ADHD,copil 5 ani

ciel spune:

Buna seara!Va multumesc pentru sfaturile date!
Babette,intr-adevar ai un copil superdotat si ati avut si noroc de educatoare,invatatoare,care sa va fie de ajutor,dar vremurile nu prea mai sunt la fel.Sunt de acord ca este copil si trebuie lasat,dar ce sa fac cand nu este acceptat nicaieri pentru felul in care se poarta?
De la gradinita l-am retras deja,acum voi incepe sa ii caut in alta parte.Voi incepe sa ii caut si alte activitati,in special sporturi,dar presimt ca si acolo vor fi probleme,el nu suporta disciplina.
In medici nu am incredere si nu ii voi administra niciodata tratament.Ma gandesc totusi sa apelez la un psihopedagog,am nevoie de o alta metoda de ''educatie''.De ex ce sa fac cand il apuca saritul prin casa,in pat si luptele cu un umeras,sau tubul de la aspirator,sau orice alta ''unealta'' neindicata( si credeti-ma ca mereu gaseste cate una,oricat de bine le ascund)?Nu reusesc de nici un fel sa il fac sa se opreasca si face asta mult timp si in special seara.Si il apuca si tipatul,ca o maimutica,sau sta cu orele si isi roade unghiile de la maini si de la picioareNu am reusit sa il scap de obiceiul asta,nici cu oja amara speciala,pentru cei care mananca unghii.
Il laud la fiecare lucru bun care il face,il pedepsesc luandu-i lucrurile importante pentru el,plange il doare pedeapsa,dar ''nu se invata minte''.Ii explic de ce nu trebuie sa faca anumite lucruri,se scuza de o mie de ori pe zi,pentru greselile care le face si imi promite ca nu mai face,iar secunda urmatoare o ia de la capat si iar se scuza si iar imi promite.....
Suntem intr-o continua repetitie.De dimineata cand se scoala eu deja stiu care e prima lui replica,a devenit un tic repetitia lui neobosita.

babette spune:

ciel,

Eu nu sunt de specialitate, ma bazaz doar pe experienta mea de o viata, pe situatiile prin care am trecut si pe care se pare ca le-am gestionat destul de bine. Deci tot ceeace iti spun , este doar o constatare si nu un sfat pe care sa-l urmezi neaparat. Numai tu poti hotara calea pe care s-o urmezi. Eu nu l-am pedepsit niciodata pe baiatul meu, si crede-ma ca nici el nu a dus lipsa de nazbatii! Unii copii nu suporta pedeapsa, iar aplicarea ei face mai rau! Si baiatul meu a fost la un moment dat "maimuta" si se catara peste tot, iar noi am ales sa-i legam o chinga (sfoara groasa) de partea de sus a scarii (avem casa cu etaj) pe care se catara cat voia! De ce nu-i faci rost de ceva care sa semene cu un sac de box? De ce atunci cand se lupta, nu intrati in joc cu el, luptandu-va cu niste sabii de baloane?
Inventeaza un "aparat" dintr-un aspirator vechi, cumpara un furtun de aspirator pe care sa-l atasezi la o jucarie, zi ca e monstru, intrati in jocul lui, coordonandu-l in asa fel incat sa se sature si sa nu-si mai doreasca. Sti cum e cu "fructul oprit"! Baiatul meu avea o multitudine de ticuri (clipea des, se stramba, isi scotea intr-una bantalonii din fundulet, etc) Niciodata nu i-am atras atentia, am luat-o ca pe o manifestare de nerabdare si am avut grija sa-i schimb indeletnicirile mereu. Incearca sa-i dai activitati sportive, si nu mai merge pe ideea ca o sa se plictiseasca! Fii pozitiva, si mai ales nu-i spune niciodata "m-ai innebunit!". Nu=l mai pune sa promita! E prea mic sa-si respecte cuvantul dat, si pe urma o sa ai surpriza sa constati ca pt el nu o sa mai insemne nimic o promisiune. Si atentie!
Nu promite nimic daca crezi ca nu-ti respecti promisiunea! Si nu-l minti niciodata!
Gradinita la care a fost el era in "satul copiilor" din cartierul aviatiei. Au trecut multi ani de-atunci, nu mai stiu ce e acum acolo.
Atunci era perfect, aveau zile de "bucatarit" cu copiii, le dadeau activitati reale, ii incurajau, era un sistem diferit putin de ce faceau celelalte gradinite.

Din cate am citit, si Kariguld a ales tot activitatea si jocul comun pt baiatul ei activ. Si mai stiu si alti copii care au mers pe aceeasi idee. Deci cred ca va avea efect si la tine.

Ca ex, iti spun ca baiatul meu cand iesea din bazin (a facut inot si polo pe apa) era frant, il infasuram in prosop, nu mai avea putere sa se miste in urmatoarele 10 min, si asa, ud, in prosop, manca un sandwich serios, abia apoi facea dus, se imbraca, etc.
Si pana iesea din stadion, era din nou activ. Dar era fericit, se mai plimba prin parc, se mai juca, mai lua cativa pomi si cateva balti la rand si apoi mergea la desene animate. Atunci erau clipele noastre libere. Nu este usor, dar daca vrei sa fie bine pt el, cred ca merita sa incerci sa faci si asa.
Succes

babette spune:

ciel,

Eu nu sunt de specialitate, ma bazaz doar pe experienta mea de o viata, pe situatiile prin care am trecut si pe care se pare ca le-am gestionat destul de bine. Deci tot ceeace iti spun , este doar o constatare si nu un sfat pe care sa-l urmezi neaparat. Numai tu poti hotara calea pe care s-o urmezi. Eu nu l-am pedepsit niciodata pe baiatul meu, si crede-ma ca nici el nu a dus lipsa de nazbatii! Unii copii nu suporta pedeapsa, iar aplicarea ei face mai rau! Si baiatul meu a fost la un moment dat "maimuta" si se catara peste tot, iar noi am ales sa-i legam o chinga (sfoara groasa) de partea de sus a scarii (avem casa cu etaj) pe care se catara cat voia! De ce nu-i faci rost de ceva care sa semene cu un sac de box? De ce atunci cand se lupta, nu intrati in joc cu el, luptandu-va cu niste sabii de baloane?
Inventeaza un "aparat" dintr-un aspirator vechi, cumpara un furtun de aspirator pe care sa-l atasezi la o jucarie, zi ca e monstru, intrati in jocul lui, coordonandu-l in asa fel incat sa se sature si sa nu-si mai doreasca. Sti cum e cu "fructul oprit"! Baiatul meu avea o multitudine de ticuri (clipea des, se stramba, isi scotea intr-una bantalonii din fundulet, etc) Niciodata nu i-am atras atentia, am luat-o ca pe o manifestare de nerabdare si am avut grija sa-i schimb indeletnicirile mereu. Incearca sa-i dai activitati sportive, si nu mai merge pe ideea ca o sa se plictiseasca! Fii pozitiva, si mai ales nu-i spune niciodata "m-ai innebunit!". Nu=l mai pune sa promita! E prea mic sa-si respecte cuvantul dat, si pe urma o sa ai surpriza sa constati ca pt el nu o sa mai insemne nimic o promisiune. Si atentie!
Nu promite nimic daca crezi ca nu-ti respecti promisiunea! Si nu-l minti niciodata!
Gradinita la care a fost el era in "satul copiilor" din cartierul aviatiei. Au trecut multi ani de-atunci, nu mai stiu ce e acum acolo.
Atunci era perfect, aveau zile de "bucatarit" cu copiii, le dadeau activitati reale, ii incurajau, era un sistem diferit putin de ce faceau celelalte gradinite.

Din cate am citit, si Kariguld a ales tot activitatea si jocul comun pt baiatul ei activ. Si mai stiu si alti copii care au mers pe aceeasi idee. Deci cred ca va avea efect si la tine.

Ca ex, iti spun ca baiatul meu cand iesea din bazin (a facut inot si polo pe apa) era frant, il infasuram in prosop, nu mai avea putere sa se miste in urmatoarele 10 min, si asa, ud, in prosop, manca un sandwich serios, abia apoi facea dus, se imbraca, etc.
Si pana iesea din stadion, era din nou activ. Dar era fericit, se mai plimba prin parc, se mai juca, mai lua cativa pomi si cateva balti la rand si apoi mergea la desene animate. Atunci erau clipele noastre libere. Nu este usor, dar daca vrei sa fie bine pt el, cred ca merita sa incerci sa faci si asa.
Succes

monalac spune:

BABETTE,tot respectul pt rabdarea ta.
din pacate,insa la noi aparitia fratiorului i a facut f mult rau lui cris,in sensul ca noi n am mai avut tp sa i acordam lui toata atentia...
a fost o perioada f grea,eu o data la 4 zile ramaneam peste 30 de ore cu amandoi si uneori simteam ca innebunesc...
daca mergeam la baie,nu l puteam lasa pe cel mic in patut pt ca ,,cris se catara pe patut si mi era frica sa nu cada peste cel mic.
asa ca il puneam in pat....iar cris il lovea...
ii ascundea toate suzetele,unghiera,termometrul,le lua si le arunca pe sub pat,le baga prin sertare.
cand s a nascut codrin,cris avea 3 ani si 4 luni.cred ca 1 an s a trezit numai plangand,ma duceam la el sa vad ce are si ma gonea.
cand plecam,incepea sa planga si mai tare,ca de ce am plecat.
cand reveneam,voia sa i spun ce i am spus prima data cand am intrat pe usa.ii ziceam,dar se apuca sa urle ca vrea sa i zic exact pe tonul pe care i am zis prima data...
si nu mai rezistam si l pedepseam sau urlam la el.
sa nu credeti ca nu am incercat sa l implic si pe el in tot ce faceam ,sa mi aduca pampers sau sa ma ajute sa i fac baita celui mic.
dar refuza tot ce i ceream,iar la baita ii dadea mereu cu apa n ochi[intentionat]celui mic.
nu stiu cum sa explic,insa mi e f greu sa raman calma....
de ex,acum cateva zile a venit mama sa stea cu ei[noi eram amandoi la serviciu]si pt ca nu i a convenit ceva la mama , a injurat o si i a vb f urat.
eu mereu incerc sa l pup,sa l imbratisez,dar ma respinge.
daca l pup,se sterge.
orice face,vrea sa fie primul.
ar fi multe de spus,dar am niste lucrari de corectat acum.
insa voiam sa va intreb,copiii vostri cum au fost cand erau bebelusi?

Deus spune:

si filmul asta
http://www.ted.com/talks/ken_robinson_changing_education_paradigms.html

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Va rog sa-l ajutati pe ALEX! http://dianalaura.wblog.ro/.

monalac spune:

deus,ne poti face un rezumat?
pt ca,din pacate,eu nu stiu engleza,dar sunt f interesata de toate articolele despre adhd.

Deus spune:

pe scurt, f pe scurt:-)
sora mea este in California la un spital universitar...toti colegii ei spun exact ce vedem si in filme, ca diagnosticul este pus prea usor, ca a devenit o moda si ca au fost cazuri de copilasi care au decedat subit in urma administrarii de medicamente pt acest diagnostic. Plus, foarte multe cazuri de copilasi, care si-au luat viata!

eu cred, nu dati cu pietre, ca o viata activa, in natura, sport cat de mult, activitati recreative si funny sunt solutia. Nu medicamente care-i transforma in semi legume de la varste atat de fragede.


devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Va rog sa-l ajutati pe ALEX! http://dianalaura.wblog.ro/.

monalac spune:

multumesc,deus.
e clar ca nu vom administra medicamente.
eu,cel putin,nici macar nu iau in calcul varianta asta.

ada2021 spune:

Fetelor,in primul rand trebuie sa fiti sigure ca cel mic are Adhd.In cazul in care copilul are adhd este foarte important ca parintele sa acepte ca cel mic are o problema(parintele neaga problema ,incearca sa se convinga ca nu i se poate intampla tocmai lui).Timpul trece iar copilul creste si odata cu cresterea lui, creste si decalajul dintre varsta cronologica si varsta mintala,iar acest decalaj va fi din ce in ce mai greu de recuperat sau chiar imposibil.Lucrez intr-o scoala speciala cu copii cu adhd si din experienta mea va spun ca,deseori ,medicatia este indispensabila in cazul unui copil cu adhd ,iar cu cat incepeti terapia mai repede cu atat rezultatele sunt mai vizibile.

monalac spune:

ada,nu stiu la ce fel de adhd te referi si la ce decalaj intre achizitii si varsta,insa la cris nu se aplica chestia asta.
ma rog,el n o avea adhd in stare pura,pt ca el are toate achizitiile necesare varstei lui,ba chiar as putea spune ca e f inteligent,are un vocabular f dezvoltat si face niste asocieri care ma uimesc...
sg lui problema este ca are o energie debordanta si ca e nervos.