Bb Gabriele e Inger .

Doina84 spune:

draga abramburica,

mi-am facut un cont pe acest site doar ca sa-ti pot scrie si eu cateva randuri.
eu am nascut in 24 decembrie (2010)si fetita mea a murit dupa doar 2 zile. inca mai astept un raspuns de la medici sa-mi spuna ce a avut.vom primi in curand analizele, desi unele voci spun ca nu a avut nimic....
m-am intors acasa cu un gol in suflet si nu am cui sa-i ofer toata dragostea pe care am pastrat-o pt ea deoarece eu nu mai am nici un copilasi acasa.
de cand am citit ce ai patit ma gandesc la tine desi nu te cunosc.
copilasii nostri sunt ingerasi eu cred cu tarie in acest lucru. desi am fost mama doar 2 zile ma bucur ca am putut macar atat sa fiu alaturi de ea si nimeni nu ma poate face sa uit dragostea pe care i-o port.

poate cand esti pregatita si mai intri pe forum, poate o sa-mi poti raspunde si mie.
condoleante.

Laina spune:

Doina....sa te intareasca Dumnezeu sa suporti mai usor aceasta imensa povara...imi plange sufletul pentru toate mamicile de ingerasi...va iubesc si va imbratisez virtual...

szivarvany spune:

Doina, o imbratisare si pt tine, de la noi Si sa-ti dea DD multa putere

Abrambu, si maine ma voi gandi la voi.

Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela
_"Meglio sole, che mall`accompagnate !"


*** Concursul KloraneBaby *** www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=chic bebe - klorane baby&page=6" target="_blank">mam.jpg ***

katalina spune:

Doamne,nu-mi vine sa cred!!
Petro,sunt alaturi de tine prietena mea!
E cel mai cumplit lucru ce i se poate imtimpla in viata unui om!Nu stiu ce sa mai spun, ingerasul tau drag...
Te imbratisez...si ma rog pentru voi

Catalina cu Victor(17aug2010)& Robert(13apr2004)& Catalin(4mart1998)

abramburika spune:

Te imbratisez cu mare drag si desi nu se poate masura in nici un fel durerea pierderii unui copil, nici in zilele cat a trait, nici in gravitatea bolii pe care a avut-o, sunt convinsa ca tu suferi mult mai mult. Pt. ca eu o am totusi pe Silvia, o fetita minunata, sanatoasa si frumoasa. Ea e acum oaza noastra de liniste si speranta. Fara sa stie, mititica, ce "responsabilitate" mare are pe umeri. Sa ne ridice noua moralul si sa ne faca forta de a merge inainte.

Ce pot sa spun ... nu stiu de ce anume a suferit fetita ta. Poate povestindu-ti experienta noastra te regasesti si tu si ai sa intelegi atunci anumite "de ce-uri". Gabriele al nostru avea 2 boli genetice. Una dintre ele au reusit sa o individualizeze imediat, se numeste sindromul CHARGE. Daca ai sa cauti pe net despre asta ... iti spun sintetic in ce consta. Probleme de ordin respirator, surditate, orbire, retard mental, anomalii ale aparatului genital, si probleme cardiace. Toate simptomele astea se pot prezenta gramada sau numai unele. Gabriele le avea pe toate, in afara de cele cardiace. Adica, nu iti inchipui ca era un monstru ... cel putin nu acum, mic, s-ar fi vazut mai tarziu, in viitor. Acum majore erau problemele respiratorii. Restul .. avea urechile, putica, gurita mai mici decat normal, spun medicii. EU nu il vedeam disproportionat, am zis ca asa e poate felul lui, mai micut, avand in vedere ca s-a nascut cu 2,670 kg si 40 cm. Deci am crezut ca e mai micut el de fel. Si am crezut ca poate sunt anomalii fizice care se pot "repara" in viitor, nici prin cap nu imi trecea de vreo boala genetica. Acest sindrom nu putea fi prevazut in nici o diagnoza pre-natala, ecografie, analiza. Eu am facut si amniocenteza (din cauza varstei, am 35 de ani si aici e obligatorie dupa aceasta varsta). Insa mi s-a explicat ca amnio depisteaza bolile genetice cele mai comune, tip Sindromul Down, autism etc. Asta, fiind o boala atat de rara (1 la 12000 de cazuri) nu putea fi depistata prin amino. Ca multe alte boli genetice de altfel, rare. Pur si simplu ghinion. La noi. S-a produs o mutatie in ADN-ul copilului, inca de la formare. Din ce am citit eu despre acest sindrom, cica nu ar fi ereditar si posibilitatea ca eu sa mai nasc un copil cu aceasta boala nu mai e. Acum medicii studiaza sa vada daca e ereditara boala, desi noi si familiarii nostri sunt sanatosi, nu sunt cazuri in ambele noastre familii de boli genetice de nici un fel. Sau daca a fost pur si simplu ghinion.

La inceput eram suparata cu toata lumea, incepand de la D-zeu si pana la medici ... insa imi dau seama ca nu e vina nimanui. Cel putin a medicilor, nu. Partea cu D-zeu inca nu am inteles-o de ce ne-a ales pe noi, poate o voi face cand voi fi mai linistita sufleteste, cu trecerea timpului. Gabriele al meu a avut parte de ingrijirile medicale cele mai bune, medici, infirmieri, tot personalul spitalului. De altfel, cel mai renumit spital de pediatrie si neonatologie din Milano (clinica Mangiagalli).

Dar Gabriele mai suferea de o boala genetica (iar ghinion???) la care nu au reusit inca sa ii dea un nume. Acum fac examene moleculare, genetice si in urma autopsiei poate vor reusi sa afle ce anume mai avea. Ei isi dau tot interesul pt. a afla exact un diagnostic pt. eventuale sarcini, sa stie ce examene si analize sa ma puna sa fac pt. a evita astfel de nenorociri.

Ce pot sa iti spun ... durerea e cumplita, oricum ar fi. E cumpit sa iti moara o mana de sufletel in brate (desi sunt enorm de fericita ca a putut sa moara in bratele mele, sa nu se simta parasit saracutul, sa o simta pe mamica lui aproape), e cumplit sa ii alegi lucrurile cele mai frumoase si pure, albe, ca un ingeras, ca sa il imbraci pt. inmormantare, e cumplit sa mergi la cimitir sa ii alegi locul unde sa fie ingropat etc. Nu doresc nici dusmanilor mei o astfel de durere.

Daca mai ai intrebari, eventual si in privat, poti sa imi trimiti PM. Atat cat pot si stiu, iti stau la dispozitie ...

Va multumesc din suflet tuturor pt. gandurile bune, pt. ca sunteti alaturi de noi . Maine la 9,30 (ora Italiei) este inmormantarea ...

Nu cred in coincidente si nu sunt deloc superstitioasa, dar nu pot sa nu remarc niste chestii de care ne-am izbit in aceste zile ... pe 19 ian acum 3 ani am botezat-o pe Silvia ... pe 19 ian. il ingropam maine pe Gabriele.

Cand am fost chemati noaptea de la spital la Gabriele ca e ff grava situatia lui, in fata spitalului, in timp ce parcam masina, o pisica neagra (cea mai neagra pe care am vazut-o in viata mea) ne-a taiat calea.

Alegand si pregatind lucrurile cu care va fi imbracat Gabriele, am cumparat o caciulita alba, cu mot. Sotul insa nu stia ce hainute am cumparat, cu ce o sa fie imbracat. L-a visat seara, cu aceasta caciulita, pe care mi-a descris-o apoi in cele mai mici amanunte, ca ii zambea si era fericit.



www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=chic bebe - klorane baby&page=0" target="_blank">fetita mea chic

copiloi spune:

N-am cuvinte...
Dumnezeu sa va intareasca...

---

31 +

de_ea spune:

Petro...nu am cuvinte...m-a marcat foarte tare vestea data de tine,ma gandesc mereu la durerea si suferinta ta.Ma rog la DD pt voi sa va dea putere sa treceti peste aceasta grea incercare si sa fiti tari pt micuta Silvia care are atata nevoie de voi.

Andreea 36+ cu Medeea

Shines spune:

Mereu o sa ne intrebam de ce se intampla asa ceva..nimeni nu poate raspunde.
Nu am cuvinte sa descriu durerea din sufletul meu de mama cand ma gandesc la voi...si totusi nu pot masura si intelege durerea din sufletul vostru.
Dumnezeu, timpul,speranta si iubirea celor din jur va vor ajuta sa treceti peste aceste momente atat de grele.
Nu exista uitare,iertare..poate doar acceptare a lucrurilor care se intampla.
Somn lin ingeras iubit.




Simo - mamica de pui scumpi , Camelia si Eduard Matei

andacos spune:

Ahhhh draga mea!!!!

Condoleantze!

Imi pare tare ,tare rau ca trebuie s atreci prin asa ceva!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

Sabina spune:

Doina, Dumnzeu sa va aiba in paza!

Petro, ma voi gandi la voi maine. Mai mult nu stiu ce sa spun , mi se pare totul neverosmil si nedrept



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo