Mamici,gravide,aspirante dupa pierderi de ingeri24
Raspunsuri - Pagina 18
baby_r7 spune:
Doina am asteptam sa se trezeasca Bianca,sa pot deschide calculatorul..
nu am dormit deloc azinoapte.......si nu imi gasesc cuvintele pentru prima oara in viata mea sa exprime ceea ce simt.
ne pregatim sa mergem acasa la Mirela.....
stiu ca e devreme...dar te rog nu gandi ca poate nu vei avea copii..........ingerasul ramane etern in sufletul tau.....si poate iti va trimite un alt sufletel cand vei fii pregatita.....
o sa intru saptamana viitoare dupa ce ne mai linistim sa iti scriu pe PM mai mult, pentru ca ...chiar as vrea sa vorbim mai mult.....
camy abia acum am citi si am realizat prin ce treci cu sotul tau........ma voi ruga pentru voi sa va fie bine, sa fiti sanatosi si sa va bucurati de Flavis impreuna...
va pe toate fara exceptie si va rog sa va ganditi si la noi astazi.....si zilele viitoare.........
sper sa am puterea sa intru pe urma..........va pup.
Roxana mami de 
Bianca Maria 2 ani
www.facebook.com/album.php?aid=26353&id=100001556682087&l=f10905304b" target="_blank"> poze cu fetita mea dulce!!!!!!
www.facebook.com/album.php?aid=26429&id=100001556682087&l=41d1f34453" target="_blank">poze decembrie 2010- ianuarie 2011!!!!!
www.flickr.com/photos/11432933@N08/sets/72157624892611669/" target="_blank">Dumnezeu sa te odihneasca in pace Mirela
Ruga pentru Ionica
vias spune:
Roxy..eu cand am zis ca sa nu plece si Cristi...ma gndeam sa nu moara..ca altfel..sunt peste 100% convinsa ca nu pleaca...nu ne paraseste el pe noi...ne iubim suficient..cat sa rezistam impreuna macar ici pe pamant...nu stiu cum va fi dincolo...dar daca e sa fie..si acolo voi fi impreun cu el..
Cred ca Cris al meu...fara sa exagerez, o spun cu mana pe inima..ar putea da lectii de dragoste din tot sufletul lui...oricui!! am trecut amandoi prin multe...iar el chiar este sprijinul meu..
Mamica de pui scump pe pamant si ingeras in ceruri
.....................................................................................................................
"Dacă lacrimile ar putea înălta o scară si amintirile o cărare, as urca în Rai si te-as aduce din nou acasă."
vias spune:
Roxy ma gndesc la tine azi...si maine!
Mamica de pui scump pe pamant si ingeras in ceruri
.....................................................................................................................
"Dacă lacrimile ar putea înălta o scară si amintirile o cărare, as urca în Rai si te-as aduce din nou acasă."
Doina84 spune:
m-as bucura si eu sa povestim mai mult...
multa putere.cred ca o sa scriu azi in blog, m-am gandit ca trebuie sa ma mai linisteasca, mai ales ca am o zi tare proasta azi...si ca sa nu mai plang trebuie sa scriu.
sa ai putere Roxi si sa ne scri cand te intorci si esti pregatita.
alinushca spune:
Dumnezeu sa o odihneasca pe Ionica
Camy, abia azi am citit si eu grijile tale legate de Flavius. Te inteleg foarte bine, cum iti tremura inima. Sa ii dea Dumnezeu sanatate de fier si la fel si voua!
Doina, apropos de medicii care spun sa astepti 6 luni sau un an pot sa iti zic ca ei nu se bazeaza decat pe propriile lor pareri cand zic unele lucruri. Numai tu si organismul tau veti sti cand e momentul, cand o sa fie bine. Multa putere, si ia fiecare zi asa cum vine, fara sa ceri mai mult de la tine decat poti da. Alunga gandurile despre cum o sa fie la serviciu, cu colegii, cu seful. O sa vezi atunci. Poate lucrurile se vor schimba, poate vor apare alte oportunitai.
Mami de 
(28.10.2008)/unnecesarean si de 
(13.11.2010)/VBAC
Doina84 spune:
da alinushca si eu cred ca trebuie sa iau fiecare zi asa cum vine, doar ca uneori faptul ca sunt planificatoare se pare ca este mai mult in dezavantajul meu...am un stil de a planifica si a ma stresa extraordinar. nu pot sa ma relaxez si sa am rabdare, este ceva incontrolabil...daca ai citit ce am sris pe forum ai vazut ca eu deja ma gandeam la cum va fi la servici, la ce voi face, am inceput sa plang gandindu-ma si la acea perioada...parca nu-mi este de ajuns.m-am framantat cum va fi,cum voi da ochii cu colegii si cu alte persoane deja de mult, in loc sa incerc sa ma vindec, sa las timpul sa ma ajute daca tot sunt inca in concediu. mie greu pt ca atat de mult am asteptat sa am concediu si sa savurez sarcina si sa ma pregatesc incat acum faptul ca a trebuit sa streg urmele sarcinii cat de repede, sa ma intorc la servici...totul mi se pare un regres si ma intristeaza si mai tare.
am scris cateva randuri despre povestea mea si incerc acum s-o pun in semnatura, daca nu reusesc va rog sa ma ajutati...nu ma prea pricep.
mami de ingeras
Doina84 spune:
Ma gandesc la o noua sarcina asa cum ma gandesc la multe multe lucruri zilele acestea.
(alinushca spune ca totul depinde de fiecare, medici pot spune 6 luni, alti medici spun chiar mai mult, dar si eu cred ca fiecare femeie stie cand este pregatita).
Cu toate acestea ma gandesc ca o viitoare sarcina va fi foarte diferita de cea care am avut-o. Cred acest lucru asa cum cred si ca mamele de ingeri pot vorbi de o cu totul diferita "normalitate" ca celelalte mamici. O viitoare sarcina nu va fi la fel de inocenta, cred ca va fi o perioada de teama si stres decat una de bucurie si extaz asa cum a fost prima.
Acum invidiez pe toate femeile gravidute care pot sa simte asta...
Doina84 spune:
ah...nu a ramas in josul paginii linkul cu povestea noastra. nu stiu cum se face ca sa ramana mereu acolo
alinushca spune:
Oho! Cu siguranta nu va fi la fel. La sarcina cu primul meu baiat am stat ca pe ace pana la 20 de saptamani. Abia atunci am reusit sa ma relaxez intr-o masura. Am facut tratament preventiv, un milion de ecogrfii, etc. Ca o paranteza iti spun ca am 2 sarcini pierdute, prima la 10 saptamani cu chiuretaj ca nu o dadea afara organismul meu, a doua la cateva zile dupa ce s-a confirmat. Ma gandesc si eu adesea la copiii acestia 2 care nu s-au nascut si simt mereu un gol si un dor inexplicabil de parca i-as fi cunoscut pe amandoi asa cum ar fi fost daca se nasteau. Nu cred in teoriile stupide ca il poti considera copil abia cand e "viabil". Daca ii bate inima de la 6 saptamani deja este un copil si nu ceva amorf si nedefinit cum si-or spune persoanele care fac avorturi ca sa le fi mai usor cu constiinta. Iar la tine o sa fie chiar mai greu decat a fost la mine, stiu. Cu colegii stii deja cum o sa fie. Ei or sa te intrebe ce s-a intamplat, tu o sa le spui ca nu vrei sa vobesti de asta si de acolo totul o sa intre in "normal". Despre planificari... planifica-ti timp pentru tine, pentru micile tale placeri, pentru liniste si pentru relaxare. Se pot planifica si astea 
daca vrei. Ceea ce nu se poate planifica este suferinta de care ai parte si aia o sa-ti mai bata la usa mult si bine zi de zi.
Mami de (28.10.2008)/unnecesarean si de (13.11.2010)/VBAC
monica_dicut spune:
alinushca, te rog din suflet, daca ai timp si chef intr-o zi, poate imi dai si mie niste detalii despre VBAC? MA tenteaza si pe mine mult ideea, din pacate pe doctori insa nu 
. Daca imi poti spune cat de dificil ti s-a parut, riscuri etc. Multumesc
Monica 
de Zgatie cu Blog
Povestea noastra
Toate se intampla in viata cu un scop. Nu trebuie sa intrebam "de ce",
trebuie doar sa ridicam capul si sa mergem inainte
Ingerasul Andrei