ADHD,copil 5 ani

kariguld spune:

asa.....

o cheie importanta in aceasta problema, se afla la printe. la atitudinea pe care o are, cum percepe el problemele copilului. acceptarea este primul pas. copilul meu e unic, are modalitatile lui de manifestare, eu trebuie sa inteleg si sa caut solutii. daca eu parintele inteleg si constientizez imi va fi usor sa inteleg si sa ma comport in consecinta. personal nu cred ca trebuie apelat neaparat la terapie, mai ales daca diagnosticul na fost pus inca. si nici la medicatie, mai ales la medicatie.
feriti-va de medicatie, caci puteti sa distrugeti copilul cu propria mana. modelarea caracterului si comportamentului nu necesita nici un fel de medicatie, nici suplimente nutritive. doar o alimentatie sanatoasa, fara dulciuri si sucuri acide, fructe si legume cat de multe. si miscare multa, activitate afara si in casa.

in familie cele mai importante lectii nu sunt invatarea cititului, invatarea de poezii, numaratul, ci respectul (cel de sine in primul rand) si stapanirea de sine.
obiectivul meu, dupa ce am citit mult si m-am informat, a fost sa-l invat pe fiul meu sa gandeasca si sa asculte. (la ascultarea de buna voie ma refer)
copii sunt de obicei impulsivi si atunci cand se afla in cel mai mic conflict nu se gandesc la urmari ci doar vor sa aiba dreptate sau sa fie centru atentiei. ma refer aici la copii mici, de 4, 5, 6 ani. asa ca actioneaza fara sa gandeasca. i-am explicat intotdeauna fiului meu tot ce urma sa facem, ce urma sa se intample. "lovind pe cineva ii provoci durere, durere pe care desigur ca tu nu ai vrea s-o simti. stii ce inseamna durerea?" i-am dat cateodata posibilitatea sa aleaga, facem cutare sau mergem acolo? explicandu-i mereu motivele l-am ajutat sa inteleaga mai bine de ce comportamentul e diferit in anumite situatii.
curand am descoperit ca-i plac cartile. i-am cumparat atlas geografic ptr copii, a invatat si cercetat zile in sir, unde se afla cutare tara, marea Neagra etc. la 4 ani deja recunostea pe strada o multime de marci de masini. (eu sunt paralela, in afara de dacia si trabant....)

critica nu ar trebui sa se auda niciodata din gura noastra. chiar daca trebuie sa-i spunem ca a gresit ceva sau fata de cineva. fara critica si cat de calm se poate. explicandu-i motivele el va fi dispus sa accepte si sa invete. in loc de a-i spune :"esti impiedicat si cascat, de aia ai cazut si te-ai lovit" putem formula "e periculos sa nu te uiti pe unde mergi, te poti lovi!"

regulile clare ne fac viata mai usoara. de ce sunt reguli, va intreba? peste tot exista reguli, in circulatie, la gradinita, in casa, ele ne ajuta sa nu traim in dezordine si mizerie. regulile trebuie sa fie rezonabile, pozitive, ptr varsta lor. scurte si usor de tinut minte. in loc de "nu deschide televizorul!" suna mai frumos "dupace strangi lego de pe jos, poti deschide televizorul!"

incurajarea si rasplatirea cu laude ajuta de asemenea. aprecierea, chiar daca nu a facut cum ne asteptam noi. cred ca ceea ce ii distruge cel mai mult pe copii, la modul general, sunt asteptarile nerealiste ale parintilor. copilul tipa, sare, alearga, bate din picioare, da cu lingura in masa.....noua ni se ridica parul pe ceafa.
sunt manifestari normale ptr varsta lor. mi s-ar parea ceva grav ca un copil sa stea nemmiscat timp de o ora, la masa. sau sa stea cu mainile la spate pe scaunel la gradinita, timp de 47 de minute cat tine ora. e copil, are nevoie sa se miste, nevoia de cunoastere si explorare e atat de vie in el! si gasesc normal sa fie asa.

acum, dupa ani, nu mi-as fi dorit ca baiatul meu sa fi fost altfel. chiar daca am avut de luptat cu prejudecatile celor din jur, mi-am bagat picioarele in prejudecatile lor si am facut ce am crezut eu ca este bine.

daca vreti sa ma intrebati ceva.....in masura timpului va raspund.

---

Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David


_M-am nascut pentru succes!

ruxij spune:

Si eu l-am dus pe fi-miu la un psiholog pt ca la scoala s-au plans ca nu e atent, mai sarea peste exercitii, gresea din neatentie, sau dc avea o foaie fatza/verso, uita sa completeze si verso. Psiholoaga l-a testat vreo 2 zile si a zis ca are ADHD, desi nu e hiperkinetic. Mie nu mi se pare ca are vreo forma prea grava, mai face greseli din neatentie, dar nu ceva dezastru si pe masura ce creste, e tot mai matur si nu sunt probleme. Face temele singur, fara probleme. Regulile clare, ore fixe de facut teme, au fost f. bune la noi. Am incercat sa elimin ce credeam ca il perturba. De exemplu se juca cu nintendo ds in clasa I si avea numai aia in cap, asa ca i l-am luat, a avut voie sa se joace doar in weekend. Incerc sa elimin lucrurile care l-ar face sa "ii mearga mintea nonstop", sa se tot gandeasca la cate ceva si sa nu poata opri creierul si sa il "trimita" la scoala. Probabil nu vom avea niciodata 10 pe linie, dar eu sunt multumita de cum merge si nici prin cap nu imi trece sa ii dau medicatie. Poate cand o fi la liceu/facultate, cine stie, dc. om considera ca ajuta la ceva la vremea aia. Am citit ca medicatia pt ADHD, printre altele, incetineste si cresterea in inaltime. Copilul face 9 ani in Februarie.

ciel spune:

Woow,va multumesc pentru raspunsuri,nu ma asteptam sa imi raspunda atatea mamici :) !
Vroiam sa spun ca nici eu nu sunt de acord cu medicatia alopata,nu pentru cazul lui,care mai mult seamana a problema de comportament.Despre Omega am auzit si eu numai de bine,dar as vrea totusi sa intreb si un medic despre doze si cum as putea sa i-l dau pentru ca nu a inghitit pana acum pastilute.
Bebeaca,nu cred ca se supara nimeni.cu cat mai multe mamici,cu atat mai bine :).Pana la urma orice sfaturi despre cum sa iti intelegi copilul si cum sa il educi sunt mai mult decat binevenite.
Tare ideea cu trambulina,dar nu am spatiu suficient,in schimb am o banda de alergat si o bicicleta pe care se mai urca din cand in cand si vreau neaparat sa il inscriu la ceva sporturi,sa mearga cel putin de 2 ori pe saptamana.
Kariguld si baiatului meu i-au fost puse diagnosticele superficial,au fost alti medici care m-au speriat foarte tare si daca m-as fi luat dupa ei,nu stiu unde eram acum....,mi-au prescris medicamente tari,pentru cazuri grave,iar cand le-am spus ca nu vreau medicatie s-au uitat la mine ca la nebuni,s-au mai si rastit la mine(una mi-a zis ca e mai rau daca in agitatia lui varsa o cratita cu apa pe el....).Nu am nici un pic de incredere in medici,este foarte greu sa gasesti unul bun.
Eu la fiecare consultatie am specificat ca, vreau sa fiu invatata cum trebuie sa ma port eu cu el,ce pot face eu pentru el,cum sa il fac sa treaca de etapa de ''rasfat''.Am vrut doar consiliere.
Ps: foarte buna ideea cu filmatul.
Alinam,l-am retras deja de la gradinita unde era.Intotdeauna am fost atenta la detalii si daca nu mi-a convenit ceva,am discutat cu educatoarele,sau cu conducerea.In timpul gradinitei s-au facut multe schimbari cu el,l-au mutat chiar si la o grupa mai mare decat ar fi trebuit,in speranta ca poate copii mai mari l-ar fi domolit,dar nu s-a integrat,el avea deja lacune si nu facea fata cerintelor de la grupa pregatitoare,unde deja cativa copii stiau si sa scrie,iar educatoarea nu facea efectiv nimic cu el si atunci am hotarat ca e o pierdere de timp.
Acum cautam o alta gradinita,particulara,ca si celelalte la care a fost,in curand am sa merg sa vizionez,ca a cam luat-o razna de cand e acasa,e plin de energie.Problema e ca mi-e frica ca nu o sa vrea,ca ii place tare mult acasa si a fost chiar fericit ca l-am retras de la gradinita asta,mai ales ca nu ii placea,se plangea toata ziua ca il bat copii,ca rad de el,ca doamna il pedepseste,ca il pune mereu sa stea langa el si vrea si el sa stea cu copiii,nu langa doamna.Au fost destule motive,care m-au facut sa il retrag si nu imi pare rau ca s-a intamplat asa.
Incerc pe cat pot de mult sa il linistesc pe cai bune,dar sunt momente cand ma termina si imi vine sa ma inchid in alta camera si sa nu il mai aud,mai ales cand pe langa plansete mai trage si de mine,sau arunca cu lucruri prin casa,sau loveste cu picioarele.
Astazi am facut multe ''exercitii'',a stat foarte mult timp la masuta si a desenat,a colorat,a facut si puzzle,a durat cam o ora,tot ce a facut,dar a mai avut si momente de suparare cand nu ii iesea ceva si nu reusesc sa il fac sa inteleaga ca nu e nici o problema,daca mai si greseste,i-am spus ca si eu gresesc,toata lumea greseste,dar nu merge.
De laudat il laudam si noi,tot timpul,mamaie mai si exagereaza ;)) ,este foarte bucuros cand este laudat,cand ''poate si el''.
M-am uitat si la trambulina si ce am vazut eu ca ar merge in apartament este cea din imagine,dar mi-e frica sa nu cada de pe ea,mi-o imaginam cu pereti din panza. http://www.laubrsport.ro/trambuline.php
Am umblat si la setarile contului,cred ca am activat pm ul.

ciel spune:

Kariguld sunt de acord cu tot ce zici tu.Stiu sigur ca si noi am fost foarte nazdravani si nimeni, nu ne vedea ''anormali''.
De prejudecati sunt si eu satula pana peste cap,am auzit si vazut fel si fel de reactii.Eu nu mi-am permis niciodata sa rad de alti parinti,sa ii judec,sau mai rau sa ma uit cu rautate la vreun copil mic si sa ''socotesc'' cata bataie merita.
''obiectivul meu, dupa ce am citit mult si m-am informat, a fost sa-l invat pe fiul meu sa gandeasca si sa asculte. (la ascultarea de buna voie ma refer)''
Asta incerc si eu din rasputeri sa fac,dar nu imi iese cine stie ce,sau poate ca sunt eu prea nerabdatoare si rezultatele vor veni mai tarziu....? Ducem o munca grea cu comunicarea,ne contrazice mereu,mereu vrea dovezi la afirmatiile noastre,ex ''nu merge tv'' raspunsul lui ''ia sa vad'',intr-un cuvant spus e cam rebel,vrea sa faca totul pe cont propriu.Iar cand greseste si greseste mereu,isi cere scuze( de 100 de ori pe zi,cel putin,aud scuze).O fetita de la gradinita a spus ca nu il place pentru ca e mincinos,ca promite ca nu mai face si face din nou aceeasi greseala,tot timpul face asta si nu o face intentionat.
Ruxij si noi avem o problema cu playstationul si cu televizorul,la desene.Cu playstationul am mai rarit-o dar tv vrea sa il lase toata ziua deschis,chiar daca nu se uita si singura solutie este sa ii scot mufa din spate,ca altfel pune cablul la loc.

kariguld spune:

ciel, tie iti trebuie rabdare multa si informatii. de unde poti citeste, din internet/carti/reviste. e chiar indicat sa-l dai la sport, chiar si tu poti sa-l duci in parc si sa bateti mingea. are energie multa si cumva trebuie sa si-o consume.

---

Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David


_M-am nascut pentru succes!

babette spune:

ciel,

eu am o multitudine de probleme, am trecut prin trei generatii de boli.... Multi m-au citit, multi ma cunosc si personal.
Prin tot noianul de necazuri, am insa si o foarte, foarte mare bucurie! Un copil superdotat, olimpic international, mediatizat mult de presa romana sau straina. El are acum 17 ani, este elev in cls a XIa, la un liceu particular (bursier) si preda in acelasi timp. Ar fi multe de spus, dar nu asta e important acum. Trebuie sa-ti spun ca atunci cand era mic, m-am confruntat cu multe situatii ca unele expuse de tine.
L-am pus in premergator la 3,5 luni!!!! La 5 luni mergea peste tot cu premergatorul. Seara se culca la 11-12, dimineata se scula la 7, nu a dormit niciodata la pranz. Nu statea o clipa!
Istetimea lui uimea pe toata lumea, nu accepta sa coloreze, nu accepta carti de povesti, in schimb era ochi si urechi la enciclopedii, vizita in nestire muzee, parcuri, locuri noi.... Rar il vedeai stand. La gradinita, la prima serbare a stalcit foarte tare versurile, lumea a ras, el s-a suparat si nu a vrut sa mai mearga. L-am schimbat imediat la o gradinita noua unde a avut norocul sa aiba o educatoare deosebita. Dupa 2 saptamani mi-a spus ca nu poate lucra cu el nimic, ca ii spune mereu ca sunt lucruri pt copii mici si ca dupa parerea ei trebuie sustinut in alt fel. M-a sfatuit sa-i iau carti enciclopedii pt copii, sa-l sustin in dorintele lui si sa nu-i impun lucruri pe care nu doreste sa le faca. Mi-a mai explicat cum sa-l iau ca sa ajung sa faca si ce trebuia, nu numai ce voia. Am ascultat-o si in acelasi timp l-am inscris la cercurile de la palatul copiilor, la dans modern, la cor, la "jocuri-jucarii", carting, karate, inot..... Avea un program care credeam c-o sa-l lase lat, dar el era proaspat si fericit permanent. In clasa I, nu a stat jos in banca, statea in picioare in banca si se legana. La lectii, ce sa mai spun, era primul la raspunsuri, ultimul la scris! Invatatoarea a fost nemaipomenita!
A stiut permanent cum sa procedeze ca sa fie si clasa si el ok.
IMPORTANT ESTE CUM IL INTELEGI, CUM TE COMPORTI CU EL, CUM SE POARTA CEILALTI CU EL! Daca ai cea mai mica indoiala despre educatoare, schimba gradinita! Nu stresa copilul! Este foarte activ, DA-I OCUPATIE! Baiatul meu cand venea de afara, il descaltam la usa si-l bagam direct in cada imbracat! Il dezbracam, il spalam, il schimbam si
ii dadeam sa manance. Apoi o lua de la capat! Nimeni nu-l certa, nimeni nu se supara!
Astazi, la 17 ani construieste roboti, are medalii internationale, putini adulti stiu cate stie el. Nu citeste carti de beletristica, nu cred ca stie nici acum punguta cu doi bani, in schimb inoata perfect, canta la chitara electrica, invata in limba engleza,programeaza, cultura lui generala rivalizeaza cu cei mai cititi oameni ai planetei.
CE VREAU EU SA SPUN, E CA NU TREBUIE SA DAI CREZARE NEAPARAT MEDICILOR. FA-I UN PROGRAM SA-SI CONSUME ENERGIA, CAUTA-I PREFERINTELE SI INCURAJEAZA-L. SI MAI ALES, SCHIMBA EDUCATOAREA!

Sa auzim numai de bine!

kariguld spune:

babette, te asteptam sa apari la subiectul asta! n-am indraznit sa te rog pe mess, ca stiam cat de ocupata esti!

---

Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David


_M-am nascut pentru succes!

babette spune:

kari,

monalac spune:

cand va citesc,ma apuca rusinea,pt ca eu nu am rabdarea voastra....
din pacate,il cert destul de des pe cris,iar el repeta de 100 de ori ''nu mai fac'',ca peste 5 minute sa faca la fel...
de ex,ieri l a alergat pe codrin[fratiorul lui de 2,7 ani]pana cel mic a cazut si si a spart buza[f rau].
e f gelos,vrea sa fie el primul in toate si daca nu iese cum vrea el plange...ieri am fost la ziua verisorului [baiatul cumnatei mele],care a implinit 2 ani.
cand sa plecam,cumnata ne a condus la usa si l a pus pe cel mic al ei sa aprinda lumina de pe hol.cris,in acelasi tp,si a exprimat dorinta de a aprinde el lumina,insa cel mic deja o aprinsese...
pai a pland pana acasa ca n a aprins el primul lumina...
in casa sare intruna,alearga ,il impinge pe fratior daca nu se da din calea lui.
la gradinita asta a fost primul an in care a mers,insa de ceva tp nu l mai duc,pt ca vine de acolo f agitat si frustrat.
au o camera f mica in care si desfasoara activitatea,sunt f multi copii[30]si tb sa stea numai la masuta,iar el nu suporta asta.
in schimb il merge de 2 ori pe saptamana la dansuri si place.
la vara o sa l dau la inot si probabil la un sport gen judo.

babette spune:

mona,

In relatia voastra cu cei doi copii, probabil gresiti fara sa vreti undeva. Sau ati gresit cand erai gravida, sau amandoua la un loc.
poate nu l-ati pregatit nici tu nici altcineva din familie suficient de mult ca sa stie ce inseamna un fratior, sa stie sa si-l doreasca, sa stie sa-l iubeasca. Poate ca la un moment dat, ati acordat mai multa atentie celui mic si atunci cel mare s-a simtit frustat, indepartat. Nici la gradinita nu e normal ce se intampla, iar el n-a mai simtit sustinerea de alta data, a suferit in el, s-a inchis in el si a incercat sa atraga atentia in felul lui. Cu siguranta n-ati observat la timp iar el a inteles ca doar in felul acesta ii dati atentie. Va trebuie ceva timp, ceva rabdare, multa dragoste si multa daruire ca sa repuneti lucrurile pe un fagas bun.
In primul rand cauta jocuri care sa se desfasoara in trei sau patru, niciodata in doi! Nu imbratisa niciodata doar un copil, ai doua maini, imbratiseaza-i pe amandoi odata ori de cate ori ai ocazia!
Schimba gradinita, iar daca nu e posibil, du copiii la activitati unde sa se poata desfasura impreuna. Lauda-i pe amandoi in acelasi timp, incurajeaza-i, implica-i in viata de familie si ofera-le recompense.
Povestele-le ce frumos e sa se joace mai multi copii odata.....
Ar mai fi multe de spus, sunt multe metode pe care sa le poti aplica, le descoperi pe parcurs, poti inventa si tu. Totul e sa doriti s-o faceti.
Succes!