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
Sabina spune:
ok. fata e in regula, conjunctura e nasoala. sa nu uiti asta!! si te inteleg ca iti faci probleme, e firesc.
insa ai grija sa nu ii transmiti invers ( cum ar fi : copilu e in culpa ca nu se potriveste cu situatia)
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, 
Sofia Galagia si 
bb Gheo
nelia spune:
Accept, spui ca 'realizarea, implinirea si reusita si le defineste fiecare pentru el', suna frumos, dar e si realitatea fiecaruia? Tu esti pe calea asta? Eu sint. Si ma simt cam singura...
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
bird70 spune:
Nelia,
ce e important pentru tine, sa stie copilul sau sa lucreze constiincios? Sunt 2 lucruri foarte diferite, cunostintele si munca. Zici ca Agata e clasa a 4-a, e de-o varsta cu fiica-mea cea mica si ea intra a 4-a la sfarsitul lunii. Ce nu stie fiica-ta? Matematica? Ca sa invete adunari, scaderi, tabla inmultirii poti sa-i faci niste cartoane ca si cartile de joc cu cate o inmultire sau o adunare pe ele si apoi va jucati sa vedeti cate poate sa zica la rand fara sa greseasca. Ofera-i un premiu daca poate sa le zica pe toate fara greseala. Invatatul nu trebuie sa fie neaparat munca, poate fi si joc. La fel cu spellingul, gaseste integrame pentru copii si vezi daca poate s le rezolve, da-i un dictionar sa verifice spellingul ca sa scrie corect cuvintele. Sau jucati scrabble (sau cum ii zice la jocul ala 
).
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
rrox3 spune:
Nelia 
Stii ce vad eu in zbuciumul asta al tau? Vad ca Agata iti seamana destul de mult - cel putin in perceptia ta 
- si tii neaparat sa schimbi in ea fix ce nu ai reusit inca sa accepti la tine.
Esti de-a dreptul paradoxala in amestecul de acceptare si teama vis-a-vis de Agata. Daca esti sigura ca va fi OK pe termen lung, ce mai conteaza ce scoala secundara fix anume va urma?!
Parerea mea e ca tu traversezi o etapa de integrare a anumitor aspecte personale, printre care si aceasta "lene". Esti intr-un proces de autoacceptare. Agata s-a nimerit sa fie oglinda ta.
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui irina_ina2000 Rox e buna intrebarea ta.Iese si in parc dar acum iarna cam odata pe saptamana si oricum nu sunt copii cu care sa se joace.Mai il duc la locuri de joaca din cele inchise dar tot odata pe saptamana dar lui nu-i ajunge.In rest sunt constienta ca nu are in timpul saptamanii cu cine sa se joace de varsta lui.In principiu din primavara mai iese afara si se joaca mai mult cu copii din vecini dar lui nu-i ajunge niciodata . Cam asta este cu el. |
Ai deja sfatul pe care-l cautai, nu-i asa?
Creeaza cumva oportunitatea sa se joace zilnic cu alti copii si o sa fie mai bine.
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali Motivul pentru care scriu aici este acela ca apreciez parerile sincere. Deci te rog din suflet sa spui ce gandesti. |
Eu tot spun Alice, dar de multe ori am impresia ca nu ajung la tine. Dialogul, sau mai bine zis, insiruirea de monologuri, ramane la un nivel de protectie, rational, argument/contra-argument si putem continua ping-pong-ul asta la nesfarsit.
| Citat: |
Taratul la Aikido a fost cam asa: - in repetate randuri a fost agresat de duferiti colegi (ultimul a fostsaptamana trecut - un pumn in burta si pus jos de un individ care-i vine pana la umar). SI INCERCI SA-MI SPUI CA LUMEA NU E AGRESIVA? Da, el NU LOVESTE PE NIMENI. Foarte bine. Dar SE SIMTE UMILIT. Daca ar sti ca POATE sa-l puna pe ala jos dar alege sa nu o faca respectul lui de sine ar creste considerabil. Asa se simte un gunoi. Am investigat si asa se simte. E foarte orgolios. Iar eu am de gand sa-l ajut cum pot sa simta ca poate daca vrea. Pe de alta parte e un sport iar copiii cu problemele lui Vlad au nevoie vitala de sporturi. Nu-l pot lasa sa recitesca compulsiv, la infinit, despre dinozauri. Sa dea toata lumea cu pietre in mine, dar NU POT! |
Comportamentul lui e firesc pentru un copil anxios. Taratul la aikido nu e de natura sa-i scada anxietatea, din contra.
Tu aplici cu el aceleasi metode folosite cu tine. Tragi de el in acelasi mod. Sunt insa multe diferente si rezultatul nu va fi similar.
| Citat: |
Eu apreciez cum este el. Dovada ca noi in familie ne intelegem extraordinar. Cand interactioneaza cu societatea ne lovim de probleme. De aceea eu ma simt vinovata ca nu pot sa schimb mediul pentru el. Tocmai pentru ca eu stiu ca este un om minunat si ma doare sa ma uit cum oamenii il judeca superficial. |
Spui si crezi ca apreciezi. Cu toate astea intervii si controlezi frecvent ce sa faca, ce sa creada, cum sa fie si chiar ce sa simta, cu cele mai bune intentii. Eu te vad extrem de conflictuala la capitolul asta.
| Citat: |
Sa sti ca daca este un punct in care n-am fost niciodata de acord cu abordarea terapeutei a fost acest aspect: "Lumea e buna, noi avem asteptari nerealiste". Nu este adevarat. Mediul scolar in Romania (si nu numai) este deosebit de agresiv si de nepotrivit pentru copiii ca VLad. Exista locuri in care copiii invata asa: http://www.piracanga.com/english/ Iar asta nu pot sa uit nici daca ma pici cu ceara. |
Lumea nu e nici buna, nici rea. E pur si simplu realitatea in care unii oameni traiesc multumiti. E mult mai eficient sa gandesti ca poti schimba perceptia cuiva asupra realitatii, decat ca poti schimba realitatea.
| Citat: |
Legat de conditionarea lui "TREBUIE SA STIE" pentru ca eu/sotul intotdeauna am stiut, am intrebat si mi s-a explicat ca este posibil ca nivelul de cunostinte din familia noastra sa-l fi facut pe copil sa simta nevoia sa stie tot atat de mult, numai ca in mod normal asta nu devine o obsesie la copil daca nu exista o predispozitie neurologica. Cu alte cuvinte mii de copii au familii de 1000 de ori mai instruite si de 1000 de ori mai obsedate de rezultatele odraslei de la varste fragede si cu toate acestea nu ajung obsesiv-compulsivi. Intr-o familie simpla de agricultori, de exemplu, acelasi copil, cu acelasi bagaj neurologic, putea sa-si petreaca ore in sir aranjand betisoare in ordine perfecta.... |
Posibil sa devina o obsesie atunci cand este o conditie. Impusa constient si verbal sau, cel mai probabil, inconstient si nonverbal.
Alice, tu ai cele mai bune intentii. Te-ai straduit extraordinar de mult cu Vladut. Ai incercat si incerci din rasputeri.
Se intampla uneori ca noi, mamele, sa nu avem solutia pentru copiii nostrii. Nu tine de inteligenta si vointa, din pacate. E teribil de frustrant, stiu. Uneori avem nevoie de ajutor si abia apoi ne puteam ajuta copiii.
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Nelia Stii ce vad eu in zbuciumul asta al tau? Vad ca Agata iti seamana destul de mult - cel putin in perceptia ta - si tii neaparat sa schimbi in ea fix ce nu ai reusit inca sa accepti la tine. Esti de-a dreptul paradoxala in amestecul de acceptare si teama vis-a-vis de Agata. Daca esti sigura ca va fi OK pe termen lung, ce mai conteaza ce scoala secundara fix anume va urma?! Parerea mea e ca tu traversezi o etapa de integrare a anumitor aspecte personale, printre care si aceasta "lene". Esti intr-un proces de autoacceptare. Agata s-a nimerit sa fie oglinda ta. Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Da. De acord cu tine. Ai intuit bine. Stiu asta si stie si ea, sintem foarte sincere una cu alta. Si ai spus bine zbuciumul meu, caci desi se intelege ca e si al Agatei, la ea ajunge doar ce simte, simte bine, mi-a spus... dar nu e si el ei si mi se pare in regula asa, chiar daca in afara s-ar numi indolenta din partea ei.
Si da, semanam, ea e foarte mindra ca seamana cu mine, mie imi vine sa
. Insa ma bazez pe faptul ca ea se iubeste, e foarte bine in pielea ei deocamdata, indiferent ce ar face si cum ar fi. Si eu asta nu vreau sa stric, asta te scoate din orice dificultate pentru ca poti sa iei lucrurile mai usor.Numai ca in privinta scolii secundare nu ma pot relaxa pentru ca nu am cum nu pentru ca nu vreau eu. Nu pot sa explic asta pe intelesul cuiva care nu traieste aici si nu trece in fiecare zi pe linga scoala secundara de linga casa... e cam ca frica lui Bird de modelling pentru ca vede ceea ce se intimpla in spital din cauza asta. Nu sint elitista, nu vreau alte scoli dintr-un moft sau mindire parinteasca, dar sint medii si medii... si cind mediul nu e bun, oricit de bine ar fi crescut copilul, riscurile sint foarte mari. Si conteaza si academic, colegiile si facultatile, daca o vrea sa le faca, sint grele... si nu prea ai cum sa salvezi aparentele: stii sau nu stii.
Pe termen lung o vad bine pentru ca e genul care va pica in picioare si va gasi solutii bune pentru orice, asa o simt, asa o vad. Aici nu seamana cu mine... Si sper sa fie asa! Pe termen scurt, e musai sa puna burta pe carte, nu are incotro, iar eu sint obligata sa gasesc o abordare care sa nu afecteze relatia noastra si nici pe ea... ca vine adolescenta.
Si nu o gasesc... accept si faptul ca poate imi fac prea multe griji si totul va fi bine fara sa schimbam nimic, va intra asa, cu ce prinde din zbor.Bird, pai cind spun ca stau si stau linga ea, asta facem. Am gasit tot timpul jocuri, metode, si eu si ta-su, cu care sa o atragem. De exemplu, problemele noastre nu sint obisnuite, ci ceva de genul Bruce Lee si Jackie Chan s-au dus la restaurant si... de aici incepe filmul. Daca toata materia ar fi pusa in filme si s-ar uita la ele, ar fi cel mai destept copil!
Si acum chiar ca inchei, ca m-am intins prea mult cu 'dificultatea' mea, scuze... mai asteptam si pe altii, poate gasesc si eu solutii si moduri de abordare.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
nelia spune:
Simali, despre aikido... revin cum vad eu aceasta arta martiala fascinanta. Este o arta martiala pacifista, in nici un caz nu e centrata pe a pune jos adversarul. Revin, acum trebuie sa plec, dar poate daca cineva i-ar explica arta asta altfel, intr-un mod mai filozofic, ar indragi-o... la cum il percep eu pe Vlad din descrierile tale, exista toata sansele sa o faca.
Dar aici depinde si de instructor, artele martiale sint bune pentru copii, dar si periculoase pentru copii... care sint vulnerabili si maleabili, in formare. Daca pentru instructor inseamna bataie... asta va insemna si pentru copil si nu daca e asa, nu e ceea ce cauti.
De fapt, iti voi scrie pe PM, ca nu are legatura cu subiectul.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU