Ce fel de mame (2) & altele

XIO spune:

Mianna, nu este experienta mea personala, ca din fericire ams tiut sa ma invart si sa fac ce imi place, este ce am vazut rpin spitale, ce mi-au spus medicii samd.
Nu este imposibil sa ajungi ca femeie medic pe chirurgicale, este insa mult mai greu decat pt. un barbat.
Nu te mira de neurochirurgie si forta fizica, mie mi s-a spus ca la chirurgie iti trebuie forta ca sa tii intestinele la o histerectomie




Mediajust, si eu ca studenta am intrat in operatii cu medicii barbati, la ortopedie, chirurgie oncologica, gineco, dar nu am fost scutita de "sfaturile" de care spuneam.

***Fur is for petting**


www.adoptiicaini.ro si www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com si http://re-shop.blogspot.com/

a_alinta spune:

eu tocmai ce-am facut 19 ani de cand sunt partenera sotului meu si inca nu l-am vazut cu sindromul asta, deci exista , ca intotdeauna, si exceptii. doar fi-miu cand ma vede surescitata ( desi eu sunt convinsa ca nu am probleme de acest gen ) ma intreaba: mami , iar esti la ciclu?

sa avem un an superb!

( cat cantaresc matele astea, ca eu am ridicat un oltcit! chirurg trebuia sa ma fac, dar nu neurochirurg. se cam amesteca intestinele cu creierul pe aici)

mianna spune:

Xio, ai vazut (tu), ti-au spus (tie) - de asta spun ca este experienta ta. am umblat si eu prin spitale (si inca mai umblu), si nu cu ochii inchisi, deci am vazut si eu cum e, am vorbit si eu cu medicii samd. pana una alta, suntem una cu "nu se poate" si alta cu "se poate". in plus, cea care spune "nu se poate" a aratat ca se poate daca vrei. (ceea ce-a zis si aia cu "se poate", fiindca n-o sa sustin vreodata ca se poate daca nu vrei).


intrebare: daca ti-ar fi placut la fel de mult neurochirurgia ca si ginecologia, ce-ai fi facut?


pies: n-am priceput nici io ce cauta matzele in neurochirurgie, da' am citit-o destul pe Xio incat sa cunosc stilul. in plus, stiu si ce efort presupune tinerea unui departator cateva zeci de minute.

gmmm spune:

Ionadara, trec doar ca sa spun ca mi-a palcut postul tau de pe pagina 42.
Asa este (de fapt am spus-o deja, si lucialu a spus acelais lucru), orice alegere devine mai dificila in momentul in care e minoritara. E greu sa mergi contra curentului.

Si nu e (in general) problema de lene. A, ca si pe mine ma enerveaza cele care nu fac nimic si doar se vaieta, de acord.
Insa asta nu inseamna sa treci in extrema cealalta si sa la faci pe toate.

Unul din punctele cruciale e ca in genral, chiar daca barbatul se implica in gestiunea casei, rareori e el « gestionarul principal ».
Poate ca e din cauza unor stereotipuri de gindire. Insa pe de o parte experienta mea ca mama si pe de alta parte faptul ca impartirea asta a sarcinilor transcede timpul si spatiul ma fac sa cred ca au o baza cel putin in parte biologica. Mai am de trait vreo 40 de ani (sper); o sa urmaresc cu interes evolutia cunostintelor in acest sens.

Exeplul dat de bird e din cele care intaresc si mai mult ideea ca uite, daca vrei, se poate. Acum eu zic jos palaria, cu cel putin o garda la patru zile, inclusiv week-end-urile, e meritanta. Mai ales daca avea acelasi elan si atunci cind erau copiii mici si daca in plus se ocupa si de casa fara nici un ajutor exterior.
Insa in felul ei e o campioana. Daca-mi arati mie cistigatoarea sprintului de 100 de metri si imi impui acelasi obiectiv, pai m-ai facut nefericita pe viata. E chestie si de vointa, dar si de putinta.

ruxij spune:

Dar de ce trebuie sa te ocupi de casa fara ajutor exteriior. Eu zic ca e ok sa ai ajutor, sa maturi nu e cine stie ce specializare de nivel inalt si o poate face si altcineva

lucialu spune:

La Multi Ani!
Ruxij, pai cum sa-mi mature mie gunoiul meu altcineva? Da, stiu eu sunt dificila, recunosc. Imi cam tai craca refuzand "ajutor". Efectiv numai ideea sa isi bage careva nasul in lucrurile mele ma face sa visez urat Insa refuzul la multe este perfect justificat in cazul meu. Tu spui ca dc partenerul se implica.Al meu se implica in masura posibilitatilor. Sincer, munceste de ma mir ca inca mai respira, asa ca incerc cat pot eu sa il solicit cat mai putin. Noi ne cunoastem ft bine prioritatile.
JG, eu sut perfect realista. Si noi am fi plecat, sper sa nu ne para rau pe mai tarziu ca n-am facut-o, dar am pus multe lucruri in balanta si acum asta e solutia:sa ramanem aici.
Imi pare rau, dar cu femeile "de cariera gen"; E Udrea, EBA, Nicoleta Luciu, Adela Popescu si lista poate continua haaaaaaat far' de sfarsit, greu e domle sa tii pasul Ma apuca toate alea cand ma gandesc la ce soarta au avut L. Milosovici si alte cateva gimnaste MEGACARIERISTE, MEGAFEMEI, care nu se mai vad de primele insirate de mine. Nu cred in lupte de dragul lui "hai sa hai". Cred ca sunt multe pe care tre sa le schimb la mine in primul rand ca sa am pretentii de la altii. Incerc sa nu-i imbasesc capul fetei cu toate lanturile astea mostenite de la parinti, sau preluate dimprejur, nu vreau sa i le dau ei, atarna destul de greu pe mine si pe generatiile care decid acum.
Feminismul...cred ca e abordat gresit. Cred ca in primul rand trebuia pornit de la ceea ce avem noi mai bun, nu de la fixatia de a demonstra ceva cuiva, dat peste nas barbatilor "si eu pot ce poti tu". Nu. Recuoasterea calitatilor noastre care ne fac si pe noi importante si pe noi umane era abordarea corecta, insa azi parca le negam din ce in ce mai mult, ne e jena de noi. Vrei cariera, e ok, pt ca numai asa poti fi tu, numai asa poti respira, numai asa gasesti implinirea; dar nu pt ca vrei tu sa demosntrezi ca esti cum esti si mai ceva pe deasupra , pe deasupra celorlati care te pot vedea.

Cand esti mama nu mai dai doi bani pe faima, cand esti mama dc ti-e copilul bolnav toata lumea ta se prabuseste, nu mai functionezi, cand esti mama chiar iti mai pasa ca imbatranesti, cu adevarat iti mai pasa ca nu mai esti boboaca de odinioara? cand esti mama, Dumnezeule cat te poate face sa plutesti de fericire chiar si un stranut hotarat al copilului tau! dc ai devenit mama cred ca ai ales, problema ramane la acelea care le vor pe toate, ele ar trebui sa-si gaseasca linistea singurele fara sa perturbe linistea celorlalte femei

lucialu spune:

Hihi, Gmm hai sa te descretesc( Bird e o glma, deci trateaz-o te rog ca atare):mancarea italeneasca e ft usor de gatit, ft simpla, cu timpi scurti de focusareDa e si ft gustoasa, problema e de gustibusul tuturor celor hraniti, dc vor macarale
In rest, ft adevarat ceea ce ai scris.

robotzica cucului spune:

Noi ca noi, in mare masura "cum am fost, asa ramanem" , mai toate parem multumite, chiar mandre, ca suntem asa cum sutem - cel putin asa mi se pare mie ca rezulta din discutia de pana acum. Dar ce facem cu fetitele noastre? Nu vi se pare ca sunt intoxicate cu un adevarat "cult" al printeselor de inspiratie Disney?

Nu poti sa faci un pas fara sa te izbesti de ceva roz-bombon sau cu diamonds. Chiar si in librarii cartile cu printese ('jde mii de variante) sunt aproape primele care sar in ochi, si trebuie sa ghidonezi vanjos ca sa le ocolesti. Nu mai vorbesc de magazinele de jucarii. Poate nu e cazul in Romania, atunci dati-mi un ignore, dar aici ma strepezesc cand vad aceeasi tema everywhere.

Pe mine ma preocupa foarte tare aceasta problema. Stiu ca si mie mi se citeau povesti cu printese cand eram mica, dar parca nu erau "daunatoare", erau doar un fel de exercitiu de imaginatie, fiindca lipsea agresiunea audio-vizuala.

Cum facem sa crestem fetite echilibrate, care sa distinga realitatea de vis, si sa nu sufere ca cele doua nu se prea suprapun?

ocebine spune:

Lucialu, feminismul nu da peste nas nimanui...asta este o perceptie gresita. De ce este atit de greu de inteles/acceptat/digerat ca unele femei vor altceva decit "roz bombon cu diamante" (multumesc Roboticai de punctul nou de vedere]. Daca eu prefer sa am si sot minunat care ma ajuta enorm, doi copii bine educati si o cariera care ma face fericita, care e problema? Daca lupt pentru drepturile femeilor, asta ma face acra?

Daca punem umar la umar sa COMBATEM abuzul impotriva femeilor in loc sa il ascundem sub pres cind dam cu matura, asta ne face acre si cotoroante (sau poate d-aia nu vrem ajutor exterior)?

Comparatia cu barbatii chirurgi vs. femei chirurgi este total deplasata. Adevarul gol-golut este ca barbatii inca au mai multe oportunitati decit femeile si este nedrept. Eu sint singura femeie in departamentul meu (sintem 28 de persoane in departament).

Nu-i nimic, lumea merge inainte oricum. Pacat insa ca impingem si noua generatie intr-un stereotip complet inutil din inabilitatea unora de a accepta alegerile altora si de a da sistematic cu piatra.

Anamaria

"With sufficient thrust, pigs fly."

iulianm spune:

De unde le tot scoateti, maica? Cine a modificat genetic barbatii si in ce secol anume de "biologic" nu-s apti de treburi casnice?
Deci cind vine vorba de facut curat, strins dupa sine, gatit, spalat, barbatii ar fi genetically challenged. Si trebuie ajutati, lumea asta casnica e ca o jungla pt ei. Noroc de consoarte, de-i feresc de tigri, hipopotami si liane, si cu rabdare ii indruma care soseta merge pe stingul si care pe dreptul.
Si uite asa, consoartele respective se fac indispensabile si cistiga in importanta. Ca doar cui nu-i place sa fie servit, si inca gratis?

Robotzica cucului, stiu si eu? Grea problema. Poate-i explici intii ca un stranut nu-i un motiv de levitatie si eternal bliss, ci mai degraba un hint sa consulti ...vraciul?